3,912 matches
-
a fost "promovat prin cădere". În virtutea acestui principiu se pare că așa cum autorii menționează "niciodată planurile utopice nu duc la edenuri". Cu siguranță că Dumnezeu a cunoscut și valorificat așa cum știm noi astăzi acțiunea acestei ades supărătoarelegi. 1.2.5. Înșelătorul înșelat Găsim, în această sintagmă, esența răspunsului explicit formulat la întrebarea: CUI VA SERVI, în cele din urmă, exteriorizarea Creatorului în creatura sa? Într-o atare ipostază, în care Dumnezeu se plasează (deliberat) în afara scenariului conceput de el însuși, semioza
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
VA SERVI, în cele din urmă, exteriorizarea Creatorului în creatura sa? Într-o atare ipostază, în care Dumnezeu se plasează (deliberat) în afara scenariului conceput de el însuși, semioza care marchează axa înșelător-înșelat devine circulară, angajînd un singur actor: Adam, omul înșelător care cade în plasa propriei sale înșelăciuni, înșelîndu-se de unul singur. O învățătură arhetipală pare a se desprinde din această experiență: cel care minte, se minte. Așadar, singurul care va avea de pierdut în urma înșelăciunii primordiale va fi Adam, Dumnezeu
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
acestuia și implicit pentru consecințele ei. Cu alte cuvinte, axa Dumnezeu-Adam nu mai poate fi considerată ca o axă reală pentru semioza de tip înșelător-înșelat, deoarece omul va fi pînă la urmă actorul care joacă un dublu rol: acela al înșelătorului care se înșală pe sine. Dar, această subtilă cunoaștere nu-i era hărăzită omului încă imatur, lipsit de luciditate deplină, nepregătit să îi primească consecințele. La ce bun să punem în mîna unui copil un instrument prețios, bunăoară, pe care
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
omului către modelul puterii divine (în orizontul binelui, virtuții, adevărului), pe de altă parte. Dincolo de atributele cu care a fost înzestrată, femeia va juca un rol cu totul aparte în "procesul căderii", îndeplinind deopotrivă rolul personajului înșelat (de către șarpe) și înșelător (în raport cu Dumnezeu). Într-un anume fel, acest nefast rol va fi favorizat de inocența Evei, care asemenea copiilor este dispusă să creadă orice i se spune cu un anume ton, într-un dialog aparent firesc și limpede. * Un astfel de
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
în sine și al relațiilor interumane. Pentru primii oameni, căderea a însemnat o "golire de sens" a existenței, o "sărăcire (golire de har) a structurii omenești". O falsă iubire de sine l-a îndemnat pe omul căzut să aleagă o înșelătoare "logică a trupului", uitînd parcă de aceea a minții sau a inimii. Simbolul "hainelor de piele" pe care le-au îmbrăcat protopărinții cînd au constatat că sînt goi sugerează o "moarte a sufletului", instaurarea instinctivității, a iraționalității și a falsului
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
de către un rafinat amăgitor minciuna se strecoară ca "adevăr pervertit" înăuntrul lumii umane. Avînd în vedere această ocolită cale, este firesc să ne întrebăm dacă în contextul scenariului biblic putem decela un SCOP EXPLICIT FORMULAT, care să prefigureze inițierea actului înșelător? În ceea ce îl privește pe Satan, am răspunde afirmativ, avînd în vedere că acesta urmărea foarte clar ruptura dintre Dumnezeu și oameni, spre a-i putea stăpîni mai ușor pe cei din urmă (machiavelicul principiu "divide et impera" pare a
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
dorințele în viitor sau să evalueze consecințele satisfacerii acestor dorințe. Principiul lui hic et nunc, "acum și aici", le guverna întreaga conduită, nedeosebindu-i astfel prea mult de ființele necuvîntătoare, lipsite total de conștiință. Altfel spus, singurul "scop" al actului înșelător pe care omul primordial l-a înfăptuit ar putea fi legat de existența și satisfacerea unor necesități imediate. Să recitim și să interpretăm, în acest sens, un relevant fragment din textul biblic: "De aceea femeia, socotind că rodul pomului e
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
din aproape în aproape printr-un regressus ad infinitum de cele mai multe ori ignorat pînă la "începutul tuturor începuturilor". Desigur că nu ar trebui să căutăm în fiecare faptă a noastră, de fiecare dată, întreaga ei istorie. Ar fi o modalitate înșelătoare și sterilă de a ne petrece viața, făcîndu-l astfel fericit pe Satan. Trebuie să fim, însă, întotdeauna conștienți că o atare istorie există și că, atunci cînd împrejurările o impun, ea trebuie în mod explicit cunoscută; chiar și atunci sau
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
să amintim cele 31 de funcții (constante) ale "structurii profunde" care, potrivit lui Vladimir Propp, s-ar regăsi în orice variantă de basm popular pentru a releva uimitoarea lor corespondență cu momentele scenariului biblic. Pentru a nu fi acuzați de afirmații "înșelătoare", pur speculative sau fără de suport empiric, să le luăm consemnăm în manieră comparativă pe primele nouă [Propp, 1970:30-42]: 1) absența (plecarea de acasă a eroului, înstrăinarea, moartea etc.) poate fi simbolic echivalată cu creația însăși (cu exterioritatea, cu alteritatea
