6,582 matches
-
în marea lor majoritate, implicați politic, fiind însuflețiți de ideea emancipării naționale, a emancipării prin literatură decât de angrenarea în polemici literare. De altfel, deși pașoptiștii puteau disocia teoretic între cele două noțiuni, practic operele lor le-au topit, această îmbinare corespunzând influențelor estetice multiple sau pur și simplu unei dimensiuni ontologice mai aparte care a permis manifestarea destul de evidentă a atracției pentru echilibru și ordine într-o epocă a zbuciumului și a libertății romantice. V. Recuperări clasice în secolul al
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
a unui curent politic, trebuie să trateze și elemente de doctrină. Cartea de față nu face excepție, având dedicat un capitol întreg "culturii creștin-democrate". Aceasta se bazează pe doi stâlpi principali: credința în Dumnezeu și o societate democratică. Dar până la îmbinarea acestor două elemente, după sfârșitul celui de-al doilea război mondial a fost nevoie de mai mult de un secol de activitate a unor gânditori, în colaborare sau în contradicție cu ideile Vaticanului. J.-D. Durand subliniază cu multă acuratețe
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
se identifică cu funcționarea instituției ecleziastice și își susțin cu fermitate caracterul non-confesional, sursă, adesea, de dispute cu Biserica. Se pune astfel problema majoră a relației dintre credință și activitatea politică, de vreme ce apare problema fidelității față de credință în acțiuni, a îmbinării dintre valorile evanghelice și acțiunea publică, ocazie pentru a verifica spusele lui Max Weber din Le savant et la politique: "Etica convingerii și etica responsabilității nu sînt contradictorii, ci ele se completează una pe alta, formînd împreună omul adevărat, adică
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
de ordin național și catolic au fost întruchipate de Daniel O'Connell, mare orator, fondatorul în 1823 al unei organizații, Asociația Catolică din Irlanda. Popularitatea sa în Europa a fost remarcabilă. Ca și în Belgia, și în Irlanda întîlnim aceeași îmbinare între protestul de ordin național și catolicism (pe care îl întîlnim de asemenea în Polonia, iar mai tîrziu și în Alsacia-Lorena anexată). Dar, poate mai mult decît în altă parte, aici exista o legătură foarte strînsă între popor și biserică
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
format o nouă generație de conducători politici, tehnocrați și catolici, ca Alberto Ullastres, ministru al Comerțului în 1957, sau Marino Navarro Rubio numit la Finanțe. Acest catolicism național avea să creeze Spaniei condițiile unei dezvoltări economice remarcabile 14. Dar această îmbinare între capitalism și catolicismul provenit din tradiționalism, sub egida unui pragmatism tehnocratic, nu a favorizat deloc democrația creștină. Chiar dacă, începînd cu anul 1960, Biserica, datorită reînnoirii naturale a clerului și a episcopatului prin Ioan al XXIII-lea și Paul al
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
adăugare la vechiul pridvor a unui spațiu suplimentar prin care s-a creat actualul pronaos cu singura intrare pe latura de vest. Zidurile acestea sunt masive (aproximativ 1,2 m grosime) și sunt din cărămidă (vezi cap.IV, Imagini vechi: îmbinare: B1-B2, p.17), spre deosebire de zidurile bisericii vechi (B1), care sunt și mai masive (1,5-2,5 m grosime) și sunt în întregime din piatră diformă, care intră ca fundație în pământ peste 5 metri adâncime față de cota zero. 2. Anularea
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
lucrare foarte originală. Toți cei care i-au acordat atenție sunt de acord în această privință. Nu însă și în ceea ce privește răspunsul la întrebarea în ce fel este ea originală. 1. Nedumeriri La prima vedere, această scriere surprinde prin alăturarea și îmbinarea cu totul neobișnuită a instrumentelor de analiză ale logicii moderne, a limbajului ei simbolic, cu forța expresivă a multor formulări, care fac impresie cititorului înzestrat cu sensibilitate artistică.2 Oameni cu formație științifică și, respectiv, umanistă vor fi, în egală
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
decurge și faptul că noțiunile asigură conținuturile pentru cuvintele limbii, cărora, în acest caz, le rămîne condiția de a fi numai formă. De altfel, și pe terenul lingvisticii s-a înțeles uneori prin "limbă" numai unitățile sonore și procedeele de îmbinare a lor, iar ceea ce ține de conținut a fost atribuit gîndirii, perspectivă care realizează tocmai această comuniu-ne dintre noțiune (o formă a gîndirii logice) și unitatea sonoră ce reprezintă forma cuvîntului. Cu toate acestea, știința limbii nu atribuie cuvîntului numai
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
acest mod92. Uneori, elementele nu sînt numai necomutabile, ci chiar neidentificabile pentru vorbitor. Ca atare, în construcția românescă pe de rost, vorbitorul nu face vreo legătură cu sensul vechi al cuvîntului rost, care era "gură", între acesta și sensul din îmbinări precum fără rost, cu rost, a avea rost existînd o legătură etimologică, dar nu o legătură în sistemul limbii sesizabilă de vorbitorul obișnuit. Există deci construcții care nu permit vorbitorilor o folosire a limbii după propria lor voință, iar aceste
