7,678 matches
-
Disquisitiones generales nu seamănă cu ce a făcut Bernoulli, Euler, Lagrange sau Monge. * Să spunem, în sfârșit, că Gauss a fost preocupat de "fundamentele geometriei"; că a trăit cu intensitate momentul nașterii geometriei antieuclidiene (cum îi zicea el); că, în însemnări, se găsesc foarte ascuțite demonstrații asupra caracterului de clasă al direcțiilor de același capăt de paralelism (Hilbert a creat, mai târziu, un calcul al capetelor de paralelism, al cărui reazim este tocmai împrejurarea semnalată); în aceleași însemnări se găsește apoi
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
el); că, în însemnări, se găsesc foarte ascuțite demonstrații asupra caracterului de clasă al direcțiilor de același capăt de paralelism (Hilbert a creat, mai târziu, un calcul al capetelor de paralelism, al cărui reazim este tocmai împrejurarea semnalată); în aceleași însemnări se găsește apoi determinarea printr-o ecuație funcțională a ariei unui triunghi (demonstrație care-l clasează ca geometru fără pereche și în care Gauss introduce o figură înrudită cu împărțirea modulară a semiplanului complex); în sfârșit, însemnările conțin deduceri, independente
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
semnalată); în aceleași însemnări se găsește apoi determinarea printr-o ecuație funcțională a ariei unui triunghi (demonstrație care-l clasează ca geometru fără pereche și în care Gauss introduce o figură înrudită cu împărțirea modulară a semiplanului complex); în sfârșit, însemnările conțin deduceri, independente, a formulelor de trigonometrie neeuclidiană, mult după ce Bolyai și Lobacevski construiseră trigonometriile lor. Să ne grăbim să adăugăm însă că toate acestea nu-l fac pe Gauss creatorul inedit al geometriei neeuclidiene, așa cum fervenții gloriei sale par
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Gauss la crearea geometriei neeuclidiene, și este enorm. "Beoțienii", de care se temea atât, s-au dovedit că nu există. Ici, colo, câte un mic belfer, în vreo foaie provincială, abia de și-a zbierat dobitocia. S-ar putea ca însemnări mai complete despre puterea lui Gauss de anticipare, și în acest domeniu, să se fi pierdut. E timpul să facem însă partea focului și să trecem mai departe. S-a mers până acolo, încît împrejurarea că, în formula ariei unui
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
la șase luni închisoare, fără a i se socoti cele cinci luni de prevenție. În această a doua ședere la Sfânta Pelagia, își va fi adâncit Galois ideile lui algebrice și mai ales analitice: printr-o muncă de cap, fără însemnări în interminabilele preumblări prin curtea închisorii, luat în râs de patrioții, oameni din popor, închiși odată cu dânsul, silit adesea să ia parte la bețiile lor de rachiu, procurat prin contrabandă de paznici, adevărată otravă pentru organismul său șubred. Aceste scene
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
aceluiaș an, 1476. Mai târziu, moaștele lui au fost aduse în Moldova, se pare în anul 1486, când se știe că ucenicii lui au revenit din Transilvania și cinstite de domnitor. Amănunte despre aceste ultime întâmplări, ne-au rămas din însemnările ieromonahului Anastasie. Sfântul cuvios Amfilohie s-a născut în 1487 și a intrat de tânăr în obștea mănăstirii Moldovița. În 1508 a venit la Pângărați și a condus ca stareț timp de 56 de ani nevoințele rugătorilor de aici. Ieromonahul
SFINŢII SIMEON ŞI AMFILOHIE DE LA PÂNGĂRAŢI de ION UNTARU în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364368_a_365697]
-
căpitan al lui Tudor Vladimirescu. Este unul dintre prietenii cei mai apropiați ai lui Tudor Vladimirescu. Au fost împreună de la vârsta de cinci ani. Au fost colegi de școală, tovarăși în afaceri, în armată, în lupte. Lucrarea de față cuprinde însemnările scrise de autor la câteva zile după asasinarea lui Tudor, când Duncea însuși se aștepta să fie prins și executat. Este un text scris „cu limbă de moarte”, pentru a se ști de către urmași lucruri necunoscute din biografia marelui erou
