20,537 matches
-
de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerată infracțiune, și se sancționează cu amendă de la 500.000 lei la 1.000.000 lei. Articolul 4 Contravenția se constata și amenda se aplică de către organele de control financiar ale statului, împuternicite potrivit legii, persoanelor vinovate de nerespectarea prezentei hotărâri. Contravenției prevăzute în prezenta hotărâre îi sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor. Articolul 5 Anexele nr. 1-7 fac parte integrantă din prezenta hotărâre și se vor
HOTĂRÂRE nr. 800 din 2 decembrie 1997 pentru aprobarea bugetelor de venituri şi cheltuieli pe anul 1997 ale regiilor autonome de interes naţional aflate sub autoritatea Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119670_a_120999]
-
lei la 1.000.000 lei. Contravențiilor prevăzute la alin. 1 li se aplică prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor. Articolul 4 Contravenția se constata și amenda se aplică de către organele de control financiar ale statului, împuternicite potrivit legii, persoanelor vinovate de nerespectarea prevederilor prezentei hotărâri. Articolul 5 Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre și se vor transmite Băncii Naționale a României. PRIM-MINISTRU VICTOR CIORBEA Contrasemnează: ----------------- Ministrul finanțelor, Daniel Daianu Ministru de stat, ministrul
HOTĂRÂRE nr. 846 din 15 decembrie 1997 pentru aprobarea bugetelor de venituri şi cheltuieli pe anul 1997 ale regiilor autonome de interes naţional de sub autoritatea Băncii Naţionale a României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119717_a_121046]
-
Franța, la vremea aceea, nu aveau putere regală, așa era bine sau nu?". Zaharia se pare că ar fi răspuns "că era mai bine să se numeasă rege mai departe cel care avea, decît cel care n-avea puterea regală". Împuternicit prin chiar asentimentul Papei, în timp ce ultimul merovingian dispare într-o mănăstire, Pepin se proclamă, în 751, rege al francilor și este uns, se pare, de însuși Sfîntul Bonifaciu. Regele francilor devine astfel, ca în vremurile biblice, alesul lui Dumnezeu. Ceea ce
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
în 840, cei trei fii care mai sînt încă în viață, Lothar, Ludovic și Carol, intră imediat în luptă pentru a impune împărțirea care i se părea fiecăruia mai avantajoasă și pentru a-și asigura cea mai bună parte. Lothar, împuternicit de titlul său de Împărat și baricadat foarte bine în Italia, își adună un anume număr de fideli și clerici încă legați de ideea de unitate. Carol, care guvernează partea occidentală a Imperiului, și Ludovic, ale cărui teritorii sînt situate
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
dus în dioceza sa, ar fi înlocuit cu un Vicar Apostolic. Neprimind nici un răspuns la cele de mai sus, Sf. Congregație a decis să-i trimită o a doua înștiințare cu decretul din 14 martie sub amenințarea aceleiași sancțiuni. A împuternicit Nunțiul să discute cu regele Poloniei despre necesitatea locuirii Episcopului Zamoyski în Moldova, amintindu-i că: Episcopus praedictus, quando fuit propositus a Sigismundo III gloriosae memoriae, eius Majestatis parente, monitus de residentiae necessitate et de praedecessorum ejus in hac materia
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
Permisiunea i-a fost acordată. Pr. General l-a propus ca succesor al său și Ministru Provincial de Orient pe Pr. M.ș Giovanni Battista da Luco, iar Sf. Congregație, în sesiunea din 1 septembrie 1643, l-a numit și împuternicit Vicar Patriarhal de Constantinopol și Prefectul Misiunii din Moldova și Valahia. La 27 noiembrie, noul Vicar Patriarhal și Prefect era la Pera, de unde scria că: Abia am ajuns acum la Constantinopol unde l-am reîntâlnit pe P. M.ș Giovanni da
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
al Ordinului, în conventul Ss. XII Apostoli, în care a fost ales Ministru General Pr. Michelangelo Catalani (1647-1653). Capitolul îl desemna pentru a doua oară Provincial de Orient pe Pr. M.ș Giovanni Francesco Circhi d’Anagni, fiind confirmat și împuternicit de Sf. Congregație de Propaganda Fide, prin sesiunea din 3 iulie 1647, ca Vicar Patriarhal de Constantinopol și Prefect al Misiunii din Valahia și Moldova. 1. Ultimul Prefect rezident la Constantinopol Noul ales a sosit la Pera în februarie 1648
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
întârziere, în Germania. "În Anglia, libertatea indivizilor care alcătuiau națiunea făceau națiunea liberă. În Franța, libertatea națiunii era cea care constituia libertatea indivizilor. În Anglia, sursa autorității era individul, ființa umană gânditoare; indivizii își delegau autoritatea reprezentanților și prin aceasta împuterniceau națiunea. În Franța, autoritatea era emanantă din națiune și națiunea împuternicea indivizii" (Greenfeld, 1992, pp. 167-168). Dar, dacă în Franța s-a impus formula ambivalentă a naționalismului colectivist-civic, în Rusia și Germania a prevalat formula naționalismului colectivist-etnic. Societatea românească a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
