21,644 matches
-
spre munte. M-am aplecat fără vorbă, nici cu vreun semn Am rupt o smicea din poala ei și-am trezit pe geniul Sacrului Lemn. Ca-n poveste a vuit Dumbrava, paznicii au mormăit mânioși Spunându-ne la cei zece Zei Salii - Zalmosis, strămoși; Constată mai marele lor magistrat eponim: s-au întâlnit, Ajunseră, o să-i fericim-nefericim cât vom putea să-i ferim, Urmăriți-i îndeaproape să nu facă neghiobii, greșeli De care oricine, oricât de mare ai fi, nu te
Poeme în reportofon by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-website/Imaginative/10179_a_11504]
-
Și nu se oprește nimeni la plânsul său să-l respingă ori să-l asculte: dar știu să-l insulte. Acum calc pe covorul de iarbă gros de două-trei șchioape. Au fost ploi mari anul acesta, inundații, au lucrat rău zeii cu tot felul de ape, Gliile adânci precum covoarele lui Ceaușescu din Casa Poporului mult blamată în care ofițerimea de pază și-n civil, adică tagma cea înarmată, își lasă urmele blacheurilor și-ale potcovitelor cizme. Mersul meu de-acum
Poeme în reportofon by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-website/Imaginative/10179_a_11504]
-
de radar de la Nenciulești la Pietroasele, A rămas spațiul meu stilistic peste gigantul trezit de-i pârâie oasele: în Biserica lui Heros Soteros, în Catedrala Cumințeniei Pământului Ridică mici gorgane popândăii, cățeii și vulpile vântului. Sgânta Sophie a Geților cu Zeul Prunc la sân M-au proclamat a toată Istrița Fecior și Frate Bun Peste Bazileeatele Salice înscrise în marile statuete ce-am filmat astă vară - Dar cât o să mai pot duce singur atâta năpraznică povară? Hulit de șarlatanii Muzeului Militar
Poeme în reportofon by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-website/Imaginative/10179_a_11504]
-
proprii necum cňpii după tetradrahme și denari, Statuile străbunilor reduse la capete și măști de aur și de argint, Potirele de legământ, căucele de botez cu apă din Botiza, Scăldătorile de rit cu lapte de căprioară ale Prințesei Sofine, albiile zeului prunc, Pe toate puneau ochii, din cetate-n cetate umblând iscoadele după ascunzătorile de preț. Teseau intrigi, asasinau bazileii vigilenți și pe urmașii de ispravă, Pe magistrații incoruptibili, pe eponimii cu numele Burebista - Astfel pregătiră ei războaiele câteva generații până în
Poeme în reportofon by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-website/Imaginative/10179_a_11504]
-
cuvintele din limba română nu pot spune cît de greu este să scrii atunci cînd vrei să trăiești. Despre imagine Doar mă gîndesc doar îmi amintesc iubirea cea mai adîncă ce mi-a schimbat locul organelor vitale astfel încît, acum, zeul de sus a coborît cu o lene imensă spre interiorul disciplinat al lui însuși și a devenit altceva, un pumn de semințe colorate ce se rotesc precum motocicliștii pe zidul morții și atunci a țîșnit în locul zeului, obsesia, crudă, am
Poezie by Angela Marinescu () [Corola-website/Imaginative/15418_a_16743]
-
astfel încît, acum, zeul de sus a coborît cu o lene imensă spre interiorul disciplinat al lui însuși și a devenit altceva, un pumn de semințe colorate ce se rotesc precum motocicliștii pe zidul morții și atunci a țîșnit în locul zeului, obsesia, crudă, am rămas în fața ei așa cum pielea capului ascunde imaginea brutală a lui dumnezeu
Poezie by Angela Marinescu () [Corola-website/Imaginative/15418_a_16743]
-
le că nu bei! Însă beau cu sete, beau de sting: Chamomilla, soc, isop, hamei; Beau sirup dintr-ăla de Beijing... Phii, ce bine-i Domnule că bei! Chiar de Bachus, mă purced să râz: Că sheriff se crede printre zei. Nu mai beau, frățânilor, sacâz! Phii, ce bine-i dom'le că nu bei! Însă beau, io; musai nu mă las! Beau lăptic; beau dzamă de crumpei; Chiar și mericică-mi torn sub nas! Phii, ce bine-i DOMNULE că bei
