5,591 matches
-
părinții nu mai sunt nici ei,/ copilul a îmbătrânit.// din volumul, Un strop de veșnicie, poemul Copilul a îmbătrânit... Cu nostalgia trecerii timpului în suflet dar și cu o nețărmurita dragoste de viață, iată cum poeta Titina Nica Țene, se învăluie cu nădejde și candoare în hlamida unei proaspete primăveri: Se simte primăvara-n aer, / copacii deschid ochii-n vânt, / și parcă simt cum crește iarbă / și ghioceii din pământ. O altă primăvară vine, / și-mi înfloresc cuvinte-n gură, / și
TITINA NICA ŢENE- MĂRTURISIRI DE VIAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353676_a_355005]
-
când vâlvătăi de foc, când fiori de gheață îi inundară făptura. Fără cuvinte se desprinse din acel loc și plutind pe aleea luminată de acel foc miraculos ieși din cimitir. Încercă să deslușească chipul necunoscutului, dar umbrele continuau să-l învăluie în mister. Fără să-și dea seama, se lăsă purtată pe o colină cu fânețe. Deodată, făptura de alături își întoarse fața către ea și la lumina palidă a lunii zări un chip alb, zâmbitor și doi ochi negri, pătrunzători
XIX . CAVALERUL NOPŢII (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353691_a_355020]
-
de o vrajă necunoscută. Voinicul avea trăsături care atât de mult o atrăgeau, încât îi venea să-l strângă în brațe. Cavalerul simți dorința fetei și o cuprinse de mijlocel. Un fior plăcut îi săgetă trupul. Un sentiment ciudat o învălui și se lipi de necunoscut. La rândul său, Prințișor se lăsă fermecat de feminitatea și frăgezimea fecioarei. Trupul ei mlădios se unduia lângă al lui. Îi simți respirația caldă și bătăile inimii din ce în ce mai repezi. Era plăpândă și gingașă, cu pielea
XIX . CAVALERUL NOPŢII (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353691_a_355020]
-
Cine să mai știe acest lucru? Se pierduse în plăcerea senzațiilor și a frumuseții momentului divin. Visa și ca visul să țină cât mai mult ținea ochii închiși. Simțea că dacă i-ar deschide s-ar risipi mirajul ce o învăluia. Cristian coborî cu sărutările printre sânii fetei aco-perindu-i cu furnicături ca o trecere a mii de ace subțiri ce străbat sensibilitatea pielii sale fine. Încet, încet cobora spre ombilic lăsând pecete lângă pecete pe pielea catifelată acoperind-o cu senzații
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353609_a_354938]
-
la apusul soarelui, își alegeau loc ferit de ispite în lăcașul bisericilor din satele pe unde treceau. Călușarii depuseseră jurământ de castitate pe toată durata sărbătorilor și îl respectau cu sfințenie. Până a ajunge a se forma ceata, totul era învăluit în mister. În anul despre care povestesc, călușarii formaseră o nouă ceată. Unii flăcăi se însuraseră, iar alții plecaseră la București, la muncă, iar sarcina de a alcătui ceata, i-a revenit Vătafului. Acesta a trimis fiecărui flăcău, ales cu
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII-CĂLUŞARII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354091_a_355420]
-
Acasă > Versuri > Spiritual > SIMONA PUȘCAȘ - DESTINUL / DESTINO (POEME BILINGVE) Autor: Simona Pușcaș Publicat în: Ediția nr. 1193 din 07 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului DESTINUL Am gravat numele tău în argilă dar marea a învăluit inițialele Am reconstituit urmele tale pe nisip dar vântul a acoperit profilul tău Am scris pe scoarță unui măslin poezia vieții dar furtună a rupt copacul Am construit un zmeu cu firul destinului meu dar puterea iubirii l-a purtat
DESTINUL / DESTINO (POEME BILINGVE) de SIMONA PUŞCAŞ în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354111_a_355440]
-
unui cântec îți copleșește inima. Un strigăt de speranță, ca o undă care se strecoară fără a-ți da mai mult răgaz. Asculta această voce din înălțimi și vino la mine cu un pas strălucitor ce ma atrage și mă învăluie într-un vârtej de pace. CANZONE La forza di una canzone che ți travolge îl cuore, un grido di speranza, quel l'onda che și insinua senza darti più tregua. Ascolto questa voce, sorvolare le cose e giungere a me
DESTINUL / DESTINO (POEME BILINGVE) de SIMONA PUŞCAŞ în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354111_a_355440]
-
Poezie parte din setul de 15 poezii participante pentru calificarea în Antologia Sărutul iubirii! Calificare obținută la care am renunțat! Munții înserării numai murmur rostogoliri de trupuri săruturi în cascadă așternute în viforul arcuitelor tăceri atingeri de forme pulberi nesperate învăluie pierdutele cărări șoaptele îngheață în rana clipelor păgânelor tăceri și din adâncuri strigătul mut așteaptă năvalnic învierea eternului cuvânt. Referință Bibliografică: Arcuitelor tăceri / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1172, Anul IV, 17 martie 2014. Drepturi de Autor