OFERTĂ DE CARTE (22) SEPTEMBRIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364391_a_365720]
-
scrise de autor la câteva zile după asasinarea lui Tudor, când Duncea însuși se aștepta să fie prins și executat. Este un text scris „cu limbă de moarte”, pentru a se ști de către urmași lucruri necunoscute din biografia marelui erou. Însemnările lui s-au păstrat „la căpriorul unei case” din Prejna, au fost transcrise de un urmaș al său, au fost publicate în reviste din perioada interbelică sub formă de serial și văd acum pentru prima dată lumina tiparului sub formă
OFERTĂ DE CARTE (22) SEPTEMBRIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364391_a_365720]
-
Catalogarea manuscriselor românești din Biblioteca Mănăstirii Secu (1994); În duhul evlaviei ortodoxe (1999); Cuvinte și tâlcuiri arhierești (1999); Mierea din drumul pelinului (2000); Iarba din roata amurgului (2001); Precizări tipiconale (2002); Tămâie și exil - dialoguri despre pribegia fraților (2003); Tihna însemnărilor (2004). De asemenea, Episcopul Gherasim (Cucoșel) Putneanul a publicat diferite articole în revistele: "Mitropolia Banatului" și "Îndrumătorul Bisericesc" de la Timișoara și Arad. Așadar, în urmă cu șapte ani, în primele minute ale sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, trecea în lumea veșniciei
EPISCOPUL GHERASIM PUTNEANUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364545_a_365874]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > PERSONALITĂȚI DIN ROMÂNIA PROFUNDĂ ÎN ENCICLOPEDIA LUI CONSTANTIN TONI DÂRȚU Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 258 din 15 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Personalitățile din România profundă în Enciclopedia lui Constantin Toni Dârțu Însemnări pe marginea volumului PERSONALITĂȚI ROMÂNE ȘI FAPTELE LOR, vol.XLVII Scriam cu ani în urmă, când apăruse volumul 4 al acestei lucrări de pionierat, că dacă această întreprindere începută de cercetătorul și promotorul cultural Constantin Toni Dârțu va continua, e
PERSONALITĂŢI DIN ROMÂNIA PROFUNDĂ ÎN ENCICLOPEDIA LUI CONSTANTIN TONI DÂRŢU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364589_a_365918]
-
și să fie într-o mânăstire de maici, și să ascult în fiecare seară ca la Agafton cum cântă Lumină lină. Iar a doua zi ... " Aici textul se întrerupe pentru că pagina următoare a cărții de rugăciuni pe care își făcuse însemnarea preotul s-a pierdut. Au rămas vii în schimb ecourile vibrante ale trăirilor din mănăstire ale poetului în sonetul "Răsai asupra mea", de pe la anul 1879, din zona manuscris a cunoscutei "Rugăciuni", cum spune Nae Georgescu: "Răsai asupra mea, lumină lină
DESPRE MIHAI EMINESCU, CREDINŢA CREŞTINĂ ŞI BISERICA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361274_a_362603]
-
alb și roșu ieși de ciudă racii puși în apă spre a-i fierbe capătă niște culori superbe nasul ca la streșini face țurțuri la senat se-îneacă în discursuri dealurile se aștern coclite lacrimi înghețate stalactite din jurnalul de-nsemnări postume savurăm ingenioase glume studiezi farmacopeea verde nu se fierbe pentru că se pierde se distrug prea multe vitamine și devine roșu-știe orișicine noi mâncăm salata verde crudă papa este dar nu-i paparudă agreem bomboanele de mentă folosim gândirea convergentă
CEAS DE RECULEGERE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361481_a_362810]
-
Creație pentru Elevi „Constantin Petcu”. Cărți publicate: .” Spre orașul cu un milion de ferestre”, versuri,Ed.” Litera”,București,1986. .”Curentul marin”,versuri”,Editura „ȘI”,Buzău,1995,80 pag. .”Alfabet de tranziție”,versuri”,Biblioteca Județeană „V.Voiculescu”,Buzău 1995,80 pag. .”Însemnări despre literatura buzoiană actuală”,critică și istorie literară,Ed.”Porto Franco”,Galați,1996,90 pag. .”Fotografii cu cântec”,versuri,Ed.”Rafet”,Râmnicu Sărat,2001,80 pag. .”Incursiuni în viața unui actor.George Mihalache-Buzău”,monografie,Ed. „Rafet”,Râmnicu Sărat,2001,100
