3,379 matches
-
special din jud. Hotin, sudul Basarabiei și Bucovina a fost modalitatea prin care planul politic al Moscovei a creat condiții de colonizare a acestor zone din care plecau românii, și se așeza populație ucraineană. Asemănător și În părțile Ardealului, sub Împărăteasa Maria Tereza, au existat premizele colonizării Transilvaniei. Odată cu studiile etnogeografice, cercetătorul Anton Rațiu nu ocolește realitățiile dramatice cauzate de hitleriști. Ponderea populației românești din coloniile de la est de Bug este relatată prin enumerarea localităților cercetate și numele sătenilor. Studiul
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
său și cu multe gloate și mergând, apoi Înapoindu-se pe Soroca, au făcut case domnești cu beciuri de piatră... și alte case la Peștera peste Bug”. O lungă perioadă de timp au avut loc colonizări În special sub stăpânirea Împărătesei Ecaterina a-II-a. După publicația scriitorului I. Frățiman dincolo de Nistru se aflau nume cunoscute În ierarhia Moldovei. Prințul Deleanu Cantacuzino a primit 50 mii desetine (desetina = 1,093 ha) și a fondat orășelul Cantacuzinca, Sarlat Sturza 12 mii de desetine, brigadierul
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
din cauza drumurilor desfundate sau Înzăpezite care te obligau să rămâi săptămâni Întregi În casă În așteptarea zilelor mai potrivite. Populația se ruga să fie repatriată În satele de unde au plecat bunicii și străbunicii aduși În cea mai mare parte pe timpul Împărătesei Ecaterina. Institutul Central de Statistică din București a format În zona ostilităților două Comisii pentru repatriere și recolonizare În Sudul Basarabiei. Două așezări românești de coloniști din comuna Moldovanskaia din Kaukaz s-au deplasat spre țară cu trenul. Tot din
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
fi : sărbătorile, practica vrăjilor și descântecelor. Echipele de cercetători repartizate pentru studii etnofolclorice au stabilit că cea mai mare parte de coloniști În spațiul Ucrainean de dincolo de Bug s-au stabilit În două etape. Emigrația masivă a avut loc pe timpul Împărătesei Ecaterina a II-a a Rusiei. Emigrația a dislocat românii din Sudul Basarabiei, În unități masive iar coloniștii din zona Kievului provin din apropierea Aradului. Investigația echipelor din țară s-a extins pe o perioadă ce cuprinde 5 generații. Se pere
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
slujbe, fapt ce a determinat creșterea populației romano-catolice, spre nemulțumirea elitei aristocratice protestante. Naționalismul protestanților din Irlanda a aparut odată cu nașterea naționalismului englez agresiv, concentrat asupra tendinței imperialiste ce s-a dezvoltat mai ales după încoronarea reginei Victoria (1837-1901) că împărăteasa a Indiei (1 ianuarie 1877). Acest naționalism englez și protestant avea în componență ideologiei sale și puternice sentimente anti-irlandeze și anticatolice. Opinia publică engleză i-a sancționat cu multă promptitudine pe acei politicieni care nesocoteau această stare de spirit. Partidul
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
Care erau primele amintiri despre Rudolph Bloom (decedat)? Rudolph Bloom (decedat) i-a povestit fiului său Leopold Bloom (în vîrsată de 6 ani) de migrații succesive între Dublin, Londra, Florența, Milano, Viena, Budapesta, Szombathely cu destule succese (bunicul său slujind împărăteasa Austriei, regina Ungariei), sfaturi comerciale (să aibă grijă de pence 219, lira avînd grijă de ea însăși). Leopold Bloom (în vîrstă de 6 ani) a însoțit aceste povești consultînd o hartă geopolitică a Europei și sugerînd numele afacerilor ce se
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
