2,269 matches
-
apeductul semicilindric pe picioare, lalele straturi, bătrînii pereche la vie, el cu bidonul de apă, cîmp cuprins de case, calcă vatra de sat, geamie turla din curte, urcă-te pă partea aia că e-ntîrziat, Eforie Nord, scoate din întîrziere? piersicii înfloriți unul pe grădină, case pe depozitul de gunoaie, sapă în el să caute fier, oxizi de fier solul roșu, grîul înfrățit, zarea goală, trei clonțuri macaralele portuare Agigea, vine la picioare portul, limbi de apă, vapoare, cu fiecare mai mic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Beiușul copilăriei și tinereții mele era un oraș cu populație amestecată de români, unguri și evrei care trăiau unii lângă alții în case mai degrabă modeste și înconjurate aproape toate în afara caselor de pe strada principală de spații verzi, de grădini înflorite și de livezi. În afară de școala primară, liceele de băieți și de fete, școala normală de fete, care erau clădiri mari cu un etaj sau două, numai în zona centrală a orașului se înălțau încă trei astfel de clădiri. Așa că, dincolo de
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
iconografia creștină, crinul este mai mult asociat cu Fecioara Maria și astfel și cu arhanghelul Gabriel care este pictat ținând un crin în mână, în timpul Bunei Vestiri, simbolizând castitatea, dar și Iosif este pictat uneori cu un buchet de crini înfloriți. Tulpina crinului simbolizează religiozitatea Mariei, frunzele umilința ei, petalele albe virginitatea, iar parfumul divinitatea ei. A devenit un atribut al tuturor sfinților. Totodată, poezia amintită mai sus, în care autoarea compătimește imensa suferință a Maicii Domnului pricinuită de Patimile Domnului
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
se gătește? Ca orezul. De exemplu, un pilaf, unde recomand o ușoară prăjire, pe uscat, a crupelor, Înainte de fierbere: gustul va câștiga mult... Deși o plantă montană, hrișca iubește mult căldura În toată viața sa, sensibilitatea maximă fiind la vremea Înfloritului; de aceea se seamănă târziu, În ultima decadă a lui mai. Tot atât de pretențioasă e și la umiditate. În schimb e Înzestrată cu o mai puțin Întâlnită putere de solubilizare a elementelor nutritive din sol, valorificând astfel solurile sărace, de altfel
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de altfel prin simpla târâire a unei funii prin lan, câtă vreme e o prea bună plantă meliferă; aducând alături câțiva stupi, de pe un hectar se mai pot recolta și vreo 60-90 kg de miere. Eu Însă Îi admir șmecheria Înfloritului pe rând: așa supraviețuiește unor eventuale și scurte perioade de vreme rea În acea sensibilă etapă a vieții ei. Și-i mai admir dragostea de negentropie, amintire a natalului Tibet, convingând omul s’o cultive mai la munte și Încă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
o reacție hormonală, ca la noi? Desigur! Și plantele au hormoni, deși Întrucâtva altfel. Dar mai au ceva, ce-și pot permite ca independente energetic ce sunt, nu ca noi: apa, pe care o aleg după plac. Și astfel, odată cu Înfloritul, urzica nu devine toxică, ci doar În mod evident mai reductivă decât Înainte, iar cum gustul e dependent de această schimbare, percepem ca disgrațioasă mâncarea de urzici, până atunci delicioasă. O iluzie la urma-urmei, dar așa găsim ditamai urzica În
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
care o captează frunza. Mai precis clorofila; dar care are nevoie de suprafață de expunere. Și așa, ramura se lățește, semănând cu o frunză. Imaginea clasică e floarea numită crăciunică. Nu v’o descriu, căci o aveți În glastră, chiar Înflorită acum... Care n’are frunze cum credem, ci lățiri ce le seamănă perfect, ale tulpinii... Căci niciodată o frunză nu odrăslește În vârful ei o alta, ea Însăși fiind o specializare a unei câtimi a tulpinii... Și așa, arborele nostru
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
soarele se ridica pe cer și se finaliza rânduiala tămâierii, putea vedea în înaltul cerului, pomul binecuvântat al Sfântului Prooroc Ilie. Dar pentru aceasta, Maia le spunea răspicat copiilor săi că n-ai voie să bagi în gură măr de la înfloritul pomilor și până la 21 iulie. A plecat să moară un pic, la zi mare, în ziua de Paști a anului 1988, 10 aprilie 1988. Cu o zi înainte, mama revenise de la Pașcani, unde n-a zăbovit decât o noapte, venise
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
și iubirea cu care am fost înconjurată... Pe ulița ce ducea spre locuința bunicii mele drumul era împodobit de o parte și de alta cu un gard viu din lemn dulce înflorit și din spatele lui se vedeau haragii cu fasole înflorită, de toate culorile. Din capătul aleii mă întâmpina bătrânul felinar cu gaz al bunicului, iar pe cerdac mă așteptau florile de trifoi și câteva țesături neterminate ale bunicii. Lord păzea nerăbdător poarta, parcă înștiințat de venirea mea. Miresmele de vanilie
