2,964 matches
-
nici nu dispare din viața oamenilor printr-un set de operații dialectice, așa cum poate credea contele d’Holbach pe la anul 1770. Dumnezeu nu Se lasă investigat printr-o metodă fixă, coextensivă științelor naturii, ci Se lasă surprins în jocul dintre îndrăzneală și așteptare. Jocul teologiei nu este lipsit de reguli (2Tim. 2,5) iar primirea harului ține de o teandrică „fuziune a orizonturilor”. Cum observa Hans Urs von Balthasar, viața interioară a credinței - dar și tematizarea sa politică - poate fi comparată
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
viitoare, este - observată Încă de E. Lovinescu - „o facilitate aproape prodigioasă de a se exprima În comparații și imagini” care, adaugă criticul, „se anulează tocmai prin acumulare”. Or, acest imagism, de pe acum abundent, atestă o fantezie asociativă extrem de mobilă, cu Îndrăzneli „moderniste” În linia unui Adrian Maniu, prelucrînd abil sinestezia simbolistă și forțînd, În sens pre-avangardist, apropierea unor elemente relativ distanțate. Dacă numeroase metafore in praesentia precum „mantaua mîhnirilor sfîșiate”, „roțile deșertăciunii”, „păsările tristeții” ori „vata mîhnirilor” pot trezi serioase rezerve
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
1979; Barnett, 1993, citat foarte recent și de Bruner, 1996), programul de predare și de reabilitare al lui Frankenstein avea în vedere elevii de gimnaziu și liceu. 3. Variabilele testate au fost stima de sine (Spence, Helmreich și Stapp, 1975), îndrăzneala (Kobasa, 1982), locul controlului (Rotter, 1966) și sistemul de valori (Schwartz și Bilsky, 1987). Utilizarea acestor teste în analiza datelor a fost limitată din cauza eșantionului mic, iar rezultatele obținute nu vor fi redate aici. 4. Pentru cele mai multe informații despre acest
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
două teme par să se desprindă: oferirea de ajutor și salvarea altora, precum și poziția curajoasă pe care o adoptă pe parcursul luptei. Aceste două elemente sunt puse în evidență în majoritatea amintirilor sale din copilărie, ceea ce demonstrează, pe de o parte, îndrăzneala sa, iar pe de altă parte altruismul. Când i se cere să spună ce fel de copil era, el spune: „Neastâmpărat și săritor”. Cât despre imaginea de sine actuală, în ciuda importantei sale funcții de ofițer superior, nu exprimă o superioritate
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
de profesori produce o confuzie totală în viața sufletească a copilului, având drept consecințe: dezorganizări, disfuncții în plan relațional. Este un pas spre delincvență, spre abandon școlar, chiar spre sinucideri. Se poate ridica întrebarea dacă agresivitatea e un cuantum de îndrăzneală? Ce îl conduce pe profesor spre violență? Intenționalitatea este un criteriu important în stabilirea agresivității. Pedeapsa educativă este utilizată în sensul nerepetării greșelii; bătaia, cu profunde semnificații pentru psihicul copilului, poate lua forma manifestă de umilire. Un copil supus unei
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
în limitele unei obstinate onestități descriptive. În plus, nu putem ignora împrejurarea că demersul său antipoetic este tot timpul dublat de o luciditate exacerbată care îl făcea pe Philippe Jaccottet să descopere în versurile din Parti pris des choses o îndrăzneală estetică mai profundă decât aceea a suprarealiștilor, tocmai în măsura în care este lucidă, așadar nu îndreptată împotriva rațiunii, ci înarmată cu argumentele rațiunii 249. Pentru a putea observa cu mai multă claritate cum funcționează mecanismul de producere a textelor lui Francis Ponge
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
