2,651 matches
-
proaspătă (100 g) și tătăneasă (150 g). Plantele tocate fin se fierb încet, cu apă distilată o oră, se amestecă cu mixerul și apoi cu lanolină. 41 Studenți, în sesiune, atenție la falși „amici ”. Dacă vreți să aveți spor la-nvățat și să treceți examenele cu succes, evitați pe cât posibil să învățați sub efectul cafelei sau a diverselor excitante farmaceutice. De fapt se constată că nu se crește capacitatea de memorare, când sunt utilizate aceste toxine, chiar dacă ele aduc o oarecare
51 Sfaturi înţelepte pentru a fi cât mai sănătoși cât mai voioși și cât mai…frumoși by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/760_a_1582]
-
deduc, nu fără temei, acele intuiții predictive ale istoriei manifestate în diferitele ei registre de existență, cu pasiunea pentru origini, pentru zonele aurorale, pentru spațiul legendelor și al mitologiei. Lucrarea sa, se constituie în prima replică serioasă pe care un învățat român o dădea tezelor lui Robert Röesler (reunite în Rumänische Studien în 1871), o vastă construcție care opune negației lui Röesler imaginea unui spațiu românesc de secol XIV de o vitalitate incontestabilă, reflectată în edificii politice și etno-culturale imposibil de
Intui?ii romantice ?i accente critice ?n opera istoriografic? a lui B.P. Hasdeu by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83578_a_84903]
-
șoricelului proaspătă (100 g) și tătăneasă (150 g). Plantele tocate fin se fierb încet, cu apă distilată o oră, se amestecă cu mixerul și apoi cu lanolină. Studenți, în sesiune, atenție la falși „amici ”. Dacă vreți să aveți spor la-nvățat și să treceți examenele cu succes, evitați pe cât posibil să învățați sub efectul cafelei sau a diverselor excitante farmaceutice. De fapt se constată că nu se crește capacitatea de memorare, când sunt utilizate aceste toxine, chiar dacă ele aduc o oarecare
51 Sfaturi ?n?elepte pentru a fi c?t mai s?n?to?i c?t mai voio?i ?i c?t mai...frumo?i by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/83082_a_84407]
-
deduc, nu fără temei, acele intuiții predictive ale istoriei manifestate în diferitele ei registre de existență, cu pasiunea pentru origini, pentru zonele aurorale, pentru spațiul legendelor și al mitologiei. Lucrarea sa, se constituie în prima replică serioasă pe care un învățat român o dădea tezelor lui Robert Röesler (reunite în Rumänische Studien în 1871), o vastă construcție care opune negației lui Röesler imaginea unui spațiu românesc de secol XIV de o vitalitate incontestabilă, reflectată în edificii politice și etno culturale imposibil
INTUIȚII ROMANTICE ŞI ACCENTE CRITICE ÎN OPERA ISTORIOGRAFICĂ A LUI B.P. HASDEU. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1726]
-
nivele și realități spirituale, prin activarea unor moduri de percepție diferite de cele ale conștiinței ordinare de zi cu zi. Însăși mandalele și yantrele hinduse ar putea fi interpretate ca fiind transpuneri grafice ale anumitor vibrații ale Universului studiate de învățații timpurilor străvechi. Formele geometrice induse de vibrația sunetelor aveau să fie studiate și de matematicianul francez Jules Antoine Lissajous (1822-1880Ă, care avea să inventeze un aparat pentru crearea unor curbe speciale, ce îi poartă numele, utilizând două sisteme oscilatorii ortogonale
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
importante caracteristici ale jocului sunt enumerate mai jos. 1. Este un joc sportiv accesibil. Jocul de badminton este accesibil pentru următoarele considerente: * procedeele tehnice sunt executate cu ajutorul unei rachete ușoare, ușor de stăpânit și manevrat; * elementele tehnico-tactice sunt ușor de învățat și aplicat; * regulile de joc sunt ușor de înțeles și de pus în practică; * condițiile materiale cerute de desfășurarea jocului sunt simple, necostisitoare, ușor de procurat. * poate fi practicat chiar de către cei care nu au o pregătire specială; 2. Contribuie
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
laturile intelectuale, ca unic criteriu al evaluării, a avut ca urmare o serie de critici care constatau că efectele timpurii ale intervenției se pierdeau odată cu înaintarea în vârstă a copiilor. Tradițional, programele precoce de intervenție au fost concepute ca să îmbunătățească învățatul și competența socială a copiilor preșcolari, cu speranța ca progresele să fie menținute în cursul ulterior al vieții. Cercetările au ajuns însă la concluzia că multe din câștigurile survenite pe parcursul programului se pierd, în special în ceea ce pdvește coeficientul de
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
exercițiu de sinceritate și să ne mărturisiți care vă sunt regretele marcante ale celor șapte decenii de viață? Desigur că sunt și regrete. Ele țin de irosirea timpului și de neclarități în lupta cu propriile limite. Însă până și aici, învățatul din mers face uneori minuni. Dar momentele cele mai fericite? Mi se întâmplă încă destul de des: bucuria de-a schimba o vorbă cu cineva de pe aceeași lungime de undă. Vă mulțumesc și vă doresc în primul rând să vă dea
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