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
peste firea omenească. Darul are să rămâie cu smirnă și cu tămâie. Lăudându-l în mulțime. Mărire întru-nălțime Și pe pămînt păciuire, la oameni bună-nvoire. culese de la Victor Monea, născut în 1905 Colindă la casă de ciobani Pe sub mărul înflorit Paște Gheorghe oile Și-mi zice din fluier lung, Fluier zice, oi îmi frânge Fluier zice, oi întoarce. Gazda pe ci s-o trecut Și din gură și-o grăit: - «D’alelei, măi voinicel D-ale cui-s aceste oi
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
S-a aprins de-un foc mai mare/ Iară nu și-l potoli 171. În tot ce vede mai târziu, poetul nu poate să nu facă analogii cu (de-acum) iubita lui. De aceea, Unde vede vreodată/ Pom frumos și înflorit/ El la ea gândește-ndată/ Și la trupu-i potrivit// Când privea acea roșață/ Trandafirii ce o au/ I se pare că văpseala/ De pe buzele-i o iau.// De-auzia un stol de pasări/ Ciripind voios pin crâng/ I se pare că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
180. Orice urmă a realului iubita veni lângă lac și văzu cărarea de prund pe sub apă181 se sublimează în dense efluvii olfactive: Aerul acestei insule era plin de sărbători murmuitoare ale albinelor; iarba îi ajungea până la piept, măzărichea punea lanțuri înflorite picioarelor... o căldură, un miros pătrundea raiul. El s-apropie de lac și, trecându-l pe unde era vad, veni în insulă. Albinele încunjurară bâzâind pe noul și tânărul împărat 182. Ca și în poezie, proza reliefează, în ipostază sublimată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
din insulă, spațiu metaforic atât al vieții, cât și al morții. Întocmai ca în Edenul copilăriei, universul înconjurător este același: Aerul acestei insule era plin de sărbători murmuitoare ale albinelor, bondarilor, fluturilor, iarba îi ajungea până la piept, măzărichea punea lațuri înflorite picioarelor... o căldură, un miros voluptos pătrundea raiul 306. Atmosfera însăși este aceeași: Ca cusute p-o pânzărie albastră trămurau stelele mici și albe pe cer și argintul cald al lunei trecea, sfâșiind voalul transparent de nouri albi ce se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
legende, în vreme ce al cincilea (și cel mai consistent), " Chipul din fântână", este structurat din meditații pe tema "fugit irreparabile tempus". Permanenta convertire a tristeții în bucurie ("Bucuros de întristare" spune poetul) constitue eternul leit-motiv. În aura răsăritului, albinele "sug tristețe înflorită"; ciclul viață-moarte presupune, în regnul vegetal, misterioase treceri corolă-humă-corolă, iar în marea trecere, înflorirea trudei strămoșilor nutrește împlinirea ei pe spirala secolelor: Ținând de coarne veacul și asudând la plug /Țăranii merg arându-și strămoșii din ogoare." Carul cu boi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
singuri din picioare bătuți de vânt dacă edilii nu au fost la timp atenți să-i despovăreze și întinerească. Privești floarea - că e floare - atât de frumoasă, cum se usucă și cade, te uiți pe miriștea câmpului la macii roșii, înfloriți și frumoși cum se sting de la o clipă la alta, la trandafirul din casă cum dimineața își oferă florile iar seara deja sunt terminate, la cățelușii mici și frumoși, drăgălași nevoie mare, cum cresc și devin unii răi - ca și
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
primăverii care venea... se auzeau streșinile curgând... Aerul mirosea a proaspăt. Veni și luna lui Prier cu zarzării și cireșii dați în floare... Colțul ierbii de un verde crud acoperea câmpul. Era cea dintâi primăvară de după război. Zarzării și cireșii înfloriți își desfăceau crengile foșnind de păsări și albine. Fluturii plăpânzi se alungau prin colbul de soare și se amestecau cu petalele albe scuturate de zarzări și cireși... de nu-i mai puteai deosebi. Te uitai cu luare aminte la revărsarea
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
mai spunea Iașului, începu a se arăta... Pe cer sus, sus de tot, pluteau norii ca niște grămezi de puf alb. Zarzării și cireșii își desfășurau crengile foșnind de păsări și albine... totul era îmbălsămat de mireasma dulce a copacilor înfloriți. Era o priveliște frumoasă, frumoasă ca de basm. Trenul, ca un șarpe lung și negru, gonea pe sub dealul Cetățuiei, parcă fugărit din urmă... Sus pe culme, printre vârfurile copacilor se iveau turlele Mănăstirii Cetățuia - ctitorie a vestitului Domn Duca-Vodă Gheorghe