uneori argotic, tentație ce se asociază cu renunțarea la intenționalitatea „poetică” (sau, oricum, la conotațiile de „înalt” și „nobil” ale termenului). Că Arghezi valorifică acum virtualitățile expresive, multă vreme ignorate, ale unor registre „plebee” ale limbii, că explorează cu extraordinară îndrăzneală zone sociale și lexicale inexistente până la el în poezia românească, că excelează în proliferarea de procedee antilirice, sunt afirmații greu de contestat. Rămâne însă de discutat în ce măsură scriitura insolită din Flori de mucigai se mai plasează încă sub egida „acelorași
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
dezvoltat feminismul radical libertarianxe "„feminismul radicallibertarian", pe de altă parte, s-a dezvoltat feminismul radical culturalxe "„feminismul radicalcultural". Prima grupare (cea libertariană) a urmat drumul inițial al radicalismului: strategia de schimbare îmbrățișează idealul educației androgine, promovarea unor virtuți de tipul îndrăznelii, aroganței, inclusiv al egoismului înțeles ca autointeres. Feminismul radicalxe "„feminismulradical" cultural respinge strategia androginăxe "„androgin" în favoarea „femeității”, a femeiescului, a „ginomorfismului”, nu a combinației între trăsături masculinexe "„masculin" și feminine. Femeile nu trebuie să preia și să imite valori bărbătești
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
la rândul lui criticat: nici o orientare nu se poate pronunța în numele femeilor în general, ci doar în numele unui grup cu anumite experiențe și interese. Ceea ce au învățat însă celelalte orientări feministexe "„feminist" de la radicale este extrem de fructuos: creativitatea fără îngrădiri, îndrăzneala teoretică, teoria patriarhatului, tratarea politizată a conflictelor violente din spațiul privatxe "„spațiuprivat"xe "„privat", abolirea ideii că dreptul de a nu fi lezat se oprește în pragul spațiului privat. O altă bună lecție radicală este dată chiar de beneficiile teoretizării
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
puterii. Ritualizarea masculinăxe "„masculin" a politicii conduce la același rezultat. Ritualul politic este militar și el, compunându-se prin excelență din parade militare și comemorări. Cred că acest model pseudoviril (căci nu exaltă nici virtuți bărbătești de tipul: integritate, curaj, îndrăzneală, competiție, spirit de risc) nu se potrivește educației spre valori feminine: empatie, cooperare, grijăxe "„grijă", responsabilitate. Viața politică pare mai degrabă manifestarea unui autoritarism cu mai mulți competitori pentru puterexe "„putere" decât a unui pluralism democratic în care se înmulțesc
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
să semene mulți ani cu cea din Vest, și să nu includă nimic despre, de exemplu, patriarhatulxe "„patriarhat" țărănesc sau cel dur al comunităților rrome,xe "„rroma" în cadrul cărora și feminismul valului Ixe "„feminismulvaluluiI" al egalității formale ar părea o îndrăzneală greu de acceptat. Importul nu zdruncină patriarhatulxe "„patriarhat" est-european, ci doar îl îmblânzește. Prin feminism „room-service”xe "„feminismroom-service" înțeleg impunerea unei legislații sensibile la problematica de gen în țările central și est-europene prin autoritatea unui actor politic internațional 14, în
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
În cel mai scurt timp. Ca romantici, ei iubesc Înserarea și Își dau Întîlnire la miezul” nopții În mijlocul unei naturi pline de semne premonitorii, Însă spiritul lor păstrează În toate situațiile prospețimea și fervoarea matinală. Spaima și orgoliul, neliniștea și Îndrăzneala, specifice spiritului Întemeietor, merg mereu Împreună, Într-o competiție virilă, loială. Din această competiție se naște, În niște vremuri rele, poezia română: opera unor oameni din două generații care, cu slabele mijloace de atunci ale limbii, au reușit să sară
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