națiunea liberă. În Franța, libertatea națiunii era cea care constituia libertatea indivizilor. În Anglia, sursa autorității era individul, ființa umană gânditoare; indivizii își delegau autoritatea reprezentanților și prin aceasta împuterniceau națiunea. În Franța, autoritatea era emanantă din națiune și națiunea împuternicea indivizii" (Greenfeld, 1992, pp. 167-168). Dar, dacă în Franța s-a impus formula ambivalentă a naționalismului colectivist-civic, în Rusia și Germania a prevalat formula naționalismului colectivist-etnic. Societatea românească a pornit pe calea franceză a naționalismului civic, dar a sfârșit pe
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ofițeri (Pascu et al., 1983, pp. 239-240). O altă specificitate a legislației din 1777 față de Regulamentul școlar general din 1774 a constat în menționarea faptului că educația pe teritoriul ungar trebuia să fie făcută în limba maternă. Fiecare "națiune" era împuternicită să organizeze învățământul în limba proprie, introducându-se pe lângă aceasta prevederea predării limbii germane, pe care Curtea intenționa să o instaleze ca limbă oficială a imperiului în locul limbii latine. Învățământul gimnazial funcționa pe două cicluri: unul inferior de trei ani
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Toate aceste atitudini, orizonturi, accente, inițiative răzbat în pofida presiunii ce-o exercită conștiința asupra lor, ca de sub humă, în lumina de deasupra (Blaga, 1969, p. 32). Buchetul de caracteristici ale acestui inconștient, constelația de factori ce rezidă în inconștientului colectiv, împuterniciți cu o asemenea forță de amprentare asupra produselor culturale ale conștientului se împletesc organic pentru a genera "matricea stilistică". Complexul de factori ce alcătuiesc matricea stilistică este "dispozitivul secret" prin care "inconștientul administrează conștiința", imprimându-i tiparele, modelele și motivele
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cea post-eroică, europenistă. Drumul intrării politice a societății românești în Uniunea Europeană, sfârșit în 2007, a fost deschis și pavat prin intrarea memoriei istorice românești în condiția postnaționalistă. Aceasta a însemnat o restructurare majoră a discursului oficial despre trecut difuzat sau împuternicit de autoritățile publice care poate fi descrisă ca acomodarea conștiinței istorice românești la etica europeană a memoriei configurată în epoca postbelică. Începând cu reforma învățământului care a început să producă efecte cu anul 1999, naționalismul - vectorul axial al tradiției istorice
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
valabilă mai ales, așa cum bănuiește Sartori, pentru unele grupuri importante de susținere [se recomandă Fabbrini 1994, 105-136]. Pentru a clarifica pro-blema, este necesar să avem în vedere o tripartiție clasică referitoare la stilul reprezentării, între rolul de delegat, rolul de împuternicit și rolul de politician. Stiluri de reprezentare Această tripartiție a fost formulată pe baza unor importante cercetări efectuate asupra atitudinilor și comportamentelor reprezentanților unor state din Statele Unite de către Wahlke, Eulau, Buchanan și Ferguson [1962], dar ar putea fi dusă pînă
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
rezervă un mai mare spațiu de autonomie în contextul reprezentării. El are instrumentele tehnice și forța politică pentru a alege, pe rînd, în ce fel să voteze și, în anumite limite, ce poziții să susțină. Bineînțeles că pot exista mulți împuterniciți printre reprezentanți mai ales acolo unde partidele sînt organizații relativ slabe, puțin structurate, intermitente. Politicienii În fine, reprezentanții care își asumă un stil de politician vor să găsească punctul de echilibru între exigențele partidului și angajamentele luate în fața electoratului, între
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
3. FORMAREA EXECUTIVELOR Alegerea guvernanților Variabila instituțională se constituie din modalitățile prin care se alcătuiesc executivele. Distincția mai clară este cea între executivele a căror învestitură și putere derivă dintr-o alegere populară di-rectă, și executivele care sînt învestite și împuternicite de partide și de parlamente. Această distincție are legătură cu distincția între formele de guvernare prezidențiale și formele de guvernare parlamentare. Trebuie adăugat că în formele de guvernare semiprezidențiale, despre care se va vorbi în continuarea capitolului, există un executiv
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
printr-o perioadă deosebit de dificilă a războiului, Guvernul României a reluat inițiativa stabilirii relațiilor diplomatice și a încheierii unei înțelegeri de amiciție cu Japonia. Prin Jurnalul Consiliului de Miniștri nr.302 din 6 august 1917, ministrul afacerilor străine a fost împuternicit să supună aprobării regelui Decretul privind înființarea oficiului diplomatic român la Tokio. În referatele care însoțeau proiectul de decret se arăta că "împrejurările actuale necesită strângerea și mai mult a relațiilor politice și economice între România și Japonia"39. Această