ARCUITELOR TĂCERI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1172 din 17 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354144_a_355473]
-
înalt...Nu tu sort...nu barbă de două zile...nu cal... Zâmbi ușor... Buzele lui s-au destins într-un surâs ușor ,blând, dar atât de masculin ... Sub zâmbetul ei și sub intensitatea privirii ei ,el își simți tot trupul învăluit într-un fel de căldură dulce...un fel de destindere...acea destindere pe care o simți după ce te-ai electrocutat.Si pentru prima oara se simți jenat sub ochii unei femei. Pași sigur pe țocurile subțiri și înalte și -i
POVESTE DE DRAGOSTE (2) de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354164_a_355493]
-
culoare, „Alb de nor și alb de vis,/ Alb de dor și alb de nins” - Alb de vis și alb de nins, adică, în curățenie sufletească, să dea viață ce urmează a fi alăptată cu seva inocenței și să crească, învăluit în puritate, rodul dragostei nevinovate. Din toate anotimpurile, pentru acest volum, Doruri albe, Vera Crăciun a ales doar iarna și toamna, deși pe toate le cunoaște și le iubește la fel de mult, atâta doar că nu poate găsi în celelalte culoarea
DRAGOSTE PURĂ SCĂLDATĂ ÎN DORURI ALBE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354524_a_355853]
-
de țigară și-l expiră, urmărindu-i rotocoalele ce se ridicau spre tavan ca un nor în adierea vântului. Îl studie pe furiș pe bărbatul din fața sa. Și-l imagina întinzându-se lângă ea pe patul din dormitorul ei cochet, învăluind-o cu căldura trupului puternic. Li se intersectară privirile, iar Brigitte tuși încurcată, coborându-și privirea spre țigara care fumega în scrumieră. Se simțea vinovată pentru fantasmele ei. În secret știa că își dorea să-l seducă pe profesor, dar
ROMAN, CAP.XVIII -FRISOANELE OLIMPIADEI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354582_a_355911]
-
dura mult, mult de tot. Fericirea nu numai că durează încontinuu, dar și crește mereu ; dacă răul n-are fund, apoi nici binele nu are plafon, cercul de lumină se lățește din ce în ce, iar fericirea după ce m-a învăluit mătăsos, deodată schimbă tactica, devine dură, se aruncă, se prăvălește asupră-mi ca niște avalanșe care - antigravitațional - mă înalță; apoi iar, procedează în alt fel: duios, mă leagănă - și-n cele din urmă, fără menajamente, mă înlocuiește. Nu mai sunt
O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A PĂRINTELUI NICOLAE STEINHARDT ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354530_a_355859]
-
și admirând-o de la câțiva metri depărtare de mine - fiindcă dânsa era înconjurată de prieteni și admiratori apropiați, privind tablourile sale, ghiceam parcă legături nevăzute, existente între strigătele păsărilor sălbatice din Delta Brăilei, lumina care moare în timpul zilei, și crepusculul învăluind Munții din Maramureș, din Vrancea sau Munții Măcinului . Am început să citesc pe acel catalog spre a mă lămuri mai bine. Ochilor mei nu le venea să creadă ce vedeam scris negru pe alb. Uneori reciteam ... Participă la expoziții organizate
EMILIA, PRIETENA MEA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 441 din 16 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354599_a_355928]
-
parfumul exotic. Sora lui, Mușcata, rebelă și plină de personalitate, fugise în lume cu sălbaticul Mac, hipnotizată de puterea lui de seducție. Vântul adia ușor. Se făcea simțit, aducând cu el reinnoirea primăvăratecă a vegetației. Diafană, Crăiasa Florilor a apărut învăluită în mantia de albăstrele, frezii și narcise. Florile de câmp îi țineau trena din viorele. -Bine v-am regăsit, dragii mei! A sosit vremea să împrospătam pământul. A împrăștiat semințele magice, animând atmosfera. Nuanțele crude ale anotimpului au pastelat gama
POVESTE DE PRIMĂVARĂ de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354617_a_355946]
-
Cum te asemuiai cu el în virtuți îngerești, în curăție, în sărăcie și ascultare, în dragoste pioasă față de mica făptură, aparent obișnuită, dar care era Dumnezeu întrupat, îngerii înșiși o spuseseră din partea Tatălui. Iubirea voastră plină de gingășie și sfințenie, învăluită-n respect reciproc a fost cadrul uman în care s-a dezvoltat Pruncul divin. Nici o altă răsplată omenească nu putea fi mai mare decât aceea de a vă bucura împreună, în intimitate, de prezența acestui Copil adorabil pe care-L
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354665_a_355994]
-
