2,648 matches
-
care anulează jocul de măști, odată decodată: „- Îi foarte frumos calu ăsta de n-ar ave păru aista ca de vulpe-n frunte. Odat-o pierit. O rămas împăratu jos de pe cal” (Urmeniș - Maramureș). Numeroase mituri fac din vulpe un erou întemeietor, a cărui ambivalență morală constituie „un dublu al conștiinței omenești” și tocmai această apropiere o face aptă să mijlocească accesul omului către planul superior. Nesocotirea sfaturilor ei, ca și în cazul lupului, condiționează continuitatea traseului mitic, limitarea recomandată la doar
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
exclusiv prezențe feminine, cu rolul de a echilibra balanța principiilor și de a anticipa finalitatea maritală. Alte colinde dau leului și dulfului biruiți un rol marital; sora mai mică a fiarelor este oferită flăcăului, ca semn al supunerii totale în fața întemeietorului, ce convertește astfel forța zămislitoare din sacru: „- Nu ne, Ioane săgetară/ C-am o sor’ foarte frumoasă,/ Și e sor’ cu soarele,/ Are-o mână ca și-o zână,/ Cu cumpătu de albină,/ Eu cu ea te-oi dărui” (Bumbuiești
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
incursiunea mitică, și triumful său este marcat la nivel estetic: „Înfrânat/ Și înșeuat/ Cu șeaua moldovenească,/ Cu pătura tătărească/ Și scările/ Cu turnuri,/ Și frânele/ Cu fluturi,/ Și cioltarul/ Podobit/ Numa-n aur/ Și-n argint”. Acesta este calul eroului întemeietor, primit ca recompensă pentru aducerea capului de leu în suliță: „Frumos dar că îi găteară:/ De-un cal galben ca și-un graur,/ Frâu-i galben fluturat,/ Cum nu s-a mai de-aflat;/ Șaua-i albă poleită,/ Cum nu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
zmeului, alteori calul eroului are opt picioare, ca metaforă a rapidității deplasării, sau 14 spline. Numărul aripilor sale variază până la 24 și imaginea calului înaripat, ce amintește de arhetipul lui Pegas, circumscrie perechea în plan uranian. Aura lui solară, specifică întemeietorului, anulează prin simpla apariție maleficul: „Când trecu prin prăpastie ca să iasă pe tărâmul ăllalt, nu mai văzu nici balauri, nici vro jiganie, că toate s-ascunseseră de lumina ce revărsa calul cu soarele-n piept și cu luna-n spate
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
semnele și binefăcătorii, căci este singurul din lumea lui care le poate recunoaște. Finalitatea maritală a inițierii. Punctul final al procesului inițiatic îi redă pe tineri mediului social, care îi acceptă nu numai ca indivizi cu drepturi totale, ci ca întemeietori de lume, prin parcurgerea scenariului mitic. Odată neantul adus în faza de non-manifestare, inițiații se pot întoarce în spațiul cunoscut al umanului pentru a se împlini prin căsătorie. Dreptul marital este câștigat prin capacitatea de a reitera geneza, căreia îi
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
neofiților, perfectul compus creează reprezentarea cinematografică a pregătirilor rituale, care au loc în profan. În aceste fragmente densitatea verbelor este maximă. Dinamismul imaginii devine fundamental pentru portretul protagonistului, care are ca sarcină principală să imite și să reitereze faptele strămoșilor întemeietori. Descrierea, ca procedeu artistic ce dă penelul substantivelor și adjectivelor în crearea unei imagini statice, apare preponderent în prezentarea naturii alese a tinerilor. Pasajele acestea sunt însă reduse și se întâlnesc cu predilecție în baladele fantastice, mai rar în colinde
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
purifică de substanțele viscerale și începe pregătirea fizică pentru cuminecarea din animalul totem, pe care îl întrupează peștele uriaș sau cerbul în colinde. Valoarea sacră a hranei vine din primordialitatea ei, din faptul că a fost prima mesă a eroului întemeietor care a sacrificat fiara la temelia lumii. Valoarea cosmogonică a inițierii a fost subliniată în repetate rânduri de Mircea Eliade, care consideră Geneza drept model al formării omului. Filiația creației în scenariul inițiatic autohton explică imaginea diluviului strunit de fecioara
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
chiar vital să avem critici care să citească poezie cu amor intelectual și cu o largă comprehensiune. Tot vorbim, după cum se vede, despre critică. Să însemne asta că, în cultura noastră, cel puțin, critica e importantă? În mod paradoxal, Maiorescu, întemeietorul ei, nu era de aceeași părere. Prin simplul fapt al apariției scriitorilor adevărați (Eminescu, Creangă, Caragiale, Slavici), spunea la un moment dat mentorul junimist, necesitatea criticii încetează. Nu avea desigur, dreptate, chiar dacă el se referea mai degrabă la critica de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
