3,183 matches
-
poate distruge nevoia funciară a omului de a alege. Indiferent despre ce e vorba. Și totuși, ce știați atunci? Că prin antena sofisticată de pe bloc, făcută de un specialist anonim, după o schemă În care știința se regăsea foarte puțin, Înghesuită Între cîteva zeci de piese similare, pe care vîntul le clătina la capătul prăjinilor lor enorme, oricît de bine erau ancorate, aveai toate șansele să primești cîteva clipe de lumină de la televiziunea fraților iugoslavi, al căror comunism era mai relaxat
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
văzut nimic. — Fumam, mi-a intrat fumul În ochi. — Eu m-am aplecat să-mi leg șireturile la bocanci. Și tu? a Întrebat locotenentul stînd pe spate În scaun, cu picioarele pe masă, În micul birou În care ne-a Înghesuit pe toți. Tu erai cu spatele, nu? a continuat el rîzÎnd. — Nu, eram cu fața, dar nu văd bine fără ochelari. — I-auzi, sergent, ce spun cretinii ăștia! Acum marș În dormitor, ne concediază el. Cei patru implicați În bătaie
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
se ordonă să ne Întoarcem În unitate, iar civililor li se spune că e momentul să părăsească zona, armata le asigură autobuze care Îi vor lăsa În gara de la șosea. Din piepturile părinților se ridică un cor de suspine. Mă Înghesui cu mirele, vecinul din patul de la etaj, pe poartă; trage de două sacoșe cît el de mari, În timp ce tot neamul lui de țărani rumeni În obraz și peste măsură de veseli Îi urează armată ușoară de undeva din spate. Trăznește
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
de vechea invidie și orice pretext e bun pentru a scoate la iveală această tensiune de fond. — Mă, nu mă dau În vînt după nici unii, Îmi spune el. Tu nu știi ce-a fost la Revoluție În prefectură, s-au Înghesuit toți revoluționarii lu’ pește să se facă șefi și să se umple de merite. PÎnă și căcăciosul ăla de Paulică..., lasă el fraza neterminată. Povestea lui Paulică mi-a spus-o altă dată, se pare că l-a marcat. Paul
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
un set de poze la care abia dacă am putut să mă uit. Decoruri cu mașini și camioane incendiate, bărbați aruncînd cu pietre din pavaj sau cocktailuri Molotov, figuri Încrîncenate sau În plină suferință, un șir de scutieri ai miliției Înghesuind un grup, oameni ale căror chipuri abia se ghicesc, pentru că sînt făcute terci, apoi poze cu mineri care umblă printre civili Înspăimîntați ținîndu-se de gît, Îmbrăcați mizerabil, murdari, fluturînd pe deasupra capetelor răngi sau cozi de lemn, dar foarte veseli... un
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
-mi vină să țip. Haide, vino și ține-mă de mână. Astăzi e întuneric în mine. În mine e întotdeauna întuneric. Westwold, cartierul în care era situat apartamentul Dianei, era o zonă „mixtă“ de prăvălii, case modeste și vilișoare periferice, înghesuite între râul Enn și calea ferată, mărginită de Druidsdale de o parte și de Burkestown de cealaltă. Calea ferată, trebuie să arăt, trece pe sub câmpie, printr-un lung tunel, altă realizare a tehnicii victoriene. Iese din nou la suprafață înspre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
ennistoniana mamei lui. — Bine, răspunse George. Rozanov, scărpinându-se și scobindu-se în urechea cărnoasă, se îndreptă spre fereastră și se uită la peticul de grădină din spatele casei, unde tatăl său plantase un măr. Alte gânduri, momentan alungate, i se înghesuiau din nou, obsesiv, în minte. George își luă curajul în mâini și se scutură ca un câine. Făcu un pas înainte. Nu exista prea mult spațiu de mișcare, camera era foarte mică și ocupată de un birou, un bufet și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
William Butterfield, era o sală imensă, asemănătoare cu un hambar, fără nave laterale, dominată de catapeteasma impozantă, aurită. (Crucifixul de la altar, executat de Ninian Comper, fusese adăugat mai târziu.) Credincioșii, din ce în ce mai puțini la număr, ședeau în niște strane scunde, moderne, înghesuite spre capătul de răsărit, lăsând vastul spațiu din spate în voia stafiilor victoriene. Existau patru capele laterale, înzorzonate, semănând mai curând cu niște firide dintr-un salon și nu cu hrubele încrustate pe care le-ar fi preferat părintele Bernard
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