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
se proiectează ca fiind universală. Posibilitatea depășirii limitelor normei, asigură creației artistice o libertate mai mare decît cea întîlnită în comunicarea obișnuită prin intermediul limbii și, în acest caz, pot fi afectate chiar și construcțiile fixe, care alcătuiesc discursul repetat. Asemenea îmbinări fixe sînt, de obicei, produsul subiectivității, dar, prin răspîndirea lor, devin un aspect al subiectivității colective și intră în fondul obiectiv al limbii. Construcțiile fixe păstrează însă de cele mai multe ori nota expresivității, iar sensul lor nu este nici însumare, nici
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Îndoielile în legătură cu posibilitatea traducerii eficiente privesc, în special, două tipuri de texte: pe cele poetice și pe cele filozofice. Limbajele stilului beletristic, îndeosebi cel poetic, valorifică în mod expres particulăritățile limbii, inclusiv pe cele care țin de latura fonetică, de îmbinările sintactice sau de topică, iar aceste particularități nu se pot reda, în principiu, pe terenul altei limbi care are alte trăsături proprii. Datorită acestei extinse implicări a semnificantului în construcția textului poetic, ceea ce într-o limbă se exprimă într-un
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
determinat de raporturile dintre ei și de orizontul stilistic atribuit de creatorul de filozofie, textul reprezintă el însuși o lume, limba în care este scris primind astfel un rol ontologic, însă nu prin formele lingvistice, prin semnificanți, și nici prin îmbinările realizate de aceste forme, ci prin conținuturi, prin semnificați. Mobilitatea noțiunilor filozofice face ca acești semnificați (care repre-zintă reflexul lingvistic al conținutului noțiunilor) să depindă de sistemul de gîndire în care sînt vehiculați, încît, în măsura în care devin specifici unui sistem, ei
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
ă i l e a n u că "unul dintre farmecele poeziei este generalitatea, lipsa de ceea ce este particular, de ceea ce este și se întîmplă imediat"344. În poezie, sentimentul se exprimă însă (și) prin idei, deoarece se exprimă prin (îmbinări de) cuvinte, iar cuvintele redau noțiuni și nu sentimente 345. Aceasta nu presupune substituirea sentimentului prin idee, căci el trebuie să rămînă sentiment, și, în aceste condiții, cuvintele se combină într-un anumit mod încît să poată reda și să
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
și, în aceste condiții, cuvintele se combină într-un anumit mod încît să poată reda și să poată produce sentimentul 346. De aceea, poezia poate face loc elementelor conceptuale, dar dobîndește "plenitudine intuitivă"347 numai prin corpul cuvintelor și prin îmbinarea lor, încît să se poată realiza prin acest corp și prin această îmbinare intuiția ideatică, iar prin conținutul exprimat o structură ideatică. Poezia este, deci, la fel ca filozofia, dincolo de realitate și mai presus de realitate, fiindcă realitatea nu este
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
poată reda și să poată produce sentimentul 346. De aceea, poezia poate face loc elementelor conceptuale, dar dobîndește "plenitudine intuitivă"347 numai prin corpul cuvintelor și prin îmbinarea lor, încît să se poată realiza prin acest corp și prin această îmbinare intuiția ideatică, iar prin conținutul exprimat o structură ideatică. Poezia este, deci, la fel ca filozofia, dincolo de realitate și mai presus de realitate, fiindcă realitatea nu este nici poetică, nici filozofică, ci devine astfel numai cînd este prelucrată de spiritul
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
și cu aceeași origine latină, precum și a cuvîntului saudade, care corespunde semantic aproape în totalitate cu cuvîntul dor românesc 381. De cîteva ori, Blaga raportează acest element lexical (dor) la germanul Sehnsucht, echiva-labil în mare măsură, dar marcat structural de îmbinarea radicalilor verbali sehen "a vedea" și suchen "a dori", "a căuta". Mai întîi, gînditorul român arată că deși dor și Sehnsucht denumesc aceeași stare sufletească, diferă prin "sensul lor intim", dor fiind mai naiv, mai sănătos și mai organic decît
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
proprie, fără încercări de a o prelucra în vreun fel, încît împrumutul neologic reprezintă latura determinantă. Dar, atunci cînd creează termeni (de obicei de factură sintagmatică) pentru a denumi noțiuni structurate în propriul său sistem de gîndire, recurge la unele îmbinări cu aspect metaforic, precum cenzura transcendentă, cunoaștere luciferică, cunoaștere paradisiacă, Marele Anonim, timpul havuz, timpul cascadă, timpul fluviu etc. Procedeul nu este nou și nici neobișnuit în secolul al XX-lea (el este cultivat în parte de gînditori precum Jacques
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
