87,487 matches
-
MIȘCAREA NATURALĂ A POPULAȚIEI În prima jumătate a secolului XX se înregistrează o puternică scădere a sporului natural de la 16‰, în 1930, la 8‰ în 1946, dar în toată acestă perioadă s-a menținut peste media pe țară, județul Prahova încadrându-se printre județele cu cel mai mare spor natural. Scăderea sporului natural al populației se datorează unei mortalități destul de ridicate cu un indice de 19‰ în 1930 și 21‰ în 1946. După 1966, analizând puțin mai amănunțit indicatorii mișcării naturale
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
în topografia locală. De asemenea, populația masculină este antrenată în deplasări periodice în legătură cu munca în domeniul construcțiilor. Astfel, bărbații efectuează deplasări sezoniere pe distanțe mari în diferite regiuni ale țării pentru efectuarea unor lucrări. Tot în această categorie am putea încadra populația care se deplasează în sezonul cald pe litoralul Mării Negre pentru a desfășura activități legate de turism și servicii sau populația care se deplasează în regiunile rurale în perioada culesului recoltelor. Pentru orașul Breaza, ca pentru multe alte localități, după
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
chiar se accentuează la nivelul anului 1970 când erau 8139 de femei și 6784 bărbați pentru ca mai apoi să se mai echilibreze și să ajungă în anul 1980 la un număr de 9084 femei și 8850 bărbați. Această situație se încadrează în acel curent general de ușoară dominare a populației feminine care durează de mai multe decenii, cauzat de faptul că acestea au o durată medie de viață mai mare. Se adaugă și diminuarea considerabilă a activităților economice cu specific masculin
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
de reorientarea forței de muncă spre domeniul seviciilor, astfel că numărul salariaților din industrie scade la 4446 de persoane dar crește ușor numărul celor antrenați în celelalte ramuri. Resursele de muncă ale orașului și cartierelor aparținătoare constau în populație feminină încadrată în grupele de vârstă 16-54 ani, populația masculină între 16-59 ani, și persoanele active peste aceste grupe de vârstă. Din forța de muncă angajată, ponderea o dețin cele angajate în sectorul secundar (6048 persoaneă dintre care majoritatea în industria prelucrătoare
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
0 08-0,03ha/loc). Paralel cu preocupările agricole, locuitorii orașului se mai îndeletnicesc și cu creșterea cornutelor mari și mici, ca urmare a existenței unor mari suprafețe de pășune și fânețe naturale. Din punct de vedere forestier, orașul Breaza se încadrează în subzona forestieră a gorunului, care, în majoritatea cazurilor, este în amestec cu fagul. În sectorul nordic este limita sudică a făgetelor montane, iar în sectorul sudic se situează limita nordică a fagului. Pădurile nu formează masive mari, ci, din cauza
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
ale specialiștilor. Au fost elaborate în acest sens și se întocmesc prognoze, planuri de sistematizare care încearcă să prefigureze forma și fondul orașului în viitor. Din punct de vedere al gradului de intensitate al antropizării peisajului, zona orașului Breaza se încadrează în categoria peisajelor mocerat antropizate. Acest tip de peisaj se caracterizează prin fragmentarea puternică a arealului ecosistemelor forestiere în care pâlcuri de pădure alternează cu pajiști, fânețe și pășuni, livezi cu pomi fructiferi și gospodării. Efectele intervenției antropice se resimt
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
orașului în viitor. Astfel se vor urmări: - Îmbunătățirea aspectului arhitectural-urbanistic prin amplasarea de noi instituții publice - Menținerea funcției secundare de locuire și completarea fondului existent cu noi locuințe având un regim de înălțime moderat, cu aspect arhitectural care să se încadreze în specificul urbanistic al zonei. - Renovarea construcțiilor din zona protejată cu valoare ambientală specifică - Fiecărei construcții i se va asigura numărul de locuri necesare pentru parcare - Necesarul de apă pentru orașul Breaza, numai pentru populație, cu gradul de dotare tehnico-edilitară
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
sunt în curs de implementare. În anul 2007, analiza globală a calității râurilor, pe o lungime de 26.374 km, pe baza activității de monitorizare în 778 de secțiuni a evidențiat următoarele: q 6.652 km (25,22 %) s-au încadrat în clasa I de calitate, stare ecologică foarte bună; q 12.887 km (48,86 %) s-au încadrat în clasa a II-a de calitate, stare ecologica bună; q 5.262 km (19,95 %) în clasa a III-a de
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
