2,778 matches
-
albă, mai trandafirie, ea își forțează atitudinea ca să dea impresia unei rezistențe pe punctul de a ceda; ochii ei au luciri provocatoare, îmbrăcămintea sa descoperă mai multe decât ascunde și, asemenea unui animal de pradă, ea aruncă întruna priviri roată-mprejur. Iată cam care-s personajele, actorii care intră în scenă. Rolurile, acum: Fericirea și Virtutea dau cu ochii de Heracle în același timp, dar cea dintâi grăbește pasul ca să ajungă prima lângă prada ei. A doua păstrează aceeași cadență a
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Rău, unde hotelurile ocupau plajele, iar munții, presărați cu căscioare, erau luminați noaptea de sclipirile grupurilor de case ce-i erodau povârnișurile. Șalupa pentru turiști era trasă la chei, fără nimeni la bord. Faulques a aruncat o privire de jur Împrejur, Încercând să o identifice pe ghidă printre puținele persoane care se Întorceau de la plaja ce se Întindea până dincolo de port ori mâncau sub umbrarele barurilor de pe cheiul pescăresc; dar nici una dintre femeile pe care le-a zărit nu semăna cu
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
așa ceva. Fără să știe, muzicianul și bărbatul cu briciul rupt Îmi deschiseseră niște uși. Nici eu n-am Înțeles ce utile aveau să fie ele după o vreme, când aveam să știu. S-a oprit și a privit de jur Împrejur, aplecat Înainte, cu palmele sprijinite de coapse ca și cum ar fi vrut să se ridice În capul oaselor. Dar a rămas așezat. Neclintit. - Am citit, am căutat În ziare vechi, pe Internet. Am stat de vorbă cu oameni care te cunoșteau
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
-l pocni pe Markovic. Croatul era puternic, a hotărât. Mai scund decât el, dar mai tânăr și mai vânjos. Trebuia să-l pocnească Înainte ca acesta să aibă vreme să reacționeze. Luându-l prin surprindere. S-a uitat de jur Împrejur: avea nevoie de un obiect contondent. Flinta era sus. Prea departe. - Nu-i treaba dumitale, a spus. Celălalt și-a strâmbat neplăcut gura. - Nu-s de acord cu asta. Tot ce are de-a face cu dumneata e și treaba
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
tăcerile și nevasta lui, despre care croatul vorbise Înainte de plecare. Ce-a fost Între ea și dumneata, domnule Faulques? Întrebase după ce se ridicase În picioare, ducându-se spre ușă, ținând În mână cutia rămasă fără bere și privind de jur Împrejur, În căutarea locului potrivit unde s-o pună. Ce-a fost adevărat În ultima dumitale poză, vreau să zic. Ai expus Întâmplător, la jumătatea unui gest neînsemnat, convins că nu vei primi nici un răspuns. Apoi, după ce a mototolit conserva Între
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
inutil estetice și de asemenea un pitoresc sui generis” (Blaga, 1936/1985, p. 257), care contrazic „calapodul etic și practic” al caselor din apusul Europei. Casele românești sunt mai liber laolaltă, ele sunt despărțite și distanțate prin grădini, au pridvoare împrejur și ferestruici așa de joase, că poți vedea totul înăuntru; casele formează grupuri nesimetrice ca țăranii când se duc în dezordine la o înmormântare sau la o nuntă; comuna românească e o colectivitate instinctivă de oameni deschiși, iubitori de pitorescul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
2); rece (2); de tăiat (2); tăiuș (2); tort (2); unt (2); acolo; ajutor; alimente; apă; apărare; armată; ascuțișuri; bani; bucată; bucătar; de bucătărie; bucurie; buzunar; cale; cartofi; criminal; cuțit; extremitate; farfurie; felie; feliere; foame; furcă; gîndit; gros; ilegal; împărțire; împrejur; împunsătură; înjunghiat; înjunghie; înjunghiere; killer; lama; legume; linguriță; lînă; lovit; metal; mic; mijloc; minciună; mîner; muchie; obiect; obiect dur; obiect periculos; obiect de tăiat; os; oțel; pix; prostie; pui; pungi; putere; război; roșie; roșii; roșu; rouă; sacrifica; salată; scîrbă; sclipire
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
copii; crescătoare; cumpătat; cunoscut; cuprins; depărtare; deșert; dezordine; disponibilitate; dorință; drept; mă duc; Dunăre; ești; etern; evadare; facultate; farmacie; fericire; n-ai fi; vei fi; voi fi; fiecare; firesc; forță; generalitate; Germania; gîndire; gîndul; glob pămîntesc; glob; hazard; imensitate; împrăștiat; împrejur; incertitudine; infinit; internet; iubit; întindere; întîlnire; Las Vegas; oricare loc; locul; locuri; lumea; toată lumea; lumea întreagă; mama; nu mereu; aș merge; mergi; a mînca; mîncare; mister; mult; nădejde; necunoscut; nehotărît; NewYork; nimic; ninge; obicei; ochelari; of!; oglindă; om; omniprezent; omniscient
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