cineva, nu-ți închipui că ești buricul pământului. — Nu-mi închipui deloc, vreau numai liniște, îi răspunsese Hattie. Or numai liniște nu era în sala cabinelor, ba chiar era foarte greu să găsești un locșor unde să nu te trezești înghesuită de cărnuri de femei ude. Și, cu toate că nu se simțea în măsură să-i explice lui Pearl, refuzul de adaptare a lui Hattie fusese sporit de ceva cu totul neașteptat, care o umpluse de o dureroasă nostalgie, chiar înainte de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
printr-o ploaie incredibil de rece pentru acest timp al anului. In scurt timp, devine atât de violentă, încât mă constrânge să mă retrag la primul refugiu ce-l întâlnesc și care este deja înțesat de pelerini. Dar mai bine înghesuit decât șfichiuit de această ploaie nemiloasă ce-ți pătrunde în oase, și nu am pe mine decât un maieu, o cămașă cu mânecă scurtă și pelerina de ploaie deasupra. Mai sosesc și alți pelerini, iar spațiul devine neîncăpător. Impreună cu
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
șuierat, pe care nu și-l putu reține. Ceva nu era tocmai în regulă cu băiatul ăsta. Într-una din primele zile ale anului școlar, Daniel abia reușise să-l scoată pe noul său coleg din cercul celor care îl înghesuiseră într-un colț și îl batjocoreau fără pic de milă țopăind în jurul lui, strâmbându-se și dând din mâini... Repetentul după ușă bate toba la păpușă!... Horia Victor repeta clasa întâi de gimnaziu... Câteva zile mai târziu însă, gata, supărarea
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
un fund de sac de grâu . Altceva... canci! Ei spun că din toamna asta încep să facă înscrierile, ca din primăvară să treacă cu plugul pe de-a dreptul. Și oamenii ce spun? Ei! Aici i-aici. Toți calicii se înghesuie și se ling pe buze că au să aibă și ei ce mânca, iar „chiaburii să pună mâna pe coarnele plugului, că prea au huzurit!” Atunci să vezi cum toți prăpădiții ajung oameni mari și dau cu biciul în tine
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
atât în manifestările prozaice ale existenței, cât și în momentele de răscruce ale traseului ontologic al eului. Cuprinzând flash-uri din realitatea contemporană - știri care agită lumea, sau doar observații (pseudo)științifice -, dar și din reminiscențe ale epocii comuniste (muncitorime înghesuindu-se în mașini sordide, îndreptându-se spre locuințe sordide etc.), cartea ridică banalul cotidian, acest amalgam, generator al unui somn incendiar, la rang de artă, care, în paradigma postmodernistă în care se înscrie, abolește granițele dintre genurile și speciile literare
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
fiindcă, altfel, scriitorul, cu inseparabila notă de ironie care-l caracterizează, prin care încearcă să reducă asperitățile vieții, precizează: io nu o iau niciodată de la capăt nici măcar cu ecoul visului, sunt mereu în miezul dulce al lucrurilor și ele mă înghesuie până la pierderea respirației și Mi-am golit buzunarele de orice revelație nesănătoasă, am renunțat la visele erotice, nu mai vreau să definesc femeia, chiar cântarea cântărilor mă lasă rece, domnul solomon nu este sigur că nu era posedat - trecutul cumva
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
Nici unul dintre noi nu poseda, încă, calitatea europeană de acționar milionar. Eram, indiscutabil, niște pârliți de lefegii sau, și mai grav, pensionari retardați prin impozite și taxe, câțiva dintre miile de visători care dau anunțuri de închiriere imobiliară pe dolari, înghesuindu-și familia în cea mai igrasioasă cămăruță; eram ipochimenii pentru care singura bursă de valori se face pe scara blocului prin întrajutorare cu vecinii de la o chenzină la alta sau, și mai grav, abia revenisem de la muncile agricole de toamnă
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
o chestie a naibii de dificilă, mai ales pentru un individ care se ocupă de umor. Nu lai văzut pe primarul Capitalei ? A mătrășit urgent funcționarii de peste cincizeci de ani, întinerind schema cu funcționare de douăzeci. Am auzit că se înghesuie bucureștenii la primărie mai ceva ca la Crucea de Piatră. Acum se fac angajări pentru fanfară. Vom avea prima fanfară de dame din istoria universală a patriei. Un nou vânt va sufla în pupa economiei noastre tot mai ergonomice. Apropos
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
de un concurs ful și contact la New ork ! Absurd, madam Aspazia ! ,...Cum va fi copilul european dacă e conceput în America iar America e în America și nu în Europa? Da’ ce ? România, deși e-n Europa , nu se-nghesuie să intre în Europa?! Adică nu se-nghesuie să intre-n Europa dacă e-n Europa și posibil că e-n America, Africa, acolo de unde se chinuie să tot ajungă în Europa , că și Japonia dacă a intrat peste tot