și Baia...locul unde odihnesc rămășițele fostului domn și ale celor apropiați lui, inclusiv fratele său, măcelăriți odată...” (prelucrare după Nicolae Bălcescu (1988) Românii, supt Mihai Voievod Viteazu. Editura Junimea, Iași) Figura nr. 48. Efigia lui Ștefan Răzvan pe monede - Împărăteasa Imperiului Habsburgic, Maria Tereza (1740-1780), a decretat Încă din anul 1758 legarea de un loc pentru plătirea de impozite a rromilor din Banat și Ungaria, Începând și un program de asimilare a acestora? - Anton Pann, este unul din fondatorii literaturii
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
1825, la Istanbul). Anul 1790 marchează și începutul presei din Principate. La 18 februarie 1790, se înregistrează la Iași apariția celui dintâi număr din "Courier de Moldavie", ziar tipărit, în limba franceză, din inițiativa generalului Potemkin. Acest general, favorit al împărătesei Ecaterina a II- a, se gândea la posibilitatea unirii țărilor române într-o nouă Dacie, sub suveranitatea sa. De aceea, pentru a-i câștiga pe moldoveni, lansează un Prospect pentru publicarea unei foi care urma să fie "pe o coloană
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
adresau cei din jur : „maică- doctor, mai trebuie ceai”, „maică-doctor, avem o problemă la stâlpul 12”, „maică doctor care este dozajul?”. O combinație rară de autoritate medicală și monahală. Mă opresc în fața maicii-doctor. Ea se uită la mine încruntat, ca împărăteasa Teodora a Bizanțului la un scrib imperial ce a îndrăznit să dea buzna nepoftit. „Ce vreți”, mă întreabă, cu o voce la fel de rece ca și ploaia de ieri, maica. Îmi declin rapid identitatea, apoi îi spun că fac un studiu
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
CONȚIN SUBSTANȚE TOXICE ─────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea științifică Denumirea populară crt. ─────────────────────────────────────────────────────────── 1. Aconitum tauricum - omag 2. Aconitum toxicum - omag 3. Adonis vernalis - ruscuța de primăvară 4. Aristolohia clematitis - mărul lupului 5. Arum maculatum - rodul pămîntului 6. Atropa belladonne - mătrăguna 7. Bryonia albă - împărăteasa 8. Brynia dioica - mutatoare 9. Buxud sempervirens - cimișir 10. Cicuta virosa - cucuta de apă 11. Colhicum autumnale - brîndușa de toamnă 12. Calviceps purpurea - cornul secarei 13. Conium maculatum - cucuta 14. Convalaria majalis - lăcrămioara 15. Cynanchum vincetoxicum - iarbă fiarelor 16. Daphne
ORDIN nr. 43 din 7 februarie 1980 pentru aprobarea listei substanţelor toxice şi a plantelor care conţin substanţe toxice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125233_a_126562]
-
prins la marile familii Cantacuzino și Balș), s-a făcut, după anexarea teritoriului dintre Nistru și Bug, prin pacea de la Iași, din 1791, cea mai amplă colonizare cu elemente românești dincolo de Nistru. Atât de mulți erau românii în Transnistria, încât, împărăteasa Ecaterina a II-a numea noul teritoriu anexat „Moldova nouă”, iar favoritul țarinei, Potemkin, cerea ca vărul său să fie numit episcop în Transnistria, pe motivul că știe limba moldovenească. Despre numărul populației românești de dincolo de Nistru părerile sunt împărțite
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
depeșe. Orele 1-2½ audiențe. Plimbare cu trăsura și pe jos cu Elisabeta (Cotroceni), vreme cu totul de primăvară și cald. Ora 4½ domnul Wight (corect White - n. ed.); îmi aduce scrisori de la regina Victoria. Primim depeșe de la împăratul Austriei, împăratul, împărăteasa și kronprințul Germaniei, regii Belgiei, Suediei, Saxoniei, marii duci de Baden, Hessen etc., arhiducele Albrecht, arhiducesa Maria. Îi telegrafiez contelui Stillfried și îi confer Marea Cruce a Ordinului Steaua României. Ora 8½ la Clubul Ofițerilor, unde sunt și doamnele, se