transcendentă, cunoaștere luciferică, cunoaștere paradisiacă, Marele Anonim, timpul havuz, timpul cascadă, timpul fluviu etc. Procedeul nu este nou și nici neobișnuit în secolul al XX-lea (el este cultivat în parte de gînditori precum Jacques Derrida și Hans-Georg Gadamer), dar îmbinările sintagmatice realizate îi sînt pro-prii și îl individualizează. De altfel, procedeul se poate înscrie și în conceperea filozofiei ca o continuare a teoriei științifice în general și a teoriei lingvistice în special, printr-o trecere în alt registru al interpretării
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
dezvoltare bazate pe avantajul competitiv, în contextul mai larg al integrării în Uniunea Europeană. Acest studiu își propune o încercare de cercetare a posibilităților deținute de România, ținând cont de potențialii poli de competitivitate caracteristici economiei naționale, de a realiza o îmbinare optimă a celor două tipuri de strategii comerciale fundamentale în vederea realizării dezideratului final: o dezvoltare economico-socială și ecologică durabilă, care să aibă la bază o îmbunătățire reală a competitivității sectorului productiv. 1. Comerțul exterior și dezvoltarea economică: repere teoretice 1
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
cea a liberului schimb și cea a protecționismului. Pe fondul acestor controverse se conturează formarea completă a pieței mondiale, apărând în același timp și noi forme de organizare în mediul economic sub forma marilor corporații la baza cărora se situează îmbinarea exporturilor de 5 Fr. List, Sistemul național de economie politică, Ed. Academiei, București, 1973 6 Idem, p. 121 mărfuri și de capital. De asemenea, în acest moment s-a conturat împărțirea economică și teritorială a globului între marile puteri economice
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
componente. În acest fel, în final, se poate ajunge chiar la o dependență mai puternică față de importuri, comparativ cu situația specifică strategiei de promovare a exporturilor. O posibilă soluție în controversata dezbatere comerț liber versus protecționism ar putea fi o îmbinare armonioasă a elementelor componente ale celor două strategii. În acest sens, este edificator exemplul Coreei de Sud care, înainte de a se angaja pe pârtia unei creșteri economice susținute bazată pe exporturi, a utilizat o strategie comercială de substituire a importurilor. Un alt
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
prin impulsionarea intrărilor de investiții străine directe precum și prin modificarea comportamentului producătorilor autohtoni, efecte pozitive care în final se vor resimți la nivelul majorității consumatorilor. Nivelul competitivității internaționale reprezintă una dintre condițiile de bază care trebuie îndeplinite în vederea realizării unei îmbinări optime a celor două strategii comerciale de dezvoltare evidențiate de literatura de specialitate, respectiv promovarea exporturilor și substituirea importurilor, dar acest nivel nu trebuie privit ca un scop în sine ci ca un mijloc, în vederea realizării dezideratului final o dezvoltare
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
ales În cele proprii structurii formale. (4 Coeziunea poate fi considerată drept cea mai importantă caracteristică a grupului deoarece, tocmai datorită ei grupul există, se menține și funcționează ca o entitate coerentă, relativ de- sine-stătătoare. În sens larg, coeziunea desemnează Îmbinarea particulelor, elementelor și părților componente Într-un tot unitar. În plan psihosocial, coeziunea exprimă gradul de unitate și de integrare a grupului, rezistența sa la destructurare. Principalul element al coeziunii este consensul membrilor, mai exact, existența unor atitudini asemănătoare la
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
unor factori perturbatori, dar și de selecția pe care o face educatorul cu ocazia Înregistrării; - erori de interpretare, datorate unor raționamente și asociații pe care pedagogul le face pornind de la datele monitorizate. Principala modalitate de prevenire a acestor erori este Îmbinarea observării psihosociale cu alte metode, rezultatele urmând a fi comparate Între ele. 2.Tehnicile sociometrice Tehnicile sociometrice includ instrumente folosite pentru a măsura comportamentul social al membrilor unui grup, relațiile reciproce sau unilaterale de atracție/ respingere, de cooperare/ subordonare, etc.
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
cât și a antipatiilor. Cadranul IV : include elevii cu statut mixt, caracterizat prin ponderea ridicată și aproximativ egală a alegerilor și respingerilor. Întocmite la anumite perioade de timp, cadranele sociometrice ajută la determinarea tendinței de evoluție a grupului și facilitează Îmbinarea viziunii sincronice cu cea diacronică despre grup. Principalele avantaje ale tehnicilor sociometrice sunt: - ajustarea / reajustarea poziției fiecărui elev În cadrul grupului; - intervenția promptă a educatorului În cazul unor procese de disociere a grupului (slăbirea coeziunii; - antrenarea elevilor În activități educative care
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]