374 km, pe baza activității de monitorizare în 778 de secțiuni a evidențiat următoarele: q 6.652 km (25,22 %) s-au încadrat în clasa I de calitate, stare ecologică foarte bună; q 12.887 km (48,86 %) s-au încadrat în clasa a II-a de calitate, stare ecologica bună; q 5.262 km (19,95 %) în clasa a III-a de calitate, stare ecologică moderată; q 1.168 km (4,43 %) în clasa a IV-a de calitate, stare
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
chimică la majoritatea soluțiilor apoase, sau la acțiunea agresivă a materiilor din sol, la acțiunea sărurilor și a substanțelor caustice, a soluțiilor acide apoase conform DIN 16929; - din punct de vedere al securității la incendiu țevile sunt practic incombustibile, fiind încadrate în clasa M1 - respectiv clasa C1, conform normativului P118 - 83;fitingurile sunt combustibile (clasa C4Ă, ard încet, dar se autosting; - se recomandă ca atât țevile cât și fitingurile să fie ferite de substanțe inflamabile. În tabelul 2.25. se prezintă
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
facă, pentru fiecare caz în parte, pe baza unor studii și calcule comparative detaliate. La proiectarea canalizării unei localități sau a unei industrii, în afară de criteriile tehnice și economice menționate, trebuie să se mai țină seama și de următoarele: - să se încadreze în prevederile planului de amenajare complexă a bazinului hidrografic respectiv și să asigure o rezolvare comună pentru toate unitățile de la care provin apele uzate; - să asigure posibilitatea de extindere pentru o perspectivă mai îndepărtată (15 - 30 aniă; - să dea posibilitatea
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
al fiecăruia dintre cei doi. Ultima variantă ar putea deveni premisa unui alt fel de victorie, cu condiția ca nici unul din membrii cuplului să vadă în celălalt pe vinovatul exclusiv. Sunt curios cum și cât povestea eroilor lui P.H.L. se încadrează în „perimetrul” „schemei” creionate de mine. (Nu scap, se pare, de mania - dezagreabilă - de „detectiv literar”). 22 iulie 2006 După fiecare „petrecere” cu mare consum fizic, la țară (vreau să zic, la „moșia” soacrei mele, pe care m-am angajat
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
fotografia? Aurora: O băgăm în albumul de familie. Ela: Vă rog, nu clipiți! Gata! și acum o să fac și eu o fotografie de grup cu Robo și Cosmos, prietenii și ajutoarele mele de la bucătărie. Veselie generală. Cosmos și Robo o încadrează pe Ela iar profesorul le face mai multe cadre. Apoi profesorul „descarcă” aparatul și oferă la fiecare căte o fotografie. Profesorul își oprește și el un exemplar. Profesorul: Cănd am să privesc fotografiile am să cănt o melodie foarte frumoasă
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
altera primigenitatea inalterabilă. Există exprimări primite cărora li se poate da mai multă expresivitate, pot fi supuse unor fine modificări, dar al căror sens spontan apărut, nu îngăduie să fie alterat. Sunt necesare apoi versuri de legătură care să se încadreze în spiritul dicteului, versuri care necesită un travaliu volițional. Paul Valéry scria că poezia sa are două feluri de versuri: dictate, care sunt perfecte, la care nu se mai poate adăuga și nici scoate nimic, și versuri de legătură, confecționate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
Veneam acasă cu șopârle și cu negru sub unghii. Tata mă certa crunt și mă trimitea la culcare nemâncat. Din camera mea îi au zeam mâncându-și supa în tăcere, auzeam lingurile plescăind într-o mare de lichid și grăsime, încadrată de farfuriile crem, uneori brăzdate de câte-o cută fină care le fisura smalțul, le auzeam scufundându-se ca niște submarine, luând supa la bord și înăl țându-se în aer, vibrând cu încetinitorul, într-o liniște dată la maximum, care
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
s-au perindat personaje alb negru, personaje color și personaje care deja nu mai au chipuri, ci sunt sudate într-un alai al figurației acelor ani. Era o casă mică, ticsită de cărți, de oglinzi mari și mai puțin mari, încadrate de rame rotunde, rectangulare, ovale, ca niște ochi curioși, gata să memoreze tablourile inadec vării noastre familiale. Mereu plină de lume. Lume bună - actori, fotografi, literați pe care mama, din ce în ce mai tânără, parcă, îi vrăjea cu vreunul din talentele ei, îi
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
găsește satul Todirești, reședința comunei cu același nume și din care mai fac parte satele Băiceni și Stroești. - În vestul județului, puțin mai la sud de orașul Pașcani, se găsește satul Brătești, desfășurat în lunca și pe terasele Siretului și încadrat administrativ în comuna StolniceniPrăjescu. 2. Geologia Teritoriul județului se desfășoară în întregime în cadrul Platformei Moldovenești. Câmpia Moldovei se găsește în partea de nord-est a acestei platforme și este formată dintr-un soclu cristalin precambrian care pătrunde spre vest - sud-vest sub
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