se îndrepta spre sud, pe dealul Prutului, la movila Rusului și se întorcea, pe la nord de Huși, spre dealul Dodului și pârâul lui Ivan, pe lângă Fetoești care era localizat lângă Crăinicești, pe pârâul Crainicului (ce ne amintește de Crainic, străvechiul întemeietor al satului Crăinicești), pe deal la pădurea Lohanului. Urmărind pe hartă, rezultă că hotarul se afla la nord de Huși. Referitor la toponimicul Huși, Ștefan Bârsănescu identifica la 1910, în lucrarea polonezului Antoni Karbowiack, o primă atestare a orașului nostru
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Se observă și fenomenul contrar (în secolul al XIX-lea), în care proprietarul lua numele de la moșia ce o poseda, spre a se deosebi de ceilalți, care aveau același nume. Stabilirea husiților într-un loc ce poartă numele unui vechi întemeietor de așezare rurală, Hus, poate fi o simplă coincidență. Până la descoperirea de noi izvoare istorice și la elucidarea problemei originii numelui și a întemeierii orașului, rămân deosebit de prețioase constatările unor personalități, ca: B. P. Hasdeu, Nicolae Iorga, Constantin C. Giurescu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Porții, înțelegând foarte bine că se agrava criza politică și militară prin care aceasta trecea, marele cărturar era convins că țara sa - Moldova - trebuie să scape de această „urgie turcească biruitoare”, dornic de a fi „liberator și organizator de țară, întemeietor de dinastie”. De aceea, domnul Moldovei se va orienta către o alianță cu Rusia, sperând să elibereze țara de dominația otomană cu sprijinul țarului Petru I (Petru cel Mare, 1682-1725). Cine era acest monarh? Unii istorici l-au descris ca
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
-regele romurilor și romul regilor! Cu trecerea timpului "distileria" s-a amplificat și modernizat, la aceasta contribuind și ginerele său, Henri Schug, supranumit "maestrul expansiunii". Marca Bacardi avea să obțină în 1876 la Expoziția Universală de la Philadelphia medalia de aur. Întemeietorul firmei s-a retras din afaceri după acest succes, lăsând afacerea în mâinile ginerelui și fiilor săi. În 1910 firma era prezentă în Spania, fiind prima multinațională a Cubei, în 1930 în Porto Rico și Mexic, în 1944 în New York
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
copilă cunoscusem pe biata mamă, Lelia Cesianu. Ni se anunță și moartea sculptorului Jalea, știre, din fericire, dezmințită în urmă - scăpă cu viață, dar fără de un braț, lipsă importantă în meseria lui; a bunului dr. Stănculeanu 161, amicul orbilor și întemeietorul societății cu acest nume, luată în mâna zdravenei și blândei domnișoare Leonida și patronată mai târziu, cu atâta zel și succes, de d-na Maria Poenaru 162; moartea d-nei Maria Catargi la Paris, a sublocotenentului Manu163, prietenul băieților Pillat, rănirea
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
la inventare. Ne mărginim să evocăm doar câțiva medici care, prin donații, colecții, prin opere de seamă, au așezat o piatră la temelia acestei Academii. Este normal să ne reamintim iarăși de doctorul Czihak. Din primul an, figurează printre doctorii întemeietori de colecție: o mandibulă și un omoplat de mamut, diferite fragmente de plante pietrificate, palmier, stejar și fag. În același an, 1834, Cihac mai donează 630 minerale clasificate după sistemul Verner, alte 22 eșantioane de minerale, o altă colecție de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
cu 200 plante din regiunea Galațiului și, din 1873, întâlnim numele marelui medic, pionier al pediatriei în România, profesor la Universitate și naturalist, Anastasie Fătu. Un număr mare de plante vivace și semințe de flori, doctorul Mihai Zotta (unul dintre întemeietori) donând, tot atunci, două volume privind poliția sanitară din Austria. Dr. G. Cuciureanu un mare număr de tratate de medicină și științe, iar dr. Anton Winkler 13 volume din Enciclopedia universală din 1831. Desigur, enumerări selectate, fiind necesar, poate cât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
concepția lui Anastasie Fătu cu privire la organizarea învățământului medical și farmaceutic, inclusiv învățământul medico-pedagogic, surprinde prin viziunea sa profund realistă, progresistă și actuală pentru epoca noastră. Personalitate de prestigiu, umanist în concepție, teoretician și organizator desăvârșit, Anastasie Fătu se situează printre întemeietorii Școlii românești de medicină. Opera lui, rezistând la examenul sever al timpului, implică o cercetare atentă, constituind, pentru generațiile următoare, un exemplu de înaltă ținută deontologică și cetățenească, Anastasie Fătu înscriindu-se, prin ea, printre clasicii culturii medicale românești. PREMISELE
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
în aceeași perioadă, la Sibiu, Koloman Pandy încă nu reușise să-și realizeze ospiciul în sensul visat de Grigorescu, care privea aceste metode ca fiind potrivite "desrăirii spiritului". O altă figură remarcabilă a ospiciului a fost doctorul Ulea, unul dintre întemeietorii "Nosographului", revistă despre care vom mai vorbi. Personalitatea doctorului Ulea a fost bine prezentată de Gh. Brătescu în 1959. Numărul de paturi, deși insuficient, reprezintă 1/3 din totalitatea paturilor afectate în Moldova bolilor mintale. De altfel, un raport constant