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
ork ! Absurd, madam Aspazia ! ,...Cum va fi copilul european dacă e conceput în America iar America e în America și nu în Europa? Da’ ce ? România, deși e-n Europa , nu se-nghesuie să intre în Europa?! Adică nu se-nghesuie să intre-n Europa dacă e-n Europa și posibil că e-n America, Africa, acolo de unde se chinuie să tot ajungă în Europa , că și Japonia dacă a intrat peste tot în Europa înseamnă că e -n America care
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
copacii de pe Champs Elysees. Așadar, "mîine va fi timp frumos" era un avertisment. Din pricina monedelor primite înapoi se făcuse o foarte gravă confuzie în capul meu. Am început să încurc și alte lucruri. Noaptea mi se părea că aud lumea înghesuindu-se pe străzi să se ducă să vadă spectacolul ghilotinei. Parcă treceau trăsuri, auzeam copitele cailor lovind caldarâmul, după care veneau căruțe cu roțile de lemn, auzeam pașii târșiți ai unor bețivi care strigau parcă sughițând "a la guillotine, a
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
pe un ton sarcastic. Ne vom sui în el, vom ajunge la destinație și, gata, aventura a luat sfârșit. Totul redevine anost. Începe plictiseala. Gări normale, în care trenurile vin și pleacă, în care lumea se calcă în picioare, se înghesuie. Săli de așteptare ticsite, în care te îneacă mirosul de fum de țigară și de transpirație. Ceasuri care merg cu o precizie necruțătoare, arătîndu-ți în fiecare clipă cum ți se scurtează viața. Unde vom mai găsi noi atâta liniște? O
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
noastră să hotărască moartea... Dar cineva trebuie să judece, veți obiecta. Așa e, cineva trebuie să judece. Și am ajuns astfel la ce vroiam să amintesc tribunalului: dacă judecăm, n-avem voie s-o facem la fel ca atunci când stana înghesuiți lângă eșafod și priveam în tăcere, nemișcați; trebuie să ne separăm și de nedreptăți și de consolările noastre. Mă veți înțelege acum de ce nu voi pleda, de fapt, împotriva lui Robespierre. Voi pleda împotriva eșafodului folosit ca metodă și împotriva
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
și care au pozat în salvatori. Se pare că acești "salvatori" n-au luptat pentru a răsturna eșafodul, ci pentru a-l cuceri. Dezamăgiți de teroarea revoluției, ei sfârșesc prin a-l aclama pe Bonaparte. Pretinzîndu-se scârbiți de eșafod, se înghesuie la încoronarea lui Napoleon. Dar ei nu-și dau seama că astfel renunță și la altceva. Înmormântează încrederea lor în revoluție. După ce au spart porțile Bastiliei, pun deasupra lor o coroană imperială. Considerîndu-se trădați în speranțele lor, ei trădează la
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
mergem. Vaporul pleacă la nouă și trebuie să fim în port cu cel puțin o oră mai devreme. "Principesa" mândră, albă ca o lebădă, se afla sub presiune. O febră, un du-te-vino necontenit frământa micul port. Călătorii se strecurau grăbiți, înghesuindu-se la revizia bagajelor. Dinspre mare se stârnise un vânt răcoros care umfla rochiile femeilor și flutura fularele de mătase. ― Ce feridți trebuie să fie oamenii care pleacă spre țărmuri necunoscute, șopti Mihaela, urmărindu-i cu priviri jinduitoare. Doamne, cât
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
Winnetou și Old Shatterhand. Nu glumesc: la un moment dat, omul strânsese cât să-i ajungă de-un vapor până-n Long Island. Devora seria romanelor de 15 lei, cu submarinul Dox (oarecum 007-ul de azi), Wilkie Collins & Co, mă înghesuia cu Mihail, câine de circ - marota lui -, m a otrăvit, pe când aveam vreo 13 ani, cu o țigară (ca să mă dezvețe, cică!), după care mi-a dat în extaz să citesc viața lui Fouchă, inoculându-mi pasiunea culiselor, a subteranelor
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
dis de dimineață, după ce am luat pastă de lipit camerele, sfoară de legat anvelopele și hai la drum. La Tecuci ne-am cumpărat o pâine și după o țâră de odihnă, cu Dumnezeu înainte. Iar dinainte șoseaua era fie prea înghesuită de pietriș, fie prea bogată în gropi așa că tot pe cărarea de lături ne strecuram kilometru cu kilometru. Am trecut prin Drăgănești,Barcea,Umbrărești și am ajuns la Ivești obosiți. Ne-am așezat pe marginea șoselei și am mâncat pâine
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]