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-website/Imaginative/7174_a_8499]
-
se-anunță ciuma pe o viforniță cu soare în burgul medieval e-o viață mai bună decît aici ruine ale fatalității fără deșert în jur alcătuiește un desen cu mîna în aer și-l vei regăsi într-o arhivă a zeilor pe serpentine acum se ridică ceața unui orizont hăituit citesc sens unic nu știu dacă putem înainta pe o vreme ca asta e-o transparență ca peste un lan de bumbac în marea tranziție de care nu se mai știe
Poezii by Ioan Vieru () [Corola-website/Imaginative/9650_a_10975]
-
monos") „singur” + „οἶκος” ("oikos") „casă”, , care poartă fie sensul de oameni care trăiau „într-o singură casă” sau „trăiau separat, fiecare în casa lui”. Potrivit unui mit antic, Hercules a trecut prin zona Monaco și s-a întors de la vechii zei. Ca urmare, un acolo a fost construit templul lui Hercule Monoikos. Pentru că singurul templu din această zonă a fost „Casa” lui Hercule, orașul a fost numit Monoikos. A ajuns în mâinile Sfântului Imperiu Roman, care a dat-o apoi genovezilor
Monaco () [Corola-website/Science/296920_a_298249]
-
apărut următoarele "țări": Revala, Harjumaa, Saaremaa, Hiiumaa, Läänemaa, Alempois, Sakala, Ugandi, Jogentagana, Soopoolitse, Vaiga, Mõhu, Nurmekund, Järvamaa și Virumaa. Estonia și-a păstrat religia păgână, centrată în jurul unei zeități denumite Tharapita. Cronica lui Henric din Livonia menționează pe Tharapita ca zeu suprem al oeselienilor (locuitori ai insulei Saaremaa), și ca fiind cunoscut și triburilor vironiene din nordul Estoniei. Oeselienii (în , singular: "saarlane") erau un subgrup etnic al estonilor, ce locuiau pe insula Saaremaa (în ; în ; în ), o insulă aparținând astăzi Estoniei
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
în principal lingouri și monede de argint. Prin comparație cu vecinii săi, Saaremaa deține cele mai bogate descoperiri arheologice de tezaure vikinge după regiunea Gotland din Suedia. Aceasta sugerează că Estonia constituia o țară importantă de tranzit în epoca vikingilor. Zeul suprem al oeselienilor, după cum a fost descris de Henric din Livonia, se numea Tharapita. Conform legendei din cronică, Tharapita s-ar fi născut pe un munte împădurit din Virumaa (în ), pe Estonia continentală, de unde a zburat pe Oesel (Saaremaa). Numele
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
din Virumaa (în ), pe Estonia continentală, de unde a zburat pe Oesel (Saaremaa). Numele de Taarapita a fost interpretat ca „Taara, ajutor!”/„Thor, ajutor!” (în estonă, "Taara a(v)ita") sau „Taara păzitorul”/„Thor păzitorul” (Taara pidaja) Taara este asociat cu zeul scandinav Thor. Povestea zborului lui Tharapita sau al lui Taara din Vironia în Saaremaa a fost asociat cu impactul unui meteorit, estimat a fi avut loc în 660 ± 85 î.e.n., impact soldat cu formarea craterului Kaali de pe Saaremaa. La începutul
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
dezvoltat în jurul turismului, fapt atestat prin construcțiile și investițiile ce s-au făcut pentru construirea de noi hoteluri. Aici funcționează mai multe centre comerciale: Penny Market, Hipermarket Dunărea, Coral Plaza Mall, Billa, Winmarkt, Lidl, Kaufland, Dedeman, Profi. Așa cum spune legendă, zeul vinului s-a născut în Tracia, pe teritoriul României de astăzi. În această zonă, producerea vinului este o ocupație ce datează din secolul 7 î.e.n. Abundență și calitatea vinurilor produse de către daci (locuitorii acestei părți a Traciei) era atât de