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
înșiși profesori la aceeași Universitate (I. Iancu, N. Oblu, L. Wasserman, Gh. Ghipail, Mihai Diaconescu). Catedra de histologie a fost condusă până în 1928 de Emil Pușcariu, care și-a legat numele, mai ales, de cercetări în domeniul rabiei; a fost întemeietorul unui Centru Antirabic la Iași, printre primele din lume. În 1930, Catedra de histologie a revenit profesorului Alex. Țupa (care a deținut-o până în 1956), adevărat model didactic și pedagogic în activitatea sa și un cercetător de valoare; contribuțiile sale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
înscrise într-o virtuală Carte de aur a medicinii ieșene și, implicit, românești. Firește, am fost subiectiv. Recunosc, mari prietenii, afinități psihologice, experiențe de viață au influențat formula în care prezint acest capitol. NICOLAE NEGURĂ (1832-1884) Doctorul Nicolae Negură (1832-1884), întemeietor de fapt al Facultății de Medicină din Iași, personaj interesant, cu destin nefericit, trebuie amintit, firește, în cronica acestei școli care evocă 125 de ani de existență. Alunecând spre un nedrept anonimat, N. Negură este puțin cunoscut și abia este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
a afirmat aceasta, subliniindu-și, în mai multe rânduri, atașamentul față de acest centru și față de clinica de la Socola, de Spitalul "Socola", pe care l-a condus în calitate de director aproape trei decenii. Organizator al activității de cercetare neuro-psihiatrice pe plan național, întemeietor al unui renumit "Buletin" de reputație universală. JULES NIȚULESCU Studențimea medicinistă a deținut un rol important în conturarea profilului școlii ieșene de medicină, asigurând ulterior un important număr de medici de elită, absolvenți ai Facultății de Medicină din Iași. Încă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
două persoane importante sunt doi medici, celebrii profesori Cantacuzino și Slătineanu. Despre cel de-al doilea vreau să scriu, aici, câteva rânduri; despre celălalt, când voi putea reproduce magnifica fotografie. Așadar, o însemnare despre Alexandru Slătineanu, profesor de bacteriologie și întemeietor al unei importanțe școli de medicină din Iași și din România. Este greu să faci evocări despre oameni pe care nu i-ai văzut niciodată, dar care nu au devenit încă abstracțiuni postume. Din acest motiv am amintit frumoasa fotografie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
de ani. NAE NICULESCU Mă întâlnesc cu doctorul Nae Niculescu de câte ori privesc pe geam, de la masa unde lucrez, către Spitalul de copii. Dimineața, edificiul este o oglindă a soarelui; printre flăcările sticloase citesc un mesaj pe care îl trimite, luminos, întemeietorul acestui mare spital, care a fost Nae Niculescu, în întuneric; prin dreptunghiurile ferestrelor ample, mi se pare că Nae privește viața, pe care a iubit-o mult și care i-a fost prea scurtă. Totul a fost "altfel" în destinul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
cu respect, de Nicolai Zaharia; aș zice că în acest respect am întrevăzut și o dragoste, lucru rar, când acest sentiment nu răspunde unei obligații. Acest continuator îl numește pe Nicolai Zaharia, într-un recent volum dedicat istoriei medicinii autohtone, "întemeietorul școlii ieșene de genetică". Despre Nicolai Zaharia este destul de greu să scrii, în special din două motive: în primul rând, datorită modestiei sale, modestie exprimată și printr-o discreție, poate excesivă, care a făcut ca manifestările publice ale lui Zaharia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
de medicină din Iași". Un om atât de interesant, reflectând și o situație specială, aceea de a se fi impus cumva "à rebours", în contrasens cu mentalitatea universitară a timpului, nu poate fi descris în câteva linii; ca profesor, ca întemeietor de catedră și ca eveniment insolit în istoria medicinii ieșene, probabil că se va reflecta într-un studiu, într-un volum, personalitatea lui Nicolai Zaharia și semnificația operei lui. GEORGE RUSSU Nu au trecut mulți ani de când puteam întâlni zilnic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
1921-1933. C. În ultima perioadă, 19331943, cenaclul a avut mai mult o orientare științifică. Ședințele se țineau săptămânal în casa lui G.Tutoveanu din str. Vornicul A. Sturdza, nr. 4, din B-dul Epureanu precum și în Casa Națională „Stroe Belloescu". 2. Întemeietori au fost: George Tutoveanu, Teodor Pamfile și Toma Chiricuță. Între 5 dec. 1916—15 oct 1918 președinte de onoare a fost Al. Vlahuță, cu o scurtă întrerupere, ianuarie— mai 1917, când a stat la Iași. 3. Publicații: A. prima perioadă
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]