3,412 matches
-
și cu frazele tale bâlbâite, mai ales că într-una dintre poeziile ei, care se numea Explică-mi, dragoste, apărea un vers asemenea unui strigăt de ajutor, „O piatră chiar pe alta o înmoaie!“. Dar acel Kaiser, care în anul întemeierii Grupului avea, ca și ucenicul de cioplitor în piatră de atunci, douăzeci de ani, numai că apoi, pe când eu încă mai ciopleam calcar, învăța - ca student al lui Adorno la Frankfurt pe Main - să vorbească exact ca din carte și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
unei blestemate energii te-a făcut însă să pierzi luciditatea care dădea concretețe peisajului. Pescărușii țipă mai tare căci fulgerul acela pare că le-a distrus cuiburile. Îți lepezi veșmintele și te așezi pe nisip, direct în aerul rece. Diurna întemeierii se capătă greu, ca un “-Ah!” ieșit din nudul roz al acestei dimineți adolescente. V. părăsitul sînt gol. Îmi e frig și soarele acesta ce apare din mare nu e adevărat. N-are căldură să mă ncălzească. Căci toate în
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
Bisericii este acesta, că "oriunde există un scaun episcopal există multă vreme și o putere trecătoare și acolo se manifestă motive de discordie". Constantinopolul este un exemplu care ne vine în minte imediat. Cu mai puțin de un secol după întemeierea sa, episcopii Noii Rome, încrezători în sprijinul din partea vecinului lor, a împăratului, ținteau să pună în umbră cel mai vechi și renumit scaun al Bisericii și au reușit, după ce au susținut conflictul, să obțină al doilea loc în Biserică 119
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
domnie regală absolută; și acea politică a fost în esență primită de toate curțile, deși nu cu aceeași dorință arzătoare de tiranie deschisă și a fost continuată cu perseverență, pînă ce Francisc I și Carol al V-lea au încheiat întemeierea acelei mari opere care dădea suveranității din Europa o nouă formă și o nouă natură. Cu acești din urmă suverani au trebuit să trateze Pontifii din secolul al XVI-lea; iar rezultatul unor astfel de tratative a fost în așa
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
și în multe alte locuri. 88 Remediile folosite mai tîrziu pentru reînsuflețirea educației muribunde a Clerului nu au pătruns pînă în rădăcina lucrurilor; ca rezultat, această dificultate; în mod special a rămas unul dintre remediile despre care vorbesc a fost întemeierea de universități care, totuși, serveau numai pentru separarea clericilor încă și mai mult de Episcopii lor, ca și în ziua de azi. Fleury spune: "O altă dificultate a universităților este aceea că profesorii și studenții erau toți Clerici, și mulți
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
nu sînt pastori, ci posedă privilegiile care îi eliberează de jurisdicția episcopală. Este limpede și sigur că acesta este un mijloc desemnat de Providență pentru a susține Biserica lui Dumnezeu într-o vreme cînd Episcopii sînt ocupați cu măreția lumească? Întemeierea ordinului călugărilor cerșetori în secolul al XIII-lea și al clericilor regulari în secolul al XVI-lea are în mod evident acest scop, pentru a suplini ceea ce nu făcea, din păcate, cel ce se numea Clerul secular. 124 Matei 10
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
lui Cristos. A se vedea Grațian, Caus. XII, q. 1, can. 2, 20, 21. 317 Exceptarea de la impozite trebuie să fie considerată în funcție de două perioade diferite ale Statului, dat fiind că toate statele moderne din Europa s-au transformat de la întemeierea lor pînă în vremurile noastre. În prima perioadă erau senioriile; în această perioadă contribuțiile supușilor erau treburile private ale prin-cipelui care domnea și făcea să funcționeze și Statul; deci, prin redistribuirea sarcinilor publice către cine voia, el dădea din ce
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
să producă un excedent peste nevoile lor, care urma să fie vândut pe piață iar banii rezultați să fie folosiți pentru extinderea coloniei. Robert Owen este considerat părintele cooperației engleze și al celei moderne. El vedea rezolvarea problemei sociale în întemeierea unor comunități (colonii), care trebuiau să se mențină prin propriile mijloace, pe baza ideii proprietății colective (aceste colonii erau niște cooperative integrale). Aportul lui Owen la stabilirea principiilor cooperatiste constă în următoarele: coloniile erau asociații economice care trebuiau să rezolve
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
asocierii puterii de consum, deoarece considera că bogățiile se dobândesc prin comerț. El era de părere că acțiunea de emancipare a clasei muncitoare trebuie să se facă prin mijloace proprii (principiul ajutorului propriu), excedentele rezultate trebuiau să fie folosite la întemeierea unor producții proprii și la cumpărarea de proprietăți agricole, care să conducă la constituirea proprietății cooperatiste. Charles Fourier se adresează reprezentanților tuturor claselor sociale, el preconizând înființarea unor asociații economice numite "falange" cu un număr de 400 2000 de membri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