exercițiu de sinceritate și să ne mărturisiți care vă sunt regretele marcante ale celor șapte decenii de viață? Desigur că sunt și regrete. Ele țin de irosirea timpului și de neclarități în lupta cu propriile limite. Însă până și aici, învățatul din mers face uneori minuni. Dar momentele cele mai fericite? Mi se întâmplă încă destul de des: bucuria de-a schimba o vorbă cu cineva de pe aceeași lungime de undă. Vă mulțumesc și vă doresc în primul rând să vă dea
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
astfel începînd faimoasa captivitate babiloniană a evreilor. In curând -587 î.e.n., nemulțumit doar cu atât efectuând o nouă expediție în Palestina, spori considerabil numărul sclavilor. Printre ei se afla și Daniel (căruia stăpânii i-au spus pe limba lor Belșațar) învățatul scriitor, de la care ne-au parvenit multe dintre informațiile privitoare la acea vreme. Iată ce menționează el într-un pasaj: -Fig.10 Heptagonul stelat care prezintă ordinea zilelor din săptămână și denumirea lor după planete. Pornind de la Lună - luni și
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
trăit ultimele zile într-o apoteoză solară. In toate ținuturile din preajmă, ca și în cele îndepărtate, focul sacru al științei lui Bel a aprins torțe care vor lumina etern. Din toate capitalele lumii: Alexandria, Roma, Athena, Palmir, Damasc, Bizanț, învățații priveau cu respect la "almamater" babiloniană, care într-un ultim efort s-a întrecut pe ea însăși. In această epocă de aur, numele astrologului Kiddinnu - circa 200 î.e.n., s-a înălțat la valoarea unuia din marii astronomi ai omenirii. Efemeridele
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
regele stăpânul meu, am scris: o eclipsă se va întîmpla. Acum ea s-a întîmplat într-adevăr. Aceasta este un semn de pace pentru regele, stăpânul meu" Deci, chaldeenii preziceau eclipsele și cîteodată...reușeau. Cum? Iată o întrebare pentru care învățații și-au pierdut multă vreme, mai ales ținând seama că autorii antici (Diodor din Sicilia, Vitruviu, Plutarh, Strobe), afirmau că astrologii babilonieni nu știau nimic precis despre Lună. Intr-adevăr, după părerile răspândite în Mesopotamia, Luna ar fi fost o
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
culcat pe burtă"). Aici, ca și pe văile Eufratului, numai sacerdoțiul înalt avea privilegiul acestei științe. Se știe că de pe la 1400 î.e.n. o corespondență secretă destul de regulată s-a stabilit între pontifii egipteni, magii babilonieni și cei asirieni, adică între învățații timpului. Ce îi unea? Ce-și puteau comunica peste capul și fără știrea domnilor lor, adesea certați sau în război? Doar vraja mistică a unei științe și a unei religii contopite îi putea determina la atâta îndrăzneală și încredere. Ca
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
mai bune istorii ale chaldeenilor (sunt autori care susțin că Berose istoricul nu este același cu Berose astrologul), folosind cele mai prețioase documente din pivnițele templului Bel, a plecat la Athena unde i-a uimit pe athenieni, ca și pe învățați, cu preziceri care se îndeplineau întocmai. Drept recunoștiință și admirație, i s-a ridicat o statuie în Gymnaziu (Athena), care avea limba lucrată în aur "din cauza divinelor lui preziceri" - Pliniu. După puțin timp, Berose a deschis o școală publică în
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
pentru a primi și crește floarea veche babiloniană, altoită în Peloponez. Cetatea marelui împărat, credulul Alexandru, a fost cuibul preferat în care a sălășluit și a prins aripi de vultur, astrologia. Acolo au trăit și au strălucit cei mai vestiți învățați ai lumii vechi. Hisparc, cel mai de seamă astronom, Aristarch din Samos, cel care a găsit distanța de la Soare la Lună și a susținut sistemul heliocentric(!); geometrul Menelaus; medicul Claudiu Galien; Apolonius din Perga, geometrul conicelor și al excentricelor mobile
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
sutelor de mii de sfâșiați în lupte nu au atins urechile Khanului Ghengis, dar cele șapte cuvinte: "E vremea să se pună capăt măcelului", spuse încet și muzical de Ie Liu Ciu Tai, fură auzite și ascultate. Acțiunea umanitară a învățatului astrolog a fost dovedită și în alte rânduri. Când Chitaiul îl sfătui pe Khan: "Ai cucerit călare o mare împărăție, dar nu o vei conduce tot de pe cal!", acesta pricepu că un înțelept poate fi tot atât de folositor ca și tunurile
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
autorii greci. Avîntul științelor a fost început de califul Al-Mamun- născut în 776 la Bagdad, urcat pe tron în 813 și mort în 834; fiul celebrului Harun-al-Rașid. Acest Ludovic al XIV-lea al arabilor, a angajat un mare număr de învățați pentru a-i traduce pe antici, controlîndu-le lucrul în ședințe săptămânale, ținute la palat. Atunci au fost retipărite "Elementele" lui Euclid și "Marea Sintaxă" a lui Ptolemeu - evanghelia astrologică a evului mediu, cunoscută până astăzi mai ales sub numele ei
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