tăiat; temerar; timp; tînăr; umed; uscat; vagoane; valoare; vechi; verdeață; viață lungă; viguros; vînjos; vîrstă (1); 797/161/66/95/0 stînga:dreapta(387); mînă(79); direcție(22); parte(15); mîna(13); drum(11); greșeală(11); neîndemînatic(10); dreaptă(9); împrejur(9); stîngaci(8); greșit(7); inimă(7); orientare(7); ghinion(6); rău(6); mea(5); drept(4); neîndemînare(4); neserios(4); slăbiciune(4); ajutor(3); cotitură(3); partid(3); sus(3); aiurea (2); alegere(2); bani(2); braț(2); cale
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cîndva; clare; clădire; complement; conexiuni; confuzie; copilărie; corpuscul; cu; curios; dai și unde crapă; dar; pe deal; deasa; dezorientare; dilatări ale aerului; drum; elastice; electrice; eu; exotic; facultate; fericire; focul; frecvențe; găsire; Ibiza; ideal; imaginație; incert; incertitudine; inimă; interogație; intersecție; împrejur; în care parte, loc; în ce parte; înspre; întîlnire; pe jos; la locul lui; libertate; lîngă; loc, întîlnire; localitate; Londra; lume; mama; la mare; maro; mașină; mă aflu; merg; mergem?; să mergi; mister; munte; mușchi; nesiguranță; neștiință; neștiut; nu știu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
deschis; dezamăgiri; discernămînt; a distinge; a dori; dorință; dragostea; dreptatea; drumul; pe el; eu; evalua; femeie; fericire; fete; frig; frunză; fum; geam; geantă; greșit; greu; greutăți; hulub; iarbă; imagina; imaginare; important; informare; inimă; inteligent; introspecție; invizibil; Ion; iris; iubire; ivi; împrejur; înainte; încețoșat; încîntare; înconjura; întîlnire; întîmplare; întuneric; îngeri; înțelege; înțelept; în jur; lămuri; libertate; limpede; lumina zilei; lumina; luminat; luna; memorie; miercuri; 10 min; minune; minuni; miop; momente; munte; natura; natură; net; noroc; noutăți; oaie; oameni fericiți; oameni; obscur; observă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
dăunătoare cu care impresia din prezent are legătură. Căci, aceasta predispune creierul la unii oameni În așa măsură, Încât spiritele reflectate ale imaginii astfel formate pe glandă merg de aici o parte În nervii care servesc la a face stânga-mprejur și la mișcarea picioarelor pentru a o lua la fugă, iar o altă parte În nervii care lărgesc sau strâmtează orificiile inimii sau care pun În mișcare celelalte zone din care Îi este trimis sângele, astfel Încât sângele fiind aici rarefiat
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
legitimă de îndrumare etică. Ei au preferat să adere la Legea lui Moise (Pentateuhul), pe care o priveau ca pe singura lege canonică 3. Conservatorismul comunității samaritene se vedea atât în strictul lor monoteism, cât și în respectarea practicilor tăierii împrejur. Dacă legea orală iudaică permitea, în anumite cazuri, cirmcumcizia la o dată ulterioară, practica samariteană insista ca acest rit să aibă loc neapărat în ziua a opta; împlinirea corectă și la timp a acestui rit era atât de importantă pentru ei
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
samariteană insista ca acest rit să aibă loc neapărat în ziua a opta; împlinirea corectă și la timp a acestui rit era atât de importantă pentru ei, încât, uneori, în disputele lor cu evreii, îi numeau pe aceștia „cei netăiați împrejur”, adică „cei ce nu aparțin adevăratului Israel”1. În plus, samaritenii respectau cu strictețe tot ceea ce era scris în legea lui Moise, care reprezenta pentru ei singura Scriptură. Păstrau totuși, în tradiția lor, scrieri cu pasaje din Primii Profeți (deși
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
o ia și o învârte de trei ori în jurul unui vas cu apă. Apoi, mireasa toarnă apă socrilor și nașilor pentru a se spăla, în semn de ascultare. După această spălare ritualică, mireasa îi stropește pe toți nuntașii, de jur împrejur și, împreună cu mirele, duce restul apei la rădăcina unui pom din grădină 221. "Spălarea" ritualică, de a doua zi de după cununie, se desfășoară la o fântână sau la un pârâu, pentru a desăvârși legăturile dintre cei doi miri, iar "după ce
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Cum se așează pământul / Sub lume, sub țară / Sub toate cară. / Așa să se așeze / Toate durerile / Tot deochiatul ..." 254. Când începe copilul să meargă în picioare, româncele din Țara Românească "taie locul de unde se ridică în sus, de jur împrejur", sub forma unui cerc imaginar, pentru a-i tăia copilului "piedica" și să poată merge mai ușor.255 O altă credință spune că "la un copil nu se întărește moalele capului, până nu va putea zice piatră" 256. Dacă un