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
promenadă, înghețat. Seara cu Elisabeta, scris până la 11. În Berlin nunta lui Wilhelm de Prusia cu prințesa de Schleswig-Holstein, toate curțile au fost reprezentate prin rude și trimiși speciali. Slăniceanu și Văcărescu au fost primiți foarte amabil de împărat și împărăteasă. Ambasadorii s-au reunit la Constantinopol pentru o conferință, spre a decide în legătură cu conflictul greco-turc. Grecia pare să fie mai puțin războinică, deoarece armata ei se află în stare proastă. Administrația în țară nu merge bine sub Teriachiu. L. Catargi
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Roma, văzut pe Esarcu, care trebuie eventual să meargă acolo, pentru a negocia cu Papa. Pe jos acasă, răcit. Orele 1½-4 audiențe. Apoi Stöhr la mine. Ora 5 G. Bibescu. Seara scris. Multe depeșe ca răspuns, împăratul austriac foarte cordial. Împărăteasa Germaniei, kronprințul. Carola, arhiducele Albrecht etc. Luni, 2 ianuarie/21 decembrie Vreme frumoasă. Înainte de amiază Chițu. Elisabeta pe gheață, eu nu, foarte răcit. După-amiaza audiențe, cu Elisabeta. Fiica doamnei Witzleben foarte grav bolnavă. Seara scris. Marți, 3 ianuarie/22 decembrie
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
scris. Ora 4 plecat la Palat, acolo până la ora 6 cu Câmpineanu, Theodori, Gottereau pentru lucrările de construcție, care merg enorm de încet. Seara depeșă de la Elisabeta, care a mers la Koblenz cu cumnata ei; au fost la dejun la împărăteasa germană, un trăznet a lovit grajdurile, unde se află fântâna, trăsuri acoperite și cai, nu s-a întâmplat nimic; eu am telegrafiat îndată, căci eram îngrijorat din cauza sperieturii. Abia la ora 11 în pat. Enorm de umed. Joi, 5 iulie
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Prusia, plecat direct la Orangerie, unde locuiesc. Acolo prinții regali, gardă de onoare, Compania de Gardă cu Wilhelm Hohenzollern pe flancul stâng. Toți ofițerii garnizoanei Potsdam. Salut și defilare. Cină, vine împăratul, rămâne la masă. Ora 8½ la ceai la împărăteasă, aici familia Albany, Helene, care e foarte drăguță. Toată familia până la ora 10. Duminică, 7/19 august. Potsdam. Ora 7 sculat. Ora 8 la palatul cel nou, pentru dejunul en famille al prințesei de coroană, foarte plăcut, Edinburg, Albany etc.
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
exerciții. Reținut încă pe Wilhelm de Prusia. Regimentul 1 Gardă, Husarii de Gardă, Ulanii nr. 1. Vine și împăratul. Paradă, defilare. Ora 10½ înapoi. Enorm de cald. Răcit. Făcut vizite. Ora 4 dineu în familie la castel. Înainte de aceasta la împărăteasă și la Pauline, unde o găsesc pe principesa Waldeck. Marele duce Mihail e aici, vine seara la mine. Ora 9 ceai la împărăteasă, în castelul din oraș. Ora 10½ gata. Foarte răcit. Marți, 9/21 august Enorm de cald. Ora
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
înapoi. Enorm de cald. Răcit. Făcut vizite. Ora 4 dineu în familie la castel. Înainte de aceasta la împărăteasă și la Pauline, unde o găsesc pe principesa Waldeck. Marele duce Mihail e aici, vine seara la mine. Ora 9 ceai la împărăteasă, în castelul din oraș. Ora 10½ gata. Foarte răcit. Marți, 9/21 august Enorm de cald. Ora 8 plecat la Berlin. La Charlottenburg, vizitat Fundația Augusta. La Marco Flora. Cu trăsura la Berlin. Expoziție de igienă, comisia mă însoțește. Panoramat
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
8 micul dejun, singur. Ora 9 ½ venit împăratul la mine. Explicație loială. Vorbit despre problema Dunării. Împăratul a reclamat agitațiile. Contele Kalnoky la mine. Reuss, care e pentru cedare în problema Dunării. Generalul Bauer. Ora 1 plecat la Schönbrunn la împărăteasă, care e foarte prietenoasă. Jumătate de oră la ea. Tur de vizite cu feldmareșalul lt. Cornaro. Ora 3 înapoi. Promenadă în oraș, singur. Prăvălii. Orele 4-4¾ la Kalnoky, lungă conversație, atins toate punctele. În problema Dunării nu am dat nici o