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
deplină pulsație binelui; potrivit acestei opțiuni, răul (minciuna) doar se manifestă în lume, fără a-i putea modifica structura latentă, profundă, dar putînd să deformeze pînă la desfigurare chipul lumii; căci, "răul se propagă în lume prin enclosures, "înfundături", îngrădiri înșelătoare, care promit pace și inteligibilitate, cînd de fapt ele aduc falsificări și izolare, excludere și eșec"; nu trebuie în același timp, să uităm că "orice eveniment negativ (xi) are efect "trezitor" asupra latențelor difuze ale binelui, care se manifestă recuperator
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
fost prefațată de mincinoase "zboruri de rutină", războiul din golf a fost o "cacialma" etc.). Date fiind aceste catastrofale consecințe, pedeapsa trecerii prin foc a Sodomei și Gomorei de către "îngerii cerului", proba focului în ordalii sau tragerea în țeapă a înșelătorilor de către Vlad Țepeș nu mai par deloc a fi prea aspre. Pe de altă parte, însă, să ne amintim și faptul că fără de înșelăciunea primordială nu am fi fost nici acum conștienți de noi înșine, că am trăi încă într-
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
de criterii, din care unul sau altul poate să fie dominant. Pentru a oferi un singur exemplu, prototipul celui care "minte de îngheață apele", baronul Münhaussen, are în primul rînd aptitudini și deprinderi de a minți, pe fondul unui caracter înșelător și al unui temperament coleric, al unei inventivități culturale care îi dă dreptul la originalitate. Fiecăreia dintre trăsăturile principale sau secundare aferente tipului de mincinos vizat i se poate asocia una sau alta din tipurile de minciună pe care ne
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
prea mult, am putea răspunde într-o manieră generică: utilizînd "instrumente mincinoase" (sau, mai corect spus, "instrumente ale minciunii"), capabile să medieze circulația neadevărului în lume. Limbajul verbal și cele nonverbale definesc aceste categorii de instrumente. 3.3.1. Puterea înșelătoare a limbajului Să ne amintim, urmărind experiența edenică a ființei umane, că cel dintîi instrument de "putere mincinoasă" a fost cuvîntul. Iată cum dialectica "recesivității" a înzestrat cuvîntul, printr-o subtilă șiretenie, atît cu resurse constructive, dacă ne gîndim la
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
cu resurse constructive, dacă ne gîndim la faptul că lumea însăși este un rezultat al desfășurării Cuvîntului Creator, cît și cu resurse deconstructive, dacă ne amintim că păcatul originar și căderea ce i-au urmat sînt un rezultat al vorbelor înșelătoare ale lui Satan. Să nu-l credităm, așadar, pe înțeleptul Esop, care a găsit o simbolică modalitate de a sugera că "limba" este în același timp și cea mai bună și cea mai rea "hrană" din lume? Vom înțelege din
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
să clarificăm atît cît ne stă în putință problemele ambiguității limbajului, una din principalele surse ale "comunicării mincinoase", vom (re)defini cele șase funcții asociate de Roman Jakobson discursului lingvistic [cf. Herseni, 1975:112-126] prin racordarea lor la particularitățile demersului înșelător. Astfel: • funcția expresivă dezvăluie atitudinea emitentului (CINE?), emoția lui reală sau prefăcută față de ceea ce spune: "Fățărnicia, perfidia, minciuna, simularea n-au fost probabil descoperite deodată cu limba, dar aceasta le-a deschis căi nebănuite de dezvoltare și perfecționare, încît s-
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
spui "Y minte de îngheață apele", decît pur și simplu "Y este un mare mincinos"; • funcția fatică descrie punerea în relație de comunicare (mincinoasă) a emitentului cu destinatarul (CUI?) printr-o specifică modalitate de atenționare și de încheiere a relatării înșelătoare, insinuante, calomnioase etc.; asemenea formule dobîndesc expresii diferite precum: "Ai auzit despre X?... Dar să nu spui la nimeni". Dincolo de posibilele considerații "critice" care pot fi aduse acestei elementare abordări funcționale [Herseni,1975:126], putem desprinde o importantă sugestie metodologică
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
după înclinația pe care o au către minciună: "Italianul este viclean, englezul ipocrit, grecul nesincer și turcul nu-și poate ține cuvîntul dat"; ... "asiaticii, japonezii, chinezii, siamezii nu sînt de bună credință și au o predispoziție spre a face promisiuni înșelătoare cînd negociază cu un englez sau german [ibidem:65]. Într-un atare spirit, dacă i-ar fi cunoscut mai bine pe români, poate că antropologul francez i-ar fi caracterizat cu toate conotațiile extreme ale calității lor de "poeți" sau