versurile acestor destrăbălați amanți sînt de o enervantă pudicitate. Abia dacă privirea Îndrăznește să atingă sînul, elogiul poetului se concentrează, de regulă, asupra ochilor și (s-a putut constata din citatele de pînă acum) asupra chipului dalb. Conachi manifestă oarecare Îndrăzneală vorbind, În cîteva locuri, de petrecerea „În brață” și de o „năvală” pe care intenționează s-o facă soției. Poemul ce sugerează această dulce violență se cheamă Mergînd către preaiubită și merită a fi citat ca document de curaj erotic
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Spune-i să se descernească Și să nu mă mai bocească. Du ochilor drept vestire A plînsului contenire, Du guriței bucurie De sărutări cu trufie. SÎnul, peptul dezvălește, ȚÎțișoare rumenește, Rădică di pi picioare Orice feli de-nvălitoare Și spune cu Îndrăzneală C-oi să fac mare năvală.” Este prima oară, după știința mea, cînd un poet erotic Îndrăznește să vorbească de astfel de lucruri și să arunce o privire concupiscentă spre trupul femeii. A dezveli sînul, a vedea țîțișoara rumenită, a
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
prin bordeile măhălești ale Bucureștilor. Aici se petrece cu lăutari, cu jocuri de cărți și, bineînțeles, cu vin. Pann aduce elogiul cel mai sincer acestei băuturi: „Vinul cel bun la vederi Dă vesele mîngîieri, Trupul ca un bun cojoc, Dă-ndrăzneală la cuvînt, Face pe mulți ce nu sînt, Pe alții face galanți, De-mpărțesc la unii alți.” Vinul e, Într-adevăr, bun, dă mîngîieri vesele, dă Îndrăzneală la cuvînt, dar să nu uităm că vinul este proprietatea exclusivă a bărbatului! E
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Vinul cel bun la vederi Dă vesele mîngîieri, Trupul ca un bun cojoc, Dă-ndrăzneală la cuvînt, Face pe mulți ce nu sînt, Pe alții face galanți, De-mpărțesc la unii alți.” Vinul e, Într-adevăr, bun, dă mîngîieri vesele, dă Îndrăzneală la cuvînt, dar să nu uităm că vinul este proprietatea exclusivă a bărbatului! E teritoriul lui rezervat de vînătoare. „Pin mahala la Izvor”, În pridvor la Breslea, pe la Tabacii de jos bărbații petrec cu vin blînd. Însă, culmea!, sînt și
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ales, dacă Geronimo se îmbăta la cârciuma din sat, dacă-și cunoscuse bunicii și dacă și-i amintea cu obrajii încinși ca o roșie. I se păruse ciudat și lipsit de orice noimă acest fel de a-l ancheta, avusese îndrăzneala să întrebe motivul și răspunsul fusese la fel de înțepat precum ancheta, având în plus o vagă doză de mister: Există credința transmisă de grecii din vechime, confirmată de studiile de medicină de azi, că păcatele părinților sunt plătite de fii. De
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
insomnii din pricina nerușinării tezelor și denegațiilor generice și lipsite de argumente. A regăsit lucrarea lui Marta în casa prietenilor, o citi din nou și se mânie iarăși, ca un taur ce lasă capul în jos și se repede asupra obstacolului. Îndrăzneala de a scrie asemenea tâmpenii în contra lui Telesio era un sacrilegiu și trebuia pedesită. Trebuia să demonstreze că smintiții nu sunt în stare să înțeleagă și, în primul rând, nu sunt în măsură să pătrundă adevărul filosofiei, fie ei apropiați
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
ulițe. Soarele fusese o lipitoare lacomă, dar perceptorii se făceau că nu-nțeleg, pretinseseră taxele ca și anul trecut și astfel cleștele datoriilor strânsese bietele inimi ale țăranilor și meșteșugarilor, ale ciobanilor și ale culegătoarelor. Numai broscoii avuseseră puterea și îndrăzneala să protesteze, ieșiseră grămadă din găurile unde stăteau ascunși, de prin crăpăturile brazdelor, din scobiturile stâncilor și din gorgane și luară calea câmpurilor țopăind și orăcăind. Niciodată nu se mai pomenise așa ceva: cu miile, îndreptându-se spre nu se știe