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și apoi iar ai să te depărtezi, iar mersul acesta îl vei ține una până în vecii vecilor, după cum ți-l hotărăsc eu acum." (...) Căci luna e om: la început mititel, ca și copilul, și apoi tot crește, aripile îi cresc împrejur, până ce vin una, și e rotund. Apoi începe iar a îmbătrâni și a se face tot mai mic, aripile i se taie, până ce rămâne ca degetul, și iar se naște din nou."187 Ca "făptură feminină", luna are, în creația
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
frunză de tămâiță, / La uș`șoară la temniță. Și pe-o frunză de marari, / La ușă de creminari! / Da cucul s-a supărat / Și de-acolo a zburat. / S-a-ntâlnit cu ceilalți, / Iaca ce-am pățit, măi frați: Am cântat lumea-mprejur / Și nime nu mi-a zis uli, / Dar s-a găsit o blastamată / Ca să-mi zică "uli" o dată!"317 Înainte de echinocțiul de toamnă, la început de nou an bisericesc, la 1 septembrie, când se sărbătorește Simion Stâlpnicul, vrăbiile iau pâine
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a celui poetic se conformează mai multor modele, care pot fi însă sistematizate. Indicii textuali ai spațiului ficțional pot fi: substantive (marea, pe cer, sub salcâm, București etc.), adverbe de loc sau locuțiuni adverbiale (acasă, aici, acolo, departe, pretutindeni, sus, împrejur, în dreapta etc.); direcția organizării spațiale poate fi sugerată prin verbe: a se înălța, a zbura, a se prăbuși, a coborî etc. Spațiile poetice pot fi numite chiar prin creații lexicale inexistente în limba uzuală: Știu tot ce e mai departe
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
iar călă toria sa în spațiul sideral devine și o călătorie în timp, spre momentul mitic al genezei. Nașterea lumilor e văzută prin ochii lui Hyperion, ca o revărsare miraculoasă de ma terie siderală: Și din a chaosului văi / Jur împrejur de sine / Vedea, can ziua cea dentâi, / Cum izvorau lumine. În acest „adânc“ originar, Luceafărul redevine spirit pur, formă paradig matică, inalterabilă și eternă, redevine Hyperion - „cel care merge deasupra“. El adre sează o rugă pătimașă Demiurgului, cerândui săl dezlege
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
timp ai cloșcă, că-ți înădușă puii. Pentru cloște și curci sau boboci de gîscă, se zice ca să nu se stîngă focul, ca să aibă și ele căldură și să nu moară. întoarce cloșca cu oborocul* în sara cînd o pui, împrejur de trei ori, ca să nu-ți fie ducăușă. Leagă oborocul unde clocește cloșca de piciorul patului, dacă vrei ca cloșca să-ți țină puii cu grijă. Cel care va da ouă la altul pentru pus cloșcă mai înainte de a pune
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
desculț, că umbli mult pînă te-nsori. Cînd ești căsătorit, nu umbla cu un picior desculț și unul încălțat, că tragi a văduvie. Cînd un copil începe să meargă întîi în picioare, locul de unde se ridică în sus se taie împrejur ca un cerc, ca să taie piedica copilului, să poată merge ușor. Să nu calci în tăvălitură de cal, că faci trîntitură la picior. Cînd cineva mănîncă de pe genunchi, îl dor picioarele. Leagă la praznice picioarele mesei cu zale (lanțuri) și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cauți sub piciorul drept, și de-i găsi cărbune ai să ai noroc. Cînd vezi întîi rîndunele și vei căuta sub piciorul drept, ai să găsești parale. Cînd vezi rîndunelele întîi primăvara, să te învîrți în piciorul drept de jur împrejur de trei ori și să întrebi pe rîndunică: „Rîndunică, rîndunică, ce face rîndunica cea șchioapă?“ După ce ți-a răspuns, să rădici călcîiul și să cauți sub el; de vei găsi un păr negru sau castaniu, ai să mori în tinereță
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sau de viscol. Semne de secetă Toamna de va tuna și fulgera e semn că primăvara va fi secetoasă. Dacă răsare soarele cu urechi. Dacă vara se fac vîrtejuri de aer. Cînd plouă în Vinerea Mare. Cînd luna se arată roșie împrejur. Cînd sînt mulți gîndaci. Semne de vreme bună Dacă cîntă grierușii noaptea. Cînd ies mulți lilieci. Dacă după ploaie norii se lasă în jos, de parcă ating dealurile. Cînd asfințește soarele în senin. Dacă își spală mîța fața și se uită
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să se uite prin el pe coș și apoi să sufle în foc cînd este nor, că stă ploaia. Cînd nu plouă, să zgîndărești furnicile în moșinoi. Cînd luna plină este curată și n-are pete vinete, nici țarcalan roșu împrejur e semn de vreme bună, iar dacă are două-trei cercuri împrejur și pete vinete, va ploua și va fi vreme urîtă. Vremea de Apoi Se zice că la Vremea de Apoi Dumnezeu are să facă altă lume, cu niște oameni așa
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]