2,094 matches
-
în cazul persoanelor cu un nivel de instrucție școlară scăzut. Înjurăturile și amenințările îmbogățesc paleta agresiunilor verbale. Ele sînt numeroase și de intensități variate. Atunci cînd îi este călcată în picioare stima de sine, individul "ia foc", reacționînd fie prin înjurături scrîșnite pe sub dinți, fie adresate direct, fie prin descărcări în colectiv, fie prin violențe fizice. Utilizarea frecventă a lor slăbește autocontrolul, gradul de responsabilitate, imaturizează individul din punct de vedere social și îl instabilizează emotiv-acțional. Ele întăresc sentimentele de inferioritate
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Ele întăresc sentimentele de inferioritate, compensate prin aspirația de a se pune în valoare și de a dobîndi superioritatea 106. O cercetare făcută în 1996 pe loturi paralele de deținuți, gardieni și cetățeni liberi arată că în închisoare oamenii utilizează înjurăturile de 23 de ori mai mult decît în libertate, rezultatele testelor CPI, EPI și Raven demonstrînd că nu inteligența sau trăsăturile de personalitate sînt responsabile de această diferență, ci mediul penitenciar, care induce oamenilor din interiorul zidurilor "o tendință accentuată
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
hrană, discriminările rasiale, religioase, medicale, sexuale toate aceste sînt greu de cuantificat, din cauza producerii lor în număr tot mai mare. Comandantul unei secții din Penitenciarul Rahova estima numărul incidentelor produse pe secția lui la peste 500 într-un an (exceptînd înjurăturile și insultele), specificînd că nu au fost pedepsite decît 10% dintre ele. O monitorizare a acestor tulburări ar evidenția nu atît nebunia populației penale sau dorința irezistibilă de a pedepsi a cadrelor, cît mai ales nocivitatea sistemului penitenciar. Alți indicatori
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
deținuții, fiind întotdeauna supravegheați cu atenție. 106 Alfred Adler, Cunoașterea omului, Editura IRI, București, 1996, pp. 99-100. 107 Marius Florea, "Trăsături personale și motivații subiective la infractorii instituționalizați", în Revista de știință penitenciară, nr. 2 (25) din 1996, pp. 194-207. Înjurăturile sînt mai numeroase la persoanele tinere și scad semnificativ pe măsura înaintării în vîrstă, atît la persoanele din penitenciar, cît și la cele libere (fiind deci și expresia unui teribilism lingvistic adolescentin), raportul ajungînd la 4:1 în cazul celor
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
flăcări. Frecvența verbelor la timpul prezent sau imperfect indică acțiunea în plină desfășurare. Substantivele determinate sunt și ele purtătoarele unui imens sens dinamic: „mulțimea frământată”, „izbucnirea de furie”, „clipire ca un trăsnet”, „furtună năprasnică”, „strigăte desperate”, „urlete pe toate glasurile”, „înjurăturile îmbălate”, „vuiet prelung”. Eludarea predicatului dă comunicării un ritm rapid: „Ce, boierule, vrei să ne omori?”. Termenii figurați, proveniți din limbajul unei arte nonverbale cum este muzica, îndeplinesc un dublu rol: cel de a defini scriitura, deci cu o funcție
„Răscoala”, de Liviu Rebreanu şi „Simfonia nr.5 în do minor op.67”, de Ludwig van Beethoven. Afinităţi posibile. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Carmen Bocăneţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1355]
-
general, erau de o vulgaritate pentru mine scandaloasă. Limbajul părinților mei a fost întotdeauna de o decență simplă, naturală, cuviincios burgheză și orice vocabular necuviincios îmi zgâria urechile, mă ofensa chiar dacă nu-mi era adresat mie. Eram deci scandalizat de înjurăturile lor (teiușenii, mai ales) și cum, în calitatea mea de premiant al clasei, mă bucuram de oarecare autoritate, mai reușeam să-i opresc să le profereze în prezența mea imediată: nici nu le trecea prin minte că, noaptea, înfundându-mi
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
o etică superioară, mostră a unei conștiințe gazetărești accentuate. În replicile pe care le dă colegilor de breaslă de la celelalte publicații ale vremii, Românul, Pressa, România liberă, jurnalistul pledează pentru dialogul polemic onest: "Cea mai slabă dintre apucăturile sofistice e înjurătura. Când argumentele adversarului sunt prea tari încât nu poți întâmpina nimic la ele, lași obiectul în discuție cu totul de o parte și, atribuindu-i adversarului intențiuni și vederi cu totul străine obiectului, îl numești când trădător, când calomniator, cu
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