stabilă cu o maseuză. - Calități extreme: curaj și imaginație, generozitate. - Ciudățenii: culoarea pielii. SORIN NEAMȚU - 26 de ani la data nașterii Celebrului animal. Pictor. Tensionat Între experimentalism și tradiționalism. Nici o expoziție personală. Literatura nu-i spunea mare lucru. - Membru ulterior Întemeierii, flatat de cererea fondatorilor de a se ocupa de imaginea Celebrului animal. A susținut ieșirea În lume, nu și extremele. Dar s-a supus. - Statut social: profita cu multă jenă de o rentă viageră mai mult decât decentă. Celebrul animal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
inevitabil, asta îmi e soarta, și aveam speranța că această acumulare să dureze cât mai mult, și poate, cu anii, să ducă la izbucniri din ce în ce mai rare. Iar dacă nu, despărțirea. Nu eram nici primul și nici ultimul care eșua în întemeierea unei familii. Poate toate acestea la un loc iradiau în adâncul ființei mele și, înlăturate prin gândire, se refugiau în mațe și sileau gândul să trăiască suferința? Desigur... Parcă eram un leu pe care vânătorul îl împușcase și el știa
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
de ceea ce numim noi astfel), fermitatea, de pildă, a prejudecăților (cine nu le are și cine nu știe cât sânt de rele?), gândul, dacă nu chiar obsesia viitorului ei de fată (ce fată nu se gândește la măritișul ei, la întemeierea unei familii, la un loc bun în societate și în profesiune?). Ei bine, Suzy nu părea să aibă aceste obsesii, ci mai degrabă un fatalism senin: "dacă o să mă mărit, bine, dacă nu, trăiesc și-așa, îmi răspunsese o dată cu o
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
unui vis și obiectul unei deziluzii: visul că libertatea în toate formele sale se va manifesta absolut în acest mediu, deziluzia că obiectivitatea și relevanța s-au pierdut în subiectivism sau evenimențial. Această carte este expresia unui efort de clarificare, întemeiere și argumentare a ideii conform căreia, chiar și într-un spațiu social marcat de interese și de partizanate, încă se mai poate distinge între adevăr și fals, just și injust, adecvat și inadecvat. M-am raportat în lucrare doar la
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
la momentul respectiv. Astfel, în sistemele de guvernământ totalitare, mass-media se află sub un control strict și permanent, iar înființarea lor ține de acordul conducătorilor politici. În cadrul sistemelor pluraliste, reglementările din domeniu se bazează pe principiul libertății ce își are întemeierea în Declarația Drepturilor Omului și Cetățeanului din 26 august 1789 care, în articolul 11, afirma "libera comunicare a gândurilor și opiniilor este unul din drepturile cele mai valoroase ale omului". În statele post-comuniste din estul Europei, preocuparea vizează fixarea principiilor
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
Romei pe care o face Samuil Micu în 1805 își va avea reverberația jumătate de secol mai târziu, în Istoria Romaniloru publicată de August Treboniu Laurian (1853), care fixează contorul istoric al debutului istoriei românilor în anul 753 î.e.n., anul întemeierii Romei. Ideea identității romano-române, patentată de Micu, este reiterată în forță de A.T. Laurian, diseminatorul Școlii Ardelene și a paradigmei sale istoriografice în principatele danubiene. Gheorghe Șincai, în schimb, taie fără prea multe scrupule întinsele rădăcini ale (pre)istoriei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
În aceste condiții, nu trebuie să ne mire decizia lui A.T. Laurian (1853) de a folosi sistemul cronologic "ab Urbe condita" "de la fondarea Cetății", a Romei. Originea istoriei poporului român este plasată tocmai în 753 î.e.n., anul mitic al întemeierii Romei (1 a. R.). În concepția corifeului școlii latiniste, istoria românilor se confundăcu istoria Romei, astfel că cele două popoare, alături de istoriile lor aferente, se dizolvă până la identitate. Laurian elaborează o schemă triptică de clasificare a trecutului poporului român, fiecărei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ceea ce T. Cahill (1995) a numit "balamalele istoriei" (the hinges of history), sau, în cuvintele lui K.L. Woodward (1999), "balamalele pe care se leagănă ușa istoriei". Întregul sistem de cronologizare a fost recalibrat, anul I al istoriei poporului român devenind întemeierea Romei. Totuși, probabil pentru a nu dezorienta cititorul, trezit aruncat într-o cu totul nouă ordine temporală, Laurian indică în paralel cu cronologia romană (a. R., "anul Romei") și cronologia creștină convențională (Xp., după semnul monogramei lui Isus Cristos). Însă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