Tulcea () [Corola-website/Science/296967_a_298296]
-
scutului amintește că acest oraș este un important port la Dunăre, atestarea lui documentară port, datând din secolul al XV-lea; peștii scot în evidență faptul că acest port a avut un rol definitoriu în dezvoltarea pescuitului; caduceul este atribuit zeului Mercur, zeu al comerțului. Acesta simbolizează intensa activitate comercială praacticată la Galați. Orașul, în 1711, conform afirmației lui Dimitrie Cantemir, centrul comercial cel mai important de pe întreg parcursul Dunării, statut întărit după spargerea, în 1774, a monopolului otoman din zonă
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
că acest oraș este un important port la Dunăre, atestarea lui documentară port, datând din secolul al XV-lea; peștii scot în evidență faptul că acest port a avut un rol definitoriu în dezvoltarea pescuitului; caduceul este atribuit zeului Mercur, zeu al comerțului. Acesta simbolizează intensa activitate comercială praacticată la Galați. Orașul, în 1711, conform afirmației lui Dimitrie Cantemir, centrul comercial cel mai important de pe întreg parcursul Dunării, statut întărit după spargerea, în 1774, a monopolului otoman din zonă și mai
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
Templele castrului Drobetei sunt citate in perioada Impăratului Gordian al III-lea (238-244 d.C.) ca unele dintre puținele locuri unde in Dacia se practica, printre soldații legionari romani, misterele cultului (cu dedicație militară) a lui Jupiter Dolichețianul (la origine un zeu oriental, inclus in Panteonul roman, adorat pe teritoriul Siriei de astăzi ca zeul suprem Baal al Cerului și al Furtunei [I(ovi) O (ptimo) M (aximo) S(abazio) ]). Legat de cultul particular roman al lui Jupiter (Baal) Dolichețianul la Drobeta
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
d.C.) ca unele dintre puținele locuri unde in Dacia se practica, printre soldații legionari romani, misterele cultului (cu dedicație militară) a lui Jupiter Dolichețianul (la origine un zeu oriental, inclus in Panteonul roman, adorat pe teritoriul Siriei de astăzi ca zeul suprem Baal al Cerului și al Furtunei [I(ovi) O (ptimo) M (aximo) S(abazio) ]). Legat de cultul particular roman al lui Jupiter (Baal) Dolichețianul la Drobeta, este citată Cohorta a III-a "Campestris", pe care cercetători francezi o asociază
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
simbol al Olteniei, prezent și în tradiția heraldică interbelică. Ghiulele sunt, de asemenea, un element heraldic tradițional, ele făcând aluzie la începutul Războiului de Independență din 1877, de la Calafat și Corabia pronind primele asalturi asupra malului turcesc. Caduceul este simbolul zeului comerțului, Mercur, și se referă la poziția de centru comercial și de tranzit a localității, ce este și port la Dunăre. Calafatul se află pe coridorul VII fluvial-Dunărea și pe coridorul IV paneuropean ce pornește din Germania și se termină
Calafat () [Corola-website/Science/297011_a_298340]
-
port la Dunăre, a înflorit că oraș-târg aflat de-a lungul rutelor comerciale care legau Balcanii de Europa Centrală. O legendă protocronista spune că s-ar fi numit „Zimnidava” încă de pe vremea dacilor, desi lingviștii spun că „Zimnik” este numele zeului slav al iernii, Slavii trecând pe aici Dunărea înghețată spre Imperiul Bizantin. În orice caz, alături de Roșiori de Vede, Zimnicea este cea mai mai veche așezare din Sudul României. În 1457 Vlad Țepeș, a luptat cu Imperiul Otoman de-a
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]