îndemână (...). Dreptul de-a înjura nu poate rezulta decât din dovada că adversarul e un mișel în ceea ce privește caracterul lui. Căci erorile sale de cugetare, lipsa sa de judecată, defectele minții dau cel mult dreptul la satiră și ironie, nu la înjurătură"347. În ciuda acestor afirmații, jurnalistul recurge el însuși în focul polemicii la expresii injurioase la adresa adversarilor. Fie că este vorba despre învățământ, teatru, presă, limbă, politica internă și externă sau de situația demografică a țării, fie că tratează problemele naționale
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
unor locuitori români din diferite așezări, care, de pildă, nu erau dispuși să vorbească limba țării, deși cunoșteau limba maghiară, în unele cazuri nici măcar la serviciu. Incontestabil, voci ofensatoare au existat și în cercurile minorității române: nu vorbim acum de înjurăturile câte unui plugar băut ("Trăiască România Mare, ducă-se în (...) mamei lor ungurii etc.), ci și de atitudinea unor intelectuali români vizavi de autoritățile ungare provocau tensiuni. De pildă, conform unui raport, avocatul clujean Hosszú Vazul s-a repezit urlând
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
vamă este aceea a minciunii: orice minciună, călcare de jurămînt, întrebuințarea Numelui lui Dumnezeu în deșert, călcarea făgăduințelor făcute înaintea lui Dumnezeu, ascunderea păcatelor înaintea Duhovnicului... A treia vamă e aceia a calomniei: calomnierea aproapelui, vorbirea de rău, umilirea altuia, înjurăturile, batjocora unită cu uitarea propriilor sale greșeli și păcate... A patra vamă este aceea a lăcomiei: beția, obiceiul de a mînca printre mese și în ascuns, uitarea rugăciunii înainte și după masă, nepăzirea posturilor, nesațiu, desfătările, în fine, tot felul
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
posibil toleranța, ea fiind doar o idee regulativă, cu ajutorul căreia criticăm formele istorice ale puterii, și nu, din păcate, un principiu care să facă puterea de prisos. Critica în chestia dezarmării după strictul bun-simț îi oferă posibilitatea unei "dizertații" asupra înjurăturii naționale, din care, spre amuzament, vom cita pe larg: "Românul, cînd se necăjește rău, ori pe un lucru neînsuflețit, ori pe o ființă vie, absolut indiferent de categorie și specie, raportează ori, mai exact, trimite acel lucru sau acea ființă
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
face o dată din început s-ar putea alege ceva de tine; sau, poate, chiar mai pesimist: nici dacă te-ai întoarce acolo unde te-ai născut, ca să te mai naști a doua oară, tot n-ai fi bun de nimic. Înjurătura noastră favorită este, cum vedeți bine, o imagine care simbolizează cu cea mai originală exactitate doctrina "revenirii perpetue" a acelorași forme de existență - die ewige Wiederkunft a lui Nietzsche. Totodată ea rezumă o atitudine de o rară cumințenie în fața cauzalității
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
știe ce e critica negativă. Are în această privință poate școala germană. E unul dintre puținii noștri germaniști. Dar nici în viață nu și-a făcut din negație o armă. A biruit și a biruit dușmanii prin fapte, nu prin înjurături și vorbe grele, De aceea e un adevărat biruitor" (apud Ion Filipciuc). În ce privește seria Torouțiu a "Convorbirilor", între scriitorii tineri și bătrîni, cum spune poetul bucovinean, cărora le-a deschis paginile, s-au aflat, între alții, Mircea Eliade, Emil Cioran
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
convinsă că orice telespectator fidel al știrilor a văzut măcar o astfel de gafă și s-a amuzat pe seama unui reporter care se plânge de frigul de afară, spune că nu aude nimic în cască sau, mai rău, trage o înjurătură din tot sufletul. Urmărind firul logic, după ce s-au realizat probele de sunet și imagine, asistentul sau persoana care te-a sunat îți va spune Rămâi, te luăm acum, sau o frază similară. Adică, trebuie să fii atent pentru că sunetistul
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
menții calmul. Nu uita să nu vorbești în plus. Astfel, vei evita situațiile neplăcute în care sunt surprinși zi de zi unii reporteri la televiziunile de știri, spunând Nu aud nimic! sau: Cât mai avem? sau, mai rău, scăpând o înjurătură printre dinți. 7. Ai întoarcerea la IFB - ce poate fi mai rău decât să rămâi fără IFB înaintea live-ului? Să ai un IFB cu probleme. Ce înseamnă aceasta? Din cauza unor erori tehnice, uneori reporterul aude în cască ce spune
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
aproape că nu mai aud nimic din ce se întâmplă. Cred că ar trebui să vină foarte aproape de mine și să vorbească așa de la jumătate de metru ca să îmi distragă atenția. A.N.: Ai avut parte de huiduieli sau de înjurături în live? C.A.: Pe mine nu m-au înjurat. Mi s-a mai întâmplat să scandeze lumea sau să strige ceva, dar de obicei astea dau foarte bine în live. Când s-a prăbușit avionul cu toată elita Poloniei
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