MARIN IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361495_a_362824]
-
de Babilon”, Melania Cuc s-a nascut pe 22 iunie 1946, la Archiud, un sat micuț din Câmpia Transilvaniei, într-o familie de țărani înstăriți. - ,,Numele scriitoarei Melania Cuc...este un nume care mi-a reținut atenția prinunele poezii, proze, însemnări, interviuri, reportaje și anchete literarece au impus-o în peisajul literaturii române contemporane că pe o scriitoare originală și înzestrata cu multiple disponibilități creatoare”, spunea istoricul literarNicolae Scurtu, în ,,Sapatamana” din 21 aprilie 1989, făcând referire la volumul dvs. de
DEŞI A PUBLICAT 20 DE CĂRŢI ŞI A PRIMIT 30 DE PREMII, SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA MELANIA CUC CONTINUĂ SĂ FIE EA ÎNSĂŞI, CEA OBIŞNUITĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361490_a_362819]
-
Colaborator al mai multor ziare și reviste literare (Luceafărul, Amfiteatru, Steaua etc.). Cărți publicate: Atlanta minut cu minut, Salonul refuzaților, De ce urâm femeile? “Biografia mea este mai spectaculoasă decât opera“ declară, mai în glumă, mai în serios, Miron Manega în “Însemnări de sertar“.“m-am născut ca nelumea, cu picioarele înainte. Adică am intrat în viață așa cum te duci în moarte. O fi vreo semnificație, în venirea asta, a mea, pe lume, ciudată, nefirească, cine știe? “ Miron Manega este un scriitor
PANEGIRIC EMOŢIONAL- ÎMPLINIRE, ARTICOL DE PROF. PETRECURTICĂPEAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363968_a_365297]
-
care aparțin altor culturi, în care văd chiar un spor de sexualitate, tot așa cum fantazează cu vedetele ale căror exchibiții sunt aproape întotdeauna provocatoare. Dar pielea nu este doar un organ venerat în sine, ea este, deopotrivă, suport al diverselor însemnări, este pergamentul pe care se pot așeza litere sau semne simbolice. De ani buni, arta tatuajului cunoaște o înflorire fără precedent, dar și o activare a raporturilor cu artele zise primitive. Tatuajele scapă, cel mai ades, decodificării subtile, fiind înscrisuri
PIELEA ŞI SEMNELE de DAN CARAGEA în ediţia nr. 966 din 23 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362868_a_364197]
-
tu, cel mai bun, mai sfânt ... Nu condamna, însă, pe un biet visător, care a pierit o dată cu lumea sa. Zilele noastre se măsoară după ruina amintirilor, însă anii noștri sunt Anii Domnului ... Lumina revine la normal) EA: Aici se opresc însemnările din acest caiet. O fi murit bietul om care le-a făcut? Nu se zărește niciun cadavru ... Lăsând caietul pe masă, cu mâna la frunte): Parcă revăd visul care s-a repetat de trei ori... ( Apare povestitorul) POVESTITORUL: Se pare
PARTEA MEA DE CER, DRAMĂ DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362830_a_364159]
-
între interiorul și exteriorul nostru. uite astăzi aș vrea să dau drumul tuturor porumbeilor albi din podul casei să poposească pe umerii oamenilor apoi am chef să deschid hrisoavele străbunilor mei să citesc despre cum își duceau ei existența apoi însemnările bunicii când a rămas văduvă atât de tânără cu patru copii zilele și nopțile fără odihnă când frământa griji și se gândea cum să se mai descurce apoi a fost rândul tatei când s-a făcut mai mare să fie
ELEGIE PENTRU O PAUZĂ DE IUBIRE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363471_a_364800]
-
Poezii (antologie, în colecția „Cele mai frumoase poezii “- București, Editura Albatros, 1970), În dulcele stil clasic (poeme, București, Editura Eminescu, 1970), Belgradul în cinci prieteni (poeme, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1972), Măreția frigului (poeme, Iași, Editura Junimea, 1972), Cartea de recitire (însemnări, eseuri, „poezii dezvelite “din «Istoria ieroglifică» de D. Cantemir, din «O samă de cuvinte» de Ion Neculce etc. -, București, Editura Cartea Românească, 1972), Clar de inimă (poeme, antologie - Iași, Editura Junimea, 1973), Starea poeziei (poeme, antologie - colecția «Bibliotecă pentru Toți
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
