3,037 matches
-
de curajoasă. Ca în multe alte basme el cere tatălui său hainele, armele și calul care l-a slujit în tinerețe. Semnificația este adâncă: orice generație trebuie să preia și să ducă mai departe virtuțile strămoșești, experiența de viață a înaintașilor. Ca orice Făt-Frumos, feciorul împăratului alege dintr-o herghelie calul care mănâncă jăratic, deși e o răpciugă de cal, grebănos, dupuros și slab de-i numărai coastele. Și cum sta el în cumpene, să-l ieie, să nu-l ieie
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
foarte colorată, miezoasă, dar vulgară și trivialpopulară, a lui Creangă" aluzie iarăși la cele două proze licențioase, care începuseră să circule pe ascuns, prin diverse medii, transcrise de mână, stârnind deliciul libertinilor și dând curaj libido avangardiștilor, în căutare de înaintași. Abia peste zece ani de la apariția Introducerii sintetice, G. T. Kirileanu le va publica într-o serie restrânsă a integralei operei lui Creangă, inițiativă care a stârnit rumoare în rândul pudibonzilor, lămurind totodată discuțiile pe seama "anecdotismului" neaoș coroziv al preotului
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
Mihail Kogălniceanu se poate vorbi de un apogeu al istoriografiei pașoptiste. Este adevărat, raportul între tradiție 6 și inovație în opera sa nu este atât de net în favoare acesteia din urmă, cărturarul preluând nu numai prețuirea pentru istorie a înaintașilor și contemporanilor săi, ci și multe dintre ideile lor. El a reușit să ajungă însă la o viziune mai amplă și, în același timp, mai profundă asupra domeniului, să elaboreze lucrări superioare, prin fond și formă, celor ale altor cărturari
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
determinat interesul major pentru istorie al generației de la 1848; în explicarea ei însă nu pot fi omise anumite elemente particulare. Considerarea acestora din urmă este necesară pentru a înțelege de ce cărturarul s-a ridicat la un nivel superior aceluia al înaintașilor și contemporanilor săi. Un loc special îl ocupă însușirile sale intelectuale ieșite din comun capacitatea de asimilare, de analiză, de sinteză atitudinea reflexivă dar și realistă, vocația enciclopedică, aptitudini artistice de excepție. Toate la un loc au putut fi ușor
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
din provinciile românești aflate sub dominație străină. Dobândirea independenței de stat nu a fost rezultatul unor împrejurări întâmplătoare, sau al unei conjuncturi politice, nu a reprezentat un dar primit din afară, ci este rodul luptelor purtate timp de veacuri de înaintași, lupte care au culminat cu măreața victorie obținută în 1877 pe câmpul de bătălie împotriva Imperiului Otoman, ce a deschis o eră nouă în dezvoltarea liberă și independentă a țării noastre. Prin cucerirea independenței România devenea un stat suveran, egal
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
capacității economice și a societății române. România independentă putea acum să ducă o politică externă proprie pentru apărarea intereselor sale. Pentru românii din Transilvania și Bucovina, proclamarea independenței a stimulat lupta de întregire națională. 80 Independența pentru care au luptat înaintașii noștri și pe care Mihai Eminescu o numea „Acel prinț care dormea cu sceptrul și coroana alături” și-a recăpătat adevărata semnificație în perioada următoare. Ea a constituit un moment de maximă afirmare a națiunii române. Acțiunea militară a avut
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
fiind nevoite să i o recunoască prin originalitatea căii și mijloacelor utilizate, reușita românească s-a constituit într-o confirmare grăitoare a adevărului universal că soluționarea unei cauze naționale nu poate reveni decât națiunii însăși. Cu sentimentul marii datorii față de înaintași am încercat această retrospectivă, mult prea succintă, pentru a putea surprinde tot ceea ce este vrednic de interes. 81 BIBLIOGARFIE Allesi, A, P., Massimu, Popu, Răsbelu orientale ilustratu, București, 1878. Adăniloaie, Nicolae, Cucerirea independenței de stat a Românei (18771878), Ed. Politică
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
situează, mai curând, la antipodul mitului, pentru că o constantă a personajelor rezidă în privirea lor pătrunzătoare, capabilă să surprindă cele mai insignifiante amănunte. "Simt enorm și văd monstruos" pare a rosti, din umbra eroilor săi, Camil Petrescu, odată cu ilustrul său înaintaș Caragiale, după cum e de presupus că o asemenea afinitate să-l fi ambiționat în tentativa sa reușită de a-l reabilita pe Mitică în piesa purtând titlul atât de anodin Mitică Popescu. Cu deplin temei, Al. Paleologu constata că suprema
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