eu am continuat să vorbesc. E foarte urât să transmiți din Vama Veche de 1 mai. Am mai făcut de la meciuri cu suporterii care ieșeau pe lângă mine, evident supărați, și ăia înjurau încontinuu și eu urlam în microfon ca să acopăr înjurăturile lor. Dar de unde, când vedeau că îi acopăr veneau și-mi luau direct microfonul din mână să țipe în el, tu știi cum fac, că ai transmis de pe sport mulți ani. A.N.: Știu, știu. E.Z.: Eu n-am avut
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
comisă de o persoană sau mai multe impotriva unei alte persoane în scopul terorizării, umilirii, înfrângerii voinței și supunerii sale totale. Violența poate fi fizică, verbală, sexuală, psihică/emoțională. De multe ori, escaladarea violenței se face pe nesimțite - de la o înjurătură se ajunge la o palmă, de la ironie mușcătoare, se ajunge la bătaie. Zilnic elevii se află în situații conflictuale încercând să rezolve problemele interne personale sau interpersonale prin contraziceri, replici ironice, jigniri, amenințări sau chiar loviri. Astfel, fiecare își dezvoltă
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Rodica-Doiniţa COCALEA, Mădălina VIȘINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93170]
-
în cer”, urmează șapte cereri: Prima cerere este „sfințească-se numele Tău”. Prin aceasta, recunoaștem că Dumnezeu este Sfânt în ființa Sa și îndemnăm fiecare creștin să recunoască și să cinstească această sfințenie, să nu hulească numele Lui Dumnezeu prin înjurături sau prin păcate și fărădelegi. Dimpotrivă, creștinul trebuie să slăvească pe Dumnezeu și să facă cunoscute învățăturile Evangheliei, ca toți cei care nu cred și nu cunosc pe adevăratul Dumnezeu să se întoarcă de pe căile necredinței și să-l cunoască
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
putea să ne insultăm unul pe altul până mâine dar nu tu vei avea ultimul cuvânt, pentru că eu pot să continui și în franceză și în arabă, pe când tu de-abia te descurci în ebraică. Așa că după ce se vor termina înjurăturile ce mai urmează?” Cartea este, dintr-un anumit punct de vedere, și un tratat de pedagogie. Orice părinte ori profesor depășiți de situație, pot regăsi drumul de aducere spre lumină a celui ce pare că a devenit ineducabil. Cum procedează
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
Se fixează pe coordonatele dispoziționale ale celui ce urmează a fi consiliat. Dacă tânărul are chef de ciomăgeală, mediatorul se plasează într-o poziție gata de pregătire pentru pugilistică. Însă îi arată că și dacă ar urma o partidă de înjurături, puștiul n-are șanse de câștig, așa că-i sugerează mai bine să urmeze altă cale, cea a conversației, a consfătuirii: „N-ar fi mai bine să te oprești, să te liniștești, și să-mi explici ce vrei tu de la viață
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
sine înțelese. Pumnii în cap, bătăile la tălpi și la palme până ce acestea se înnegreau, privarea de medicamente în cazul bolnavilor, sau dimpotrivă îndoparea cu fasconal a celor ce păreau că-și pierduseră echilibrul psihic, erau tratamente obișnuite livrate anchetaților. Înjurătura colorată, amenințarea, scuipatul fac parte dintr-un set de atitudini firești pe care anchetatorii se simt datori să le aibă față de anchetați. Fiecare cameră are șeful său cu misiune clară: să îi îndemne pe anchetați să fie sinceri, să vorbească
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
bâlbâindu-te din toate sfincterele, și tot întrerupându-te ca să constați cât de proastă e impresia făcută în jur și cât te-a înghițit deja nisipul ei mișcător, până te zăpăcești de tot, podidit în final de șuvoaie viguroase de înjurături, care-ți redau coerența, fir-ar mama ei să fie de abținere! Însă lăcătușeriei ăsteia dubioase a gurii n-avea să-i meargă cu maestrul a două evadări din dubă și una din secția de poliție! Ca pentru a pune
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
altă treabă decât să-i renască pe alții, dându-le astfel de înțeles că nașterea cu care mama lor bună îi îndatorase ar fi de reciclat cât mai grabnic? Păi nu-i asta o trimitere la origini mai rea ca înjurătura explicită? Va să zică, beat criță de succese cazi în poarta omului amărât și-l întâmpini cu "spune-mi ce vrei de la viață, că eu nu-i mai aud geamătul de desișul atâtor tonuri în care se răsfiră și nu-i mai
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
cu care s-a învățat și-a pierdut incisivitatea proprie numai surprizei. Cum poate încăpea atâta nepăsare în ticăloasă? Câtă moarte lasă viața să transpară cu impudoare și impunitate? Și de ce moarta chemată afară nu răspunde, cu toată ploaia de înjurături și pumni abătută asupră-i? Te pomenești c-ar vrea tandrețe, și flori, și jurăminte, și scene de cinema, ca o mare doamnă! Târfa asta era viața lui. Corolele mohorâte de pânză ale corturilor aveau ceva de imortele carnivore, ce
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]