metri, și numai în puține situații depășește 200 metri. În cadrul reliefului se evidențiază văile subsecvente, cuestele și procesele de versant. La fel de bine reprezentate în morfologia regiunii sunt luncile largi și terasele cu înălțimi până la 160-170 metri. Relieful în care se încadrează Municipiul Iași cuprinde o serie de coline domoale, înșirate pe stânga Văii Bahluiului, și dealuri și platouri mai impunătoare ce aparțin Coastei Iașilor, pe dreapta acestei văi. Privit de pe Dealul Repedea, acest ansamblu de înălțimi și văi are aspectul unui
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
economice. În același timp, prin lucrări specifice, omul a contribuit la echilibrarea versanților și la păstrarea calității solului (de exemplu, stabilizarea alunecărilor de teren din zona Țicău - Sărărie prin îndiguiri, plantații de salcâm, pin etc.). Relieful teritoriului în care se încadrează orașul Târgu Frumos prezintă diferențe din punct de vedere al genezei, altitudinii, pantelor, atât de la N la S cât și de la V la E, în raport cu situarea în una sau alta din cele trei mari unități naturale, la contactul cărora se
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
structurii culturilor agricole, cu implicații în dezvoltarea umană și economică. Pentru caracterizarea climatică a teritoriului studiat s-au folosit date de la stațiile meteorologice de la Iași, Strunga, Cotnari, Podu Iloaiei, Pașcani și din Atlasul Climatic al României. Clima județului Iași se încadrează în clima specifică Podișului Moldovei: temperat continentală, cu influențe de ariditate în cea mai mare parte a teritoriului, și scandinavobaltice în extremitatea vestică. Relieful de dealuri, de podiș, ariile depresionare și culoarele de văi principale joacă un rol important în
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
mediu al zilelor cu îngheț crește de la 99,4 la Cotnari, la 111,8 la Podu Iloaiei, ajungând la 115,8 la Strunga. Cantitățile medii anuale de precipitații sunt cuprinse între 500 și 550 mm. În ariile în care se încadrează teritoriile analizate se înregistrează: 600 mm în vestul județului, 618 mm în sectorul Dealul Mare-Hârlău, 579,6 mm la stația Iași (perioada 1961-2009), 502,3 mm (medie plurianuală) la Târgu Frumos, 549,1 mm la stația Strunga (perioada 1981-2000), 536
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Filip Ipatiov folosește sintagma” disimulare etnică”, explicând astfel că în anul 1992 comunitățile starovere aveau mai mulți membri decât apăreau în statisticile recensământului. Din aceeași analiză rezultă și o scădere a numărului de etnici ruși-lipoveni la Brătești, însă aceasta se încadrează în limite acceptabile, fiind în strânsă legătură cu legitățile demografice. 2.2. Componentele geodemografice și evoluția lor La nivel de localitate evidența numărului născuților și al decedaților precum și structura populației după anumite criterii nu țin cont de diferențierile etnice. Populația
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
2011 nu se observă fluctuații procentuale importante. Se remarcă totuși localitățile Lespezi cu o creștere a populației feminine cu 3,65 procente și Todirești cu o scădere de 7,33 procente, însă din punct de vedere numeric aceste diferențe se încadrează în limite normale. La Tg.Frumos se constată o structură echilibrată între populația masculină și cea feminină specifică fiecărei grupe: 4,57% masculin și 4,82% feminin la grupa tânără, 37% masculin și 37,9% feminin la grupa adultă, 7
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
ramurile muncii sociale și care asigură sursa principală de venit. Statutul profesional reprezintă poziția unei persoane în raport cu activitatea social-economică desfășurată și cu modul de obținere a veniturilor pe baza ocupației exercitate la locul de muncă. În funcție de statutul profesional, persoanele sunt încadrate în una din următoarele situații: salariat, patron, lucrător pe cont propriu, membru al unei societăți agricole, membru familial nerenumerat. În contextul procesului de tranziție economică, piața muncii din România a cunoscut transformări importante în ce privește structura principalilor indicatori de forță de
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
valori superioare celor ale populației majoritare la Iași, Tg. Frumos, Brătești si Todirești, iar bilanțul natural înregistrează valori negative la Iași, Brătești și Todirești și ușor pozitive la Tg. Frumos și Focuri. În ceea ce privește structura pe sexe, acest grup etnic se încadrează în limitele legităților demografice, remarcându-se un echilibru între populația masculină și cea feminină. Proporția redusă a grupei 0-14 ani, numărul mare al adulților din grupa 15-59 ani și ponderea mare a persoanelor peste 60 de ani indică faptul că
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]