-
Junimea, 1973), Starea poeziei (poeme, antologie - colecția «Bibliotecă pentru Toți» - cu o prefață de Aurel Martin, București, Editura Minerva, 1975), Epica Magna (poeme, volum ilustrat de Sorin Dumitrescu - Iași, Editura Junimea, 1978), Operele imperfecte (poeme, București, Editura Albatros, 1979), Respirări (însemnări, eseuri, desene - București, Editura Sport-Turism, 1982), Noduri și semne (poeme, volum ilustrat de Sorin Dumitrescu - București, Editura Cartea Românească, 1982), Oase plângând (poeme, Panciova-Iugoslavia, Editura Lumina, 1982). Marți, 13 decembrie 1983, poetul Nichita Stănescu, în urma unei crize de ciroză, s-
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
-
432 de pagini A-4) editată - la un an de la moartea poetului, în decembrie 1984 - de revista bucureșteană «Viața Românească»: Nichita Stănescu - album memorial, cuprinzând și „un secvențial biografic “, reeditarea ultimului volum antum, «Oase plângând», apărut la Panciova- Iugoslavia, amintiri/însemnări prietenești/camaraderești despre N. Stănescu, fotografii etc. Nenumărate nestemate lirice conțin cele cinci cicluri de poeme inedite publicate în acest album memorial: Spălarea cu pietre - opt poeme în facsimil, comunicate de Dora Stănescu (pp. 91 - 107); Seama poeziei - «cincizeci de
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
-
pag.), București, Editura Cartea Românească, 1985. Au mai apărut: Nichita Stănescu - Frumos ca umbra unei idei („album memorial “îngrijit de Constantin Crișan), București, Ed. Albatros, 1985; Antimetafizica („dialoguri “/ „convorbiri “cu Aurelian Titu Dumitrescu), București, Editura Cartea Românească, 1985; Fiziologia poeziei (însemnări, eseuri, poeme, pagini de jurnal etc. - Ediție îngrijită de Al. Condeescu), București, Editura Eminescu, 1990, 640 pagini; Argotice - cântece la drumul mare (poezii - ediție alcătuită/îngrijită și prefațată de Doina Ciurea), București, Editura Românul, 1992, 160 pagini; Tânjiri după firesc
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
-
volum îngrijit - în 1992 - de Doina Ciurea (cea dea doua soție a lui Nichita Stănescu, care l-a cunoscut cel mai bine din acea perioadă, după ce a divorțat de Magdalena Petrescu, „iubirea-i adolescentină “din 1952, și care certifică autenticitatea însemnărilor/datărilor din manuscrisele stănesciene editate). Argoticele lui Nichita Stănescu grăiesc peste timp tocmai despre „ucenicia “lui la focul nestins al operelor „interbelice “datorate marilor noștri lirici, de la Arghezi, Bacovia, Barbu, Blaga ș. a., la Miron Radu Paraschivescu, Geo Dumitrescu ș. a., despre
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
-
1985; Mioara Minulescu, Amintiri despre Ion Minulescu, 1985; I. Pop, Jocul; G. Ivașcu, Confruntări literare, ÎI, 1986; Șină Danciulescu, Poetica minulesciana: interpretări critice, 1986; A. Sasu - Mariana Vartic, Românul românesc, ÎI; R. Boureanu, Văzuți în oglindă timpului, 1987; I. Negrilă, Însemnări despre scriitori, 1987; C. MINULESCU Popa, Clasici și contemporani, 1987; F. Aderca, Contribuții, ÎI; I. D. Bălan, Repere critice, 1988; D. Caracostea, Scrieri alese, ÎI, 1988; S. Mioc, Anamorfoza și poetica, 1988; MINULESCU Vasile, Conceptul de originalitate în critică literară românească
ION MINULESCU-POETUL CARE A REABILITAT ROMANŢA TRADIŢIONALĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362368_a_363697]
-
le-am publicat niciodată. Ele fac parte dintr-un trecut pur, neîntinat de agresiunile vieții și dăinuiesc alături de jurnalul meu, care trasează parcursul vieții mele din acei ani îndepărtați și până azi, deoarece nu am încetat niciodată să-mi fac însemnările în paginile lui răbdătoare și discrete. Am reînceput să fac literatură, dar de data asta numai proză, prin 2012, când m-am înscris pe site-uri literare care mi-au deschis orizonturi către pasiunea mea îndelung reprimată. Am început să
SILVIA GIURGIU de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362512_a_363841]