focul iubirii ce topește Că-n mâinile-i sunt astăzi numai prilej de joacă. “ Prin versurile ei latente ce puteau fi adevărate cândva asemeni toamnei pastelată-n flamand, prusac sau venețian, poeta Emilia Dănescu, mai speră la taina care ne învăluie spiritual. “Dar de va fi să ne-aruncăm nebuni În clocot de dorințe ne-nplinite, Vom ști că-n lumea asta sunt minuni Și veșnicii in doi ne-au fost sortite. Fără artificii și cuvinte ostentative, poeta se confensează sincer, punându
PALETĂ DE POEZII, TOAMNEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354701_a_356030]
-
în care au făcut cu schimbul la căpătâiul băiatului și zile pline de lacrimi din partea mamei. Oare, cum au putut sta despărțiți? Suflete unite, n-au încetat să își poarte sentimente profunde. Nebănuite erau căile vieții. Dimineața senină de primăvară învăluia natura în nuanțe pastelate. Copilul mișcă mâna și rosti șoptit: "Mama".... Femeia îl ajută să se sprijine de pernă. Soarele intra prin fereastra deschisă și ii mângâia cu căldură, umplându-i de energie și bucurie. Lord M.Joseph era fericit
REGĂSIRE... de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 510 din 24 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/347040_a_348369]
-
mlaștină e vorba și la moartea întemeietorului legendar al orașului Roma: „Într-o zi, pe când își inspecta armata într-un câmp pe lângă mlaștina Caprei, a izbucnit deodată o furtună însoțită de vuiete și tunete puternice, în timpul căreia regele a fost învăluit de un nor atât de des, încât a dispărut din ochii mulțimii. De atunci Romulus n-a mai fost văzut pe pământ“. (Titus Livius, op. cit., p. 31). Ne întrebăm dacă acel preelenic lat „mlaștină“ nu are ceva comun și cu
ROMA, LATIUM – DOUA ETIMOLOGII. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347060_a_348389]
-
cyprian Tokoudogba, la Abomey din Beniu. Totacolo se află și Romuald Hazoume. Descoperirea unor opere negre de mare valoare artistică, este un lucrudeosebit.Sculpturile acestora ajung în Europa pline de insecte, adesea îmbâcsite deciuperci. Din cauza umidității, pânzele cu care sunt învăluite se usucă șisculpturile sunt lovite. Hazardul, dar și bucuria a fost să se găsească princolecțiile europene de artă occidentală. Adesea am auzit spunându-se : aceasta e tipică, e agreabilă; alteori :,,eartă de aeroport''. Nu puțini ,,neinformați'' făceau glume nesărate.O
ARTA AFRICANA 2 de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/347121_a_348450]
-
degrabă decis pentru a fi complice reinventării de bun augur, Miradie Maliqi pășește pragul spre nostalgiile din binemeritate timpuri... „Căutându-ți prezența/ în lipsa mea/ încerc să readuc în viață fiecare clipă/ ce am lăsat-o să se stingă pe pragul/ învăluit în tăcere.// Contemplu frunzele ce s-au adunat/ de atâta vreme/ până ce vântul le-a împrăștiat pe drumul uitării.// După ele doar praful rămâne// Caut urmele unui asfințit/ și mă sufoc cu propria-mi respirație.” (Sufocat de propria-mi respirație
DANIEL MARIAN DESPRE MIRADIE MALIQI de BAKI YMERI în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347147_a_348476]
-
pe peronul monumentalei gări din metropola moldavă, Iașul marilor personalități culturale românești, precum Eminescu, Creangă, Sadoveanu și multe alte genii ale culturii românești. Dimineața, când zorile băteau în geamurile trenului de noapte, mă aflam prin zona Vasluiului. O dimineață rece, învăluită într-o mantie densă de ceață și răcoare, exact ca și în dimineața de șapte martie când vizitam Iașul pentru a doua oară, prima dată fiind la vreo doi ani de la devastatorul cutremur din șaptezeciși șapte. Condițiile existente atunci m-
CĂLĂTORIND PRIN TOAMNĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347152_a_348481]
-
chiar dacă ele sunt rupte din realitatea zilelor trăite și de noi, în același timp. În timpul lecturii, de multe ori te oprești pentru a reflecta, a te pune în situația lor, sau pentru a lăsa să se sedimenteze trăirile care îi învăluie pe acești semeni ai noștri, care au plătit un preț atât de scump, dorind să câștige traiul în demnitate umană. Chiar dacăaceste întâmplări relatate cu multăvervă, stârnesc mult interes, ocupând spații mari în economia cărții, am considerat că e mai
ODISEEA EXILULUI ROMÂNESC ŞI ARGONAUŢII EI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357003_a_358332]
-
mai bogată decât a multor conaționali. Îl iubești și îl prețuiesti pe nea Mitică pentru prețul pe care-l pune pe valorile umane, pentru modul cum vede el rostul omului pe pământ, pentru lumina și căldura cu care și-a învăluit prietenii, pentru deplina înțelegere a limitelelor și scăderilor omenești pe care le acceptă,alături de cele demne de toată lauda. În viața lui, un loc aparte l-au avut prietenii. Vorbind despre ei, de la un capăt la altul al lecturii, nu
ODISEEA EXILULUI ROMÂNESC ŞI ARGONAUŢII EI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357