zel literele, artele, științele; a fondat biblioteca regală (care ajunsese să numere în ultimii săi ani până la 1000 de manuscrise), a mărit privilegiile universităților și s-a interesat el însuși de mersul planetelor. A chemat din Italia o mulțime de învățați în toate, și în stele, printre care pe Tommaso de Pizan, vestitul profesor de astrologie de la universitatea din Bologna. Pentru studiul public al influențelor astrale, regele a pus să se construiască o clădire în strada Foin-St-Jacques, pe care a numit
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
Ananino, Pianâi Bor, Diakovo, Andronavo, Volosovo, Lomovatovo ș.a., cu care se încearcă diverse paralelisme. Multă vreme vestigiile sarmaților au fost confundate cu cele ale sciților, care locuiseră același teritoriu. Încercări de separare a celor două categorii de antichități au făcut învățații ruși V.A.Gorodčov, D.J.Samosvasov, M.J.Rostovtzeff, B.N.Grakov, dar abia în 1929, arheologul Paul Rau a reușit să identifice în rândul monumentelor "scitice" un grup aparte, caracteristic numai regiunilor de la Volga și Uralul de Sud, pe care l-
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
exprimat, În rezumat, printr-un comportament viclean, suspicios și neîncrezător, imprevizibil, gata permanent să atace când este atacat sau deranjat. De altfel, presupunerea Împerecherii dintre lup și câinii existenți pe vremea aceea era cu mult timp În urmă atestată de Învățații vremii. Iată că, Încă de prin anii 1773, Beiffon, Cavier, Flourens și alții au demonstrat, prin experiențele lor, posibilitatea fecundării și prolificitatea produșilor rezultați În cadrul Împerecherilor dintre lup și câine. Cu ocazia săpăturilor arheologice au fost descoperite numeroase cranii de
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
pentru hrană și blană. Mai târziu, În lumea civilizată, comportamentul animalelor și păsărilor a făcut obiectul preocupării a numeroși biologi, zoologi, psihologi, naturaliști și alte categorii de oameni de știință, ceea ce evidențiază importanța ce i se acorda acestei probleme. Unii Învățați, printre care Rene Descartes, a susținut că doar omul are o existență psihică, iar celelalte viețuitoare sunt niște automate care se mișcă după legile mecanicii. Alții negau existența la animale a unor facultăți de inteligență, În timp ce alte categorii de oameni
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
ocrotitor al culturii În Țara Românească și nu numai. Marele erudit grec Ioan Comnen spunea despre domn ca era „foarte iubitor de Învățătură ” și că a Întemeiat „academii și școli În mai multe limbi”. În timpul său, trăiau la București numeroși Învățați străini greci și italieni. Pe lângă aceștia, și-au desfășurat activitatea numeroși oameni de carte români. Între ei se numără stolnicul Constantin Cantacuzino, frații Radu și Șerban Greceanu, Radu Popescu, frații David și Teodor Corbea, episcopii Mitrofan și Damaschin de la Buzău
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Dragomir Dancu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92322]
-
printre care s-a remarcat cea de la mănăstirea Colțea a marelui spătar Mihai Cantacuzino. Începând cu anul 1694, Constantin Brâncoveanu organizează În chiliile de la Sf. Sava Academia domnească, punând bazele Învățământului superior românesc. Îl numește În fruntea ei pe Învățatul grec Sevastos Kyminitis, urmat de Marcu Porfiropol. În 1707, domnitorul a trecut la o nouă reorganizare a ei, cu ajutorul câtorva cărturari ai vremii astfel Academia era organizată ca o Facultate de Litere și Filosofie din cadrul Universităților apusene. Pentru această școală
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Dragomir Dancu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92322]
-
Academia era organizată ca o Facultate de Litere și Filosofie din cadrul Universităților apusene. Pentru această școală superioară, domnitorul a clădit un local nou, a Înzestrat acest lăcaș de cultură cu baza materială necesară, cu dascăli plătiți și cele necesare traiului. Învățatul Alexandru Helladius scria că ,,În această instituție, se predau Învățături filosofice și filologice la nivelul unei facultăți de arte liberale din universitățile apusene și ea Își merită numele de Academie.” Disciplinele ce se predau erau: logica, istoria, fizica, matematica, retorica
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Dragomir Dancu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92322]
-
de toate gradele, s-au tipărit carți În diferite limbi, au fost sprijiniți și Încurajați oamenii de carte, s-au acordat ajutoare materiale multor așezăminte bisericești ortodoxe căzute sub dominație otomană. În timpul lui Constantin Brâncoveanu, au trăit la Bucuresti numeroși Învățați străini - greci și de alte neamuri - fie reprezentanți ai culturii italiene, fie ai celei grecești. Dar pe lângă Învățații străini, În timpul domniei lui, și-au desfășurat activitatea numeroși oameni de carte români. Între ei se numară și unchiul său, stolnicul Constantin
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Ștefania Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92323]