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
o interpretare a semnelor (mincinoase inclusiv) deosebită de a oricărei alte discipline: • analiza structurală, urmărind relația dintre semnificant și semnificat, dintre structura de suprafață și cea de profunzime a minciunii, în măsură să explice mecanismele unei "gramatici generatoare" a actelor înșelătoare; • analiza triadică (sintactică, semantică, pragmatică), vizînd relația contextual-formală instituită între semnul mincinos și alte semne (ne)mincinoase, legătura dintre minciună și obiectul (referențialul) supus pervertirii semantice, corespondența dintre semnele minciunii și actorii care operează cu ele; • analiza situațională, îngăduită de
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
și-a propus inițial să se desfășoare studiul de față: aceea de contura măcar cu titlu de introducere o teorie "generală" a minciunii. Or, în cele din urmă a trebuit să acceptăm că o atare încercare este de la bun început înșelătoare și, în consecință, supusă eșecului, deoarece: cunoașterea deplină a "limbajului-obiect" (nesfîrșitele chipuri ale minciunii, în cazul nostru) a cărui prefacere în "metalimbaj" (o teorie atotcuprinzătoare asupra minciunii) se intenționează, este imposibil de împlinit în realitate; istoria unei manifestări care se
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
este cît se poate de relevant în acest sens), condiționînd-o adesea, este cu neputință de descris exhaustiv; transformarea oricărei realități de referință (minciuna efectivă) în semnul ei (minciuna conceptualizată) echivalează cu trecerea de la imaginea "vie" la imaginea "moartă", care prezintă înșelător realitatea semnificată; cu excepția existenței lui Dumnezeu însuși, nu se pot defini realități sau adevăruri absolute (nici măcar cu privire la minciună), ceea ce face ca tot ceea ce se spune cu privire la minciună să fie doar un adevăr al timpului și locului, iar nicidecum al eternității
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
relațiilor funcționale pe care aceste elemente le activează (construind pentru fiecare ansamblu de elemente cîte o "matrice generativ-relațională"), pe de altă parte, definește cadrul conceptual pe care o teorie complexă a minciunii devine posibil de construit. 4.3. INTENȚIILE UNEI ÎNȘELĂTOARE INTRODUCERI Definirea unui atare cadru permite formularea cîtorva mărturisiri finale. Să recunoaștem, de pildă, că o introducere care iese cu "violență" din spațiul de interes al textului prefațat poate să șocheze, atunci cînd nu răspunde nivelului minim de așteptare cu
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
căci, în mod obișnuit, o prefață standard preia cele mai interesante elemente de conținut ale textului, eventual le rezumă, comentîndu-le, aducînd completări critice cu privire la autor etc. Trebuie să mărturisim că, nerespectînd aceste canoane, "introducerea" noastră este într-un anume sens înșelătoare. Dar, încercînd o scuză (cu riscul de a activa o dată mai mult butada: "cine se justifică se învinovățește"), putem formula întrebarea: ce posibilități există de a prezenta un autor a cărui personalitate și operă îi este cunoscută prezentatorului doar prin
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
în evidență capacitatea de a minți ca unul din criteriile care deosebesc ființele umane de animale, deși, după cum vom discuta mai tîrziu, multe animale au alte modalități de a induce în eroare, incluzînd, în unele cazuri, folosirea vocii în mod înșelător (vezi Rappaport 1979:224; Thorpe 1972:33). Arendt (1968:250; cf. 1972:5) merge și mai departe, afirmînd: însușirea noastră de a minți dar nu neapărat capacitatea de a spune adevărul se găsește printre puținele informații evidente, demonstrabile, care confirmă
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
din ceea ce el numește prima carte a minciunilor, datînd din secolul al XVI-lea. Minciuna poate fi reprobabilă, iar noi ne simțim ofensați dacă am fost trași pe sfoară; totuși, cînd nu sîntem implicați, putem admira istețimea și îndrăzneala unor înșelători talentați. Apărută recent, Ghidul mincinosului (Dale 1992) este clasificată de librari drept o carte umoristică, după cum a fost și intenția celui care a editat-o. În ciuda riscului de a fi dați în judecată pentru calomnie sau defăimare, oamenii se lansează
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
dar nu în mod exclusiv, asupra minciunii. Ar fi însă bine de examinat în linii mari și contextul general, pentru a localiza minciuna într-un cadru adecvat. Mă voi referi numai parțial la prezența unei atitudini părtinitoare ascunse în mod înșelător în activitatea mass-media, problemă ce a fost studiată de către Cirino (1971) și mulți alții. Unele aspecte ale fenomenului minciunii le voi aminti doar în trecere, în parte din cauza lipsei de informații, în parte din cauza limitelor impuse de priceperea mea și
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]