lui și că aceasta este mai ales partea care merită să fie explorată. El nu cere excluderea tradiției, el se declară numai împotriva maniei arheologice" După Densusianu folclorul nu va dispare niciodată, ideea exprimată pentru prima dată la noi în timp ce înaintașii și contemporanii susțineau dispariția inevitabil a creației populare. Chiar dacă vor dispare câteva specii, altele vor trăi veșnic orice s-ar zice spune elbasmele nu vor amuți niciodată și nu vor putea dispărea cu desăvârșire nici poeziile populare. Nu poate fi
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
reprezintă câteva puncte de sprijin ale concepției sale în domeniul culegerii și editării creației folclorice. Chiar dacă uneori a exagerat criticând activitatea culegătorilor de folclor, asprimea lui a fost necesară pentru scopul urmărit; ridicarea acestor preocupări la rangul de știință. Activitatea înaintașilor a apreciat-o prin prisma epocii în care a trăit. Concludentă este în această privință poziția sa față de Alecsandri, analiza temeinică ce o întreprinde culegerii sale distingându-se prin obiectivitate științifică, intervențiile poetului sunt explicate prin raportarea lor la realitățile
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
nu poate fi probat cu exactitate. Cert este însă faptul că numele Lapedatu a suferit modificări, prin trecerea de la alfabetul chirilic, la cel latin. Astfel, de la numele Lăpădat, al strămoșilor familiei s-a ajuns la cel de Lapedatu 1. În legătură cu înaintașii lui Alexandru Lapedatu, se cunosc informații începând din secolul al XVIII-lea 2. Cel mai îndepărtat străbun despre care se știe, dar numai din tradiție familială, a fost Onea Lăpădat. El a trăit pe la jumătatea secolului al XVIII-lea. Caracterizat
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
datorită, în principal faptului că s-au păstrat mai multe documente din această perioadă, cum sunt matricolele bisericii ortodoxe din comună. Conform acestora, urmașul lui Onea Lăpădat a fost Toma Lăpădat (1751-1813), bunic al tatălui. A ocupat, la fel ca înaintașul său, funcția de primar în sat. Toma Lăpădat a avut o familie numeroasă, compusă din trei baieți și o fată: Ioan (1783-1867), fost preot in Măgărei, comună care și-a schimbat ulterior denumirea în Dealul Frumos, Toma (1795-1861), Toader (1804
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
care a încurajat prin scrierile sale patriotice realizarea dezideratului de libertate și unitate națională. Celor două caracteristici, sclipirea inteligenței și puterea de muncă, atât de comune marilor personalități, el datorează situația la care a ajuns 10. La fel ca și înaintașii săi a dat dovadă de conștiință națională, fiind prin intermediul scrierilor sale, un vestitor al idealului național: „Ai noștri sunt Carpații/ Deci pasă și împlântă/ Stindardu-n fruntea lor”11. Își motiva orientarea către poezia patriotică, prin dorința de a menține vie
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
prezinte împăratului Ferdinand la Olmutz, Memoriul adunării. Fără a intra în detalii, tatăl Mariei Amaliei Circa, Ion Circa a fost un personaj instruit la școala din Sfântul Gheorghe, devenind ulterior un om înstărit și primar în Cernatul Săcelelor 17. Astfel, înaintașii lui Alexandru Lapedatu din filieră maternă, cât și cei din filieră paternă s-au remarcat fiecare prin conștiință națională, de aceea au susținut și apărat interesele naționale ale românilor de 14 Gr.Tăușan, Alexandru și Ion Lapedatu, fiii profesorului Ion
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
crearea Institutului Arheologic, care nu fusese aprobat. El a cerut ministrului mărirea salariilor funcționarilor bibliotecii Academiei Române, având în vedere salariile mici ale acestora 13 . În perioada primului său ministeriat, Lapedatu a inaugurat numeroase monumente publice și a organizat comemorarea unor înaintași iluștri, pornind de la ideea că: ,, România întregită e datoare să cultive în amintirea fiilor mari și aleși, care prin muncă și jertfă, prin simțirea și entuziasmul lor, au contribuit mai mult și cu folos la realizarea aceea a idealului ce
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
mai concretă, pentru că timpul a permis o informație potrivită. Multe din aceste fenomene ale naturii s-au petrecut cu milenii în urmă iar decoperirea lor a ținut de ceea ce numim azi marile descoperiri geografice. Autorii au pus în valoarea sacrificiul înaintașilor și l-au pus în evidență la momentul potrivit. Lacurile Terrei sunt locuri importante mai ales prin funcția lor terapeutică. Fenomenele produse la suprafața lor le deosebește de mări și oceane în ceea ce privește conținutul apei Ăsalinitate sau minerale, într-o valoare
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
se anunță ca niște certitudini indeniabile ale narațiunii, autori europeni precum Mircea Cărtărescu, Margaret Mazzantini, Erri de Luca, Apostolos Doxiadis, Florin Șlapac, Marc Levy, Ian McEwan, Javier Marías, Dan Stanca, Olga Tokarczuk sau Ludmila Ulițkaia, aflați în vădită competiție cu înaintașii în abordarea sufletului multiplu al mult prea încercatei condiții umane. În ultimii ani de viață Italo Calvino, înrâurit poate de Roland Barthes, se gândise la o "Mathesis singularis", opozabilă celei universale, cu alte cuvinte, la o știință a unicității. Ce