deviantă, în discursul secretat de istoriografia și manualistica timpului. După cum arată analiza migăloasă realizată de M.-L. Murgeanu (1999, pp. 128-130), acesta era consensul vremii. Multiple manuale de istorie publicate până la proclamarea Independenței României (1877) fixează startul istoriei naționale în întemeierea Romei. De exemplu, manualul de Istoria românilor, subintitulat Biografii Româneșci dupre metód'a Catiheticâ, publicat de V.A. Urechia (1863) debutează cu schițele biografice ale lui Romulus și Remus (p. 7). Iar încă din 1838, într-un manual de geografie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Traiane de năvălirile barbare, un licăr de speranță pentru întregirea națională l-a reprezentat momentul fundării statului Țării Românești prin Negru Vodă. Totuși, speranța de reunificare a întregului primordial în cadrul statalității unice a Țării Românești a fost iremediabil spulberată odată cu întemeierea Principatului Moldovei de către Dragoș, care a descălecat "din Maramureș din Ungaria" însoțit de "o colonie de Români". Pentru Aaron, această a doua fundație a unei statalități paralele a constituit lovitura de grație pentru aspirația de unitate politică a poporului român
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
devine expresia ființei naționale în istorie, iar perioadele de subjugare sunt interpretate ca simptomatica amorțirii simțului național. Independența politică devine un corelativ al statalității. Mântuirea politică, scuturarea de sub "jugul îndoit de stăpânire străină și de barbarie" este posibilă doar prin întemeierea statalității românești. În acest fel Aaron pune bazele a ceea ce va evolua și se va rafina în reflecția istorică românească sub forma unui "mesianism statal", axat pe ideea forță potrivit căreia mântuirea politică a românității se poate împlini doar printr-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din pricina tristelor întâmplări ale răsboaelor din afară și din lăuntru, se îngroșă și mai mult cu osânda aceea grozavă a limbei slavone" (Aaron, 1835, p. xii). Limba slavonă, infiltrată în biserica românească, și mai apoi în întreaga cultură română înainte de întemeierea statului, prin "atingerea cu bulgarii", a alterat sufletul latin al limbii române. O mare victorie s-a repurtat odată cu reintroducerea limbii române în locul celei slavone în secolul al XVII-lea. "Ivindu-se d-asupra horizontului rumânesc o lumină care împrăștie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Trecutul României, adică al Țării Românești, este defalcat de Aaron în trei "istorii", după clasica schemă tripartită vechi-mediu-nou. Astfel, avem următorul tablou periodic al istoriei Țării Românești: a) istoria veche, care începe din cele mai vechi timpuri și durează până la întemeierea statului de către Radu Negru în 1290; b) istoria de mijloc, fixată între anii 1290-1716, adică "dela Radu Negru până la Ștefan Cantacuzen cel mai din urmă Prinț pământean" (p. 39); c) istoria nouă, începând de la "venirea prinților streini dela Constantinopol" până în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
exclusiv trecutul moldav, folosind ca modalitate de partiționare a trecutului aceeași schemă periodică în trei reprize: vechi-mediu-nou, pe care o regăsim și la Aaron: a) istoria veche, care debutează de la cele mai vechi întâmplări ale Daciei, încheindu-se cu momentul întemeierii statului Moldovei prin venirea lui Bogdan Dragoș; b) istoria de mijloc, fixată temporal între fundarea statului moldav odată cu Bogdan Dragoș și domnia lui Ștefan VI; c) istoria nouă, întinzându-se de la Bogdan IV până la Ieremia Movilă, cu domnia căruia se
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
6). În acord deplin cu etatismul politic și provincialismul istoric despre care am văzut că formează cadrele memoriilor colective în această perioadă, centrul de greutate este pus pe independența de stat, obținută în trei momente decisive ale istoriei: i) momentul întemeierii statului, conceput ca izbânda neatârnării prin statalitate; ii) momentul apoteotic al mântuirii patriei de atârnare prin salvatorul neamului (Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, Iancu de Hunedoara, în funcție de principat); iii) momentul de triumf al românismului împotriva fanariotismului (în principatele danubiene). Spiritualitatea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în care rețeaua unităților școlare este paralizată. Reconstrucția politică a sistemului de învățământ și-a găsit primul impuls în Moldova, unde proaspătul domn Grigore Alexandru Ghica emite un nou decret al școlilor în care prevede extinderea educației și la sate. Întemeierea școlilor sătești cade în sarcina mănăstirilor și nobilimii latifundiare, ale căror drepturi de a organiza piețe pe pământurile lor au fost condiționate de înființarea școlilor (Drace-Francis, 2006, p. 143). Dificultățile s-au inserat pe procesul de traducere în realitate a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]