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
27 mai. Rusaliile românești. Vreme frumoasă. Elisabeta la biserică. Eu în grădină, aer minunat. Orele 1½-3 audiențe. Orele 3-6 Sturdza la mine, care s-a întors de la Paris, Berlin și Viena după șase săptămâni. La Berlin a văzut-o pe împărăteasă, care e foarte suferindă. În Viena împăratul Franz Josef, povestea prințului moștenitor, Kalnoki. Seara cu Elisabeta în grădină. Lună plină. Luni, 9 iunie/28 mai. Rusaliile românești. Nori, cald. Promenadă cu Elisabeta în grădină, apoi plecat împreună la Mitropolie. Ora
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
cu papa, până la ora 3, muntele Brenzkofer, aer minunat. Promenadă cu Marie până la ora 4½. La papa până la ora 6. Cina. Seara cu papa. Ceai. Whist. Scrisoare de la Elisabeta de la Neu-Wied, îi merge bine, se va duce la Koblenz la împărăteasă. Bătrânul împărat nu se simte prea bine. Joi, 6 noiembrie/25 octombrie. Sigmaringen-Stuttgart. Ora 7 sculat. Ora 8 dejunat la mama cu Marie și copiii. Vreme minunată. Ora 8½ la papa, care e vioi. Ora 9½ rămas-bun de la papa, emoționant
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
fanfara cântă imnul românesc. Miniștrii Tisza și Szaprach, cu notabilitățile, nobilime etc. Primire călduroasă din partea împăratului, prezentări. Eu merg cu împăratul, Elisabeta cu Romalo. Publicul ne salută cu ilehen. Mers la burgul din Ofen. Împăratul îmi propune să ne tutuim. Împărăteasa ne primește cu arhiducesa Valerie și prințesa Amelie von Bayern. Ne este prezentată Curtea. Majestățile Lor ne conduc în camerele noastre, unde noi rămânem până la ora 5. Eu fac o promenadă în parc și pe terasele frumoase ale burgului, o
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
cu arhiducesa Valerie și prințesa Amelie von Bayern. Ne este prezentată Curtea. Majestățile Lor ne conduc în camerele noastre, unde noi rămânem până la ora 5. Eu fac o promenadă în parc și pe terasele frumoase ale burgului, o întâlnesc pe împărăteasă în grădină. Elisabeta se odihnește. Ora 5 dineu, împăratul vine să ne ia. Prezentări. Sunt prezenți Tisza cu soția, Kalnoky, Andrassy, Kallay, ministrul de război Bylandt, suitele. Elisabeta stă între împărat și împărăteasă, eu alături de aceasta, iar Valerie lângă mine
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
terasele frumoase ale burgului, o întâlnesc pe împărăteasă în grădină. Elisabeta se odihnește. Ora 5 dineu, împăratul vine să ne ia. Prezentări. Sunt prezenți Tisza cu soția, Kalnoky, Andrassy, Kallay, ministrul de război Bylandt, suitele. Elisabeta stă între împărat și împărăteasă, eu alături de aceasta, iar Valerie lângă mine. După masă cerc până la ora 7. La ora 7½ vin la noi împăratul și împărăteasa. Mergem la teatru cu împăratul, arhiducesa Valerie și prințesa Amelie. Operă maghiară, clădire minunată, operă proastă și balet
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Sunt prezenți Tisza cu soția, Kalnoky, Andrassy, Kallay, ministrul de război Bylandt, suitele. Elisabeta stă între împărat și împărăteasă, eu alături de aceasta, iar Valerie lângă mine. După masă cerc până la ora 7. La ora 7½ vin la noi împăratul și împărăteasa. Mergem la teatru cu împăratul, arhiducesa Valerie și prințesa Amelie. Operă maghiară, clădire minunată, operă proastă și balet plictisitor. Acolo până la ora 10, foarte cald. Ceai în salon. Împăratul ne însoțește la gară, manifestație, mers cu el un moment acolo
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]