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
nu poate fi probat cu exactitate. Cert este însă faptul că numele Lapedatu a suferit modificări, prin trecerea de la alfabetul chirilic, la cel latin. Astfel, de la numele Lăpădat, al strămoșilor familiei s-a ajuns la cel de Lapedatu 1. În legătură cu înaintașii lui Alexandru Lapedatu, se cunosc informații începând din secolul al XVIII-lea 2. Cel mai îndepărtat străbun despre care se știe, dar numai din tradiție familială, a fost Onea Lăpădat. El a trăit pe la jumătatea secolului al XVIII-lea. Caracterizat
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
datorită, în principal faptului că s-au păstrat mai multe documente din această perioadă, cum sunt matricolele bisericii ortodoxe din comună. Conform acestora, urmașul lui Onea Lăpădat a fost Toma Lăpădat (1751-1813), bunic al tatălui. A ocupat, la fel ca înaintașul său, funcția de primar în sat. Toma Lăpădat a avut o familie numeroasă, compusă din trei baieți și o fată: Ioan (1783-1867), fost preot in Măgărei, comună care și-a schimbat ulterior denumirea în Dealul Frumos, Toma (1795-1861), Toader (1804
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
care a încurajat prin scrierile sale patriotice realizarea dezideratului de libertate și unitate națională. Celor două caracteristici, sclipirea inteligenței și puterea de muncă, atât de comune marilor personalități, el datorează situația la care a ajuns 10. La fel ca și înaintașii săi a dat dovadă de conștiință națională, fiind prin intermediul scrierilor sale, un vestitor al idealului național: „Ai noștri sunt Carpații/ Deci pasă și împlântă/ Stindardu-n fruntea lor”11. Își motiva orientarea către poezia patriotică, prin dorința de a menține vie
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
prezinte împăratului Ferdinand la Olmutz, Memoriul adunării. Fără a intra în detalii, tatăl Mariei Amaliei Circa, Ion Circa a fost un personaj instruit la școala din Sfântul Gheorghe, devenind ulterior un om înstărit și primar în Cernatul Săcelelor 17. Astfel, înaintașii lui Alexandru Lapedatu din filieră maternă, cât și cei din filieră paternă s-au remarcat fiecare prin conștiință națională, de aceea au susținut și apărat interesele naționale ale românilor de 14 Gr.Tăușan, Alexandru și Ion Lapedatu, fiii profesorului Ion
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
crearea Institutului Arheologic, care nu fusese aprobat. El a cerut ministrului mărirea salariilor funcționarilor bibliotecii Academiei Române, având în vedere salariile mici ale acestora 13 . În perioada primului său ministeriat, Lapedatu a inaugurat numeroase monumente publice și a organizat comemorarea unor înaintași iluștri, pornind de la ideea că: ,, România întregită e datoare să cultive în amintirea fiilor mari și aleși, care prin muncă și jertfă, prin simțirea și entuziasmul lor, au contribuit mai mult și cu folos la realizarea aceea a idealului ce
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Mihail Kogălniceanu se poate vorbi de un apogeu al istoriografiei pașoptiste. Este adevărat, raportul între tradiție 6 și inovație în opera sa nu este atât de net în favoare acesteia din urmă, cărturarul preluând nu numai prețuirea pentru istorie a înaintașilor și contemporanilor săi, ci și multe dintre ideile lor. El a reușit să ajungă însă la o viziune mai amplă și, în același timp, mai profundă asupra domeniului, să elaboreze lucrări superioare, prin fond și formă, celor ale altor cărturari
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
determinat interesul major pentru istorie al generației de la 1848; în explicarea ei însă nu pot fi omise anumite elemente particulare. Considerarea acestora din urmă este necesară pentru a înțelege de ce cărturarul s-a ridicat la un nivel superior aceluia al înaintașilor și contemporanilor săi. Un loc special îl ocupă însușirile sale intelectuale ieșite din comun capacitatea de asimilare, de analiză, de sinteză atitudinea reflexivă dar și realistă, vocația enciclopedică, aptitudini artistice de excepție. Toate la un loc au putut fi ușor
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
din provinciile românești aflate sub dominație străină. Dobândirea independenței de stat nu a fost rezultatul unor împrejurări întâmplătoare, sau al unei conjuncturi politice, nu a reprezentat un dar primit din afară, ci este rodul luptelor purtate timp de veacuri de înaintași, lupte care au culminat cu măreața victorie obținută în 1877 pe câmpul de bătălie împotriva Imperiului Otoman, ce a deschis o eră nouă în dezvoltarea liberă și independentă a țării noastre. Prin cucerirea independenței România devenea un stat suveran, egal
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]