-
iar creștinii reprezentau o minoritate, constituind o zecime din popuatia imperiului, conform statisticilor prof. V. Bolotov. Duruy în "Istoria Romei și a poporului roman", scriind că împăratul Constantin conștientizase că creștinismul, prin dogmele sale fundamentale, era o credință într-un zeu unic. Constantin era determinat să favorizeze păgânismul și creștinismul pentru a menține unitatea și stabilitatea. Cu perspicacitatea diabolică a unui stăpân universal, a înțeles importanța alianței cu biserica. Ceea ce l-a determinat să se convertească nu pare să fie din
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
obținerea victoriei împotriva lui Maxentius, convertirea reală la creștinism s-a desfășurat în anul morții sale. Constantin a rămas "pontifex maximus" de-a lungul domniei. Ziua de duminică era denumită ca "dies solis" (ziua soarelui), “sol invictus” nefiind altul decât zeul persan Mithra, al cărui cult era răspândit în imperiu, rivalizând cu creștinismul. Constantin era un adept evlavios al cultului soarelui închinat lui Apollo. Totuși, a inițiat o politică de toleranță față de creștinism, înțelegând că în viitor, creștinismul era elementul principal
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
nefiind regretat nespus de mult nici de niceeni, nici de păgâni, care jubilau la alegerea lui Iulian Apostatul ca împărat, ce a avut succes în alungarea germanilor de dincolo de Rin. Senatul chiar l-a trecut pe împăratul decedat în rândul zeilor vechi. Imediat după urcarea sa pe tron, Iulian a emis un edict prin care rechema toți episcopii exilați în timpul domniei predecesorului împărat, redându-le și proprietățile confiscate. La început, a acordat o libertate religioasă tuturor. Ulterior, fiind un adept invocat
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
de către împărat, susținând că cei care vor să predea trebuie să fie oameni cu caracter integru și să nu aibă opinii incompatibile cu spiritul statului. Era considerat absurd ca oamenii care interpretau vechile opere ale autorilor antici să disprețuiască vechii zei. A interzis creștinilor să predea și să studieze în școlile publice. Scriitori creștini ca Apolinarie cel Bătrân și Apolinarie cel Tânăr, și-au propus crearea unei literaturi proprii, traducând psalmii după stilul odelor lui Pindar, Pentateuhul a fost redat în
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
hexametrii, iar evangheliile au fost rescrise în stilul dialogurilor lui Platon. În 362, Iulian a întreprins o călătorie spre provinciile orientale, oprindu-se la Antiohia, unde populația era majoritar creștină. A întâmpinat incidente neplăcute, așteptându-se la festivități grandioase dedicate zeilor. Însă găsi în templul lui Apollo din Daphnae doar un preot și o singură gașcă pentru sacrificiu. Incendierea templului i-a provocat o ura împotriva creștinilor. A ordonat pedepsirea creștinilor și închiderea bisericilor din Antiohia, fiind jefuite și pângărite. Creștinii
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
Apollo din Daphnae doar un preot și o singură gașcă pentru sacrificiu. Incendierea templului i-a provocat o ura împotriva creștinilor. A ordonat pedepsirea creștinilor și închiderea bisericilor din Antiohia, fiind jefuite și pângărite. Creștinii s-au răzbunat, distrugând statuile zeilor. În 363, Iulian a părăsite Antiohia și a inițiat campania împotriva perșilor, fiind rănit de o sulița. A murit la puțin timp. Conform legendei, Sfântul Vasile s-a rugat în fața unei icoane în care era portretizat Mercurius ca un soldat
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]