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Căderea guvernului liberal... noul guvern comunist..!” „La 6 martie 1946, țara a pășit pe drumul înfăptuirilor democratice, oamenii fabricilor și ogoarelor privesc mereu înainte!” Astfel, s-a instalat regimul de dictatură. A venit luna aprilie... cu zarzări, meri și cireși înfloriți. La o lună de noua guvernare comunistă, manifestațiile și mitigurile muncitorești se țineau lanț. Coloane de oameni cu steaguri roșii, cu secera și ciocanul inscripționate pe ele, fâlfâind în bătaia vântului, umpleau Piața Unirii. Uralele, aplauzele și huiduielile de la marele
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
lumină, de trezire la viață a cerului, a păsărilor și plantelor... și-ți spui cu uimire și mirare... „ Iată miracolul vieții!” Dimineața sfârșitului de martie năștea o zi bună. A venit și luna lui Prier.. cu zarzări, cireși și meri înfloriți. Te uiți la floarea de zarzăr, și-ți spui cu mirare: „Atât de albă... atât de gingașă... atât de gingașă..!” .. După o iarnă lungă.. de hibernare, partizanii din munți erau gata de luptă. În joia Paștelui se aflau la coada
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Lăpușneanu, mai ales, îmbiind trecătorii cu buchețele de ghiocei și toporași.. ori zambile. Ia zambilica parfumată... ia zambilica..!”, te îmbiau ele, cu niște ochi de jar și un zâmbet irezistibil. A venit și luna lui aprilie... cu zarzări și cireși înfloriți. Ultima bătălie împotriva iernii fusese dată. Primăvara caldă se pregătea să izbucnească... Totul era îmbălsămat de mireasma dulce a copacilor înfloriți. Zarzării și cireșii își desfăceau crengile foșnind de păsări și albine... Fluturii, plăpânzi, se alungau prin colbul de soare
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
cu niște ochi de jar și un zâmbet irezistibil. A venit și luna lui aprilie... cu zarzări și cireși înfloriți. Ultima bătălie împotriva iernii fusese dată. Primăvara caldă se pregătea să izbucnească... Totul era îmbălsămat de mireasma dulce a copacilor înfloriți. Zarzării și cireșii își desfăceau crengile foșnind de păsări și albine... Fluturii, plăpânzi, se alungau prin colbul de soare și se amestecau cu petalele albe scuturate de zarzări și cireși, fără să-i mai poți deosebi... Luna mai... luna lui
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
cu privirea lăsată în jos, semnul unei bune educații, nici de cinsprezece ani, avea un obraz curat, de fată cuminte; când râdea făcea gropițe în obraji că te apuca.. o furnicătură. Avea o fața dulce și luminoasă ca o salcie înflorită primăvara... de ziua Floriilor. Cu părul, de culoarea castanei coapte, împletit într-o coadă groasă, sprâncenele frumos încondeiate, obrazul îmbujorat, buzele ca piersica răscoaptă,.. fata aducea cu dânsa un ușor parfum de primăvară. Atunci, mi-am învins timiditatea și am
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
culturi se face prin analiza plantelor și a probelor de sol. Examinarea plantelor da posibilitatea să se evalueze atât aspectul părții aeriene, cât și numărul de chisti de pe rădăcini, care se observă ușor cu ochiul liber, mai ales în perioada înfloritului. Organizarea și coordonarea acțiunilor de control și de recoltare a probelor de sol se vor face de către direcțiile generale pentru agricultură și industrie alimentară județene și a municipiului București prin inspectoratele județene de protecția plantelor și carantină fitosanitara, respectiv al
ORDIN nr. 27 din 2 martie 1999 privind măsurile pentru prevenirea răspândirii şi diminuarea pagubelor produse de nematozii cu chisti (Globodera spp.) la cultura cartofului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125501_a_126830]
-
alta e prea mică. Totuși, într-un târziu, o cheie din șirag intră în broască. Înăuntru, nimic. Doar pe peretele din fundul cămării goale, o fereastră. Lipindu-și ochiul de geam, bărbatul vede un peisaj de primăvară eternă, cu pomi înfloriți și păsări. Nici nu apucă să se mire de acest spectacol (afară era, în acest timp, o zi urâtă de toamnăă, că pomii încep să-și piardă frunzele, stolurile de păsări își iau zborul și toamna de afară se instalează
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
rotunjimea ei, ca o cofă plină cu apă rece din izvorul plaiurilor carpatine, ne bate cu pletele-i palide, dezlânate, În geam, creând o lume a fantasmelor... Frunzele unui bambus foșnesc tânguitor la boarea șăgalnică. Privesc lumina selenară În pomul Înflorit, mănunchiul de ramuri proiectat pe cer luminos, florile strânse ciorchine, cu o vagă tentă de culoare. O petală se desprinse, descriind spirale largi În cădere. O altă petală Îi urmă candidă...Vântul adiind ușor mai luă una... Mă trezesc meditând
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]