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
mare grad și dădea timizilor impresia unor dificultăți invincibile, cu toate că în realitate abordarea Ioanei era foarte facilă. Bineînțeles, pentru cine avea acest curaj. În aceasta consta și forța Ioanei: de a speria și a da chinuri morale. Sultana, dimpotrivă, inspira îndrăzneli și părea chiar libertină, și s-au găsit tineri care să încerce un atac brutal. Dezamăgirea era amară. Întâi Sultana avea un limbaj așa de cult și ponderat, încît după câteva fraze ale ei agresorul se demoraliza. Afară de asta, imprudentul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de toate aceste uscături imorale, deocamdată ele ne pot fi de folos prin oportunismul lor, cu care vor slăbi partidele cărora le aparțin. Diplomația singură n-ajunge în această fază, metodele vechi s-au perimat. Se cer procedee pline de îndrăzneală, potrivite cu evenimentele care ne așteaptă. Unul din ele, aprobat de conducerea noastră, este teroarea. Politicienii trebuiesc intimidați prin exemple răsunătoare, determinați să capituleze. Dacă unele corecții moderate nu vor izbuti, vom ști să mergem mai departe. De altfel, măsura
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
făcu sugestii persoanelor pe care le socotea mai docile. Unul dintre aceștia, spre a adula, îi zise: . - Domnule ministru, biserica lui Ioanide e aproape ridicată.Cum se poate acest lucru? Nu se află un om de bine să împiedice această îndrăzneală? . - Pentru ce-mi spui mie, declară sumbru Pomponescu. Cedrept am să mă amestec? Există o opinie publică. Cine are o obiecție de făcut, să și-o exprime. În urma acestei declarații, câțiva partizani solicitanți compuseră o serie de articole împotriva modernismului
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
tuse și o voce gravă spunînd: "Tudorel!" Sări în picioare, cu bătăi de inimă. Înaintea sa se afla Ioanide. Câteva clipe, Tudorel nu știu ce se cade să facă. A merge în întîmpinarea tatălui său, în condiția sa, putea să fie o îndrăzneală. Era, pentru tată-său, un banal ucigaș. Și Ioanide se codi, nedîndu-și seama ce e de făcut în asemenea împrejurare. Momentan, privindu-l pe fiul său, nu simți vreo durere morală acută, fiindcă nu-și închipuia cum un tânăr sănătos
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
irascibilă a persoanei umane. Analizănd teologia Sfăntului Grigorie Palama referitoare la firea umană, un părinte athonit afirmă: "Trupul este bun. Ceea ce este rău, este găndirea cea trupească”. Sfăntul Grigorie Palama se opune energic oricărei devieri de la Tradiție și stabilește cu îndrăzneală primatul oamenilor asupra îngerilor. Dualitatea structurală spirit/ trup face din om o ființă completă, așezată în fruntea tuturor creaturilor. Diferența care îl avantajează pe om în raport cu îngerii constă în faptul că omul a fost creat după chipul Cuvăntului întrupat; spiritul
Demnitatea omului şi harisma creativităţii sale la Sfȃntul Grigore Palama. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Elena Bărbulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2305]
-
dintre Înălțare și Cincizecime, fiecare dintre cele nouă cete îngerești slăvește umanitatea îndumnezeită a lui Hristos. Într-una dintre omiliile sale, Sfăntul Grigorie Palama precizează astfel unul dintre țelurile Întrupării: “A venera trupul, așa încăt duhurile orgolioase să nu aibă îndrăzneala de a crede că sunt mai de preț decăt omul”. Acest text de o rară consistență înalță un imn neașteptat spiritului creator al omului. Dintr-o perspectivă încărcată de autoritatea tradiției patristice, se binecuvăntează astfel în chip deplin și direct
Demnitatea omului şi harisma creativităţii sale la Sfȃntul Grigore Palama. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Elena Bărbulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2305]