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
avantajului reciproc, în scopul promovării prieteniei între Republica Populară Română și Japonia. În aprilie 1959, ambasadorul Japoniei la Varșovia, Sabuko Ohta, a purtat discuții la București cu privire la efectuarea unui schimb de scrisori; ambasadorii român și japonez la Varșovia au fost împuterniciți să discute problema stabilirii detaliilor în această problemă. La 1 septembrie 1959, la Varșovia, printr-un schimb de scrisori, a fost consemnată restabilirea relațiilor diplomatice între România și Japonia, schimbul de reprezentanți diplomatici cu rang de miniștri. S-a precizat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
în total 8 palme - pentru hudiță de la școală până la Podul Vechi. - Dreaptă judecată, dragule. Da’ hai să vedem ce mai putem afla din zapise și ispisoace. Uite colea zapisul din 19 sept.1606 (7117), prin care Constantin Moghila voievod a împuternicit mănăstirea să stăpânească și să culeagă via de la Copou, dăruită de Parasca, fiica lui ghioni din Iași. - Tocmai am găsit un nou zapis, mărite Spirit. Este cel de la 20 iulie 1619 (7127), prin care Isaia, egumenul mănăstirii din Tarina Iașilor
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
asculta și va vrea să taie în tăriia lui, să aibă a-i lua carul, și boii, și săcurea și tot ce va găsi la acela om.” La fel scrie la 6 feb.1685 (7193) și Dumitrașco Cantacuzino, când îi împuternicește pe călugării de la Aron Vodă să-și apere pădurea din jurul mănăstirii. Nici peștele nu le lipsea. Iată dovada. La 24 martie 1704 (7212) Mihai Racoviță voievod împuternicește pe egumenul mănăstirii Aron Vodă să apere apa Jijiei de pe moșia mănăstirii de
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
La fel scrie la 6 feb.1685 (7193) și Dumitrașco Cantacuzino, când îi împuternicește pe călugării de la Aron Vodă să-și apere pădurea din jurul mănăstirii. Nici peștele nu le lipsea. Iată dovada. La 24 martie 1704 (7212) Mihai Racoviță voievod împuternicește pe egumenul mănăstirii Aron Vodă să apere apa Jijiei de pe moșia mănăstirii de cei ce vor să pescuiască în ea. - Dacă aveau apă, nu se putea să nu aibă și mori. - Aveau, nu-i vorbă, dar ca un făcut se
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
mai în vârstă sau față de poslușnicii mănăstirii. Altfel, eu nu văd de ce era nevoie de o poruncă domnească, mărite Spirit.Totuși, poruncile domnești în ajutorul călugărițelor se înmulțesc. Una din aceste porunci este cea din 20 dec.1741 (7250), care împuternicește călugărițele de la Socola să-și stăpânească oamenii de pe moșiile mănăstirii, iar aceștia vor lucra pentru mănăstire numai șase zile pe an. Incălcările moșiilor mănăstirii Socola nu au încetat însă nici până la 10 aug. 1742 (7250), când voievodul trebuie să dea
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
au luat de a dzece tot de la mănăstire lui Sveti Ioan (Zlataust).”Din zapisul lui Constantin Duca voievod de la 17 iune 1701 (7209) se vede cum se schimbau stăpânii la mănăstirea lui Păun. Prin zapisul de mai sus, voievodul îl împuternicea pe părintele Irimia, egumenul mănăstirii Păun - venit de la Sfântul Munte - să păstreze toate averile mănăstirii și de „a lua de a zeci din pâini, din grădini, din câmpi, și din stupi, după obicei, și din tot locul, cu tot vinitul
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
din stupi, după obicei, și din tot locul, cu tot vinitul.” După 16 ani însă, Mihai Racoviță voievod nu mai știa cine a dijmuit moșia Buciumi. - Ai dreptate, prietene, și nu prea, pentru că spune Constantin Duca voievod, pre când îl împuternicea pe părintele Irimia să păstreze toate averile Păunului: „Si tâmplându-să acum , în cești ani trecuți, vremile cumplite și cu răscoali, rămas-au și moșiile acestii mănăstiri mai sus pomenită (Păun) streinate de stăpânii lor.” - Oricum am socoti, mănăstirea Păun nu
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Dabija voievod. În acest zapis, voievodul, pe lângă împuternicirea de a lua zeciuiala, spune: „Si să aibă a lucra țăranii din satu, într-un an 12 zile.” Uite că vodă Antioh Cantemir are timp să dea un zapis și pentru a împuternici pe egumenul mănăstirii Bârnova „Să fie volnic cu cartea domnii mele a-și apăra heleșteul ce iaste acolo, la Bârnova, să nu lase pe nime să vineze pește, precum iaste obiceiul.” Cel ce pescuiește fără voie și „dacă l-ar
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Voievozii aveau și grijă să nu se cosească fân făra voie din poiana Bârnovei și la Căpotești sau să nu se taie pădurea. Asta se vede din zapisul de la 10 iulie 1740 (7248), prin care Constandin Mihail Cehan Racoviță voievod împuternicește pe egumenul Damian al mănăstirii Bârnova să-și apere pădurea împotriva tăierii pe o distanță de „cinci pistrele de săgeată” în jurul mănăstirii. Din zapisul de la 29 iulie 1766, dat de Grigorie Alexandru Ghica, de împuternicire pentru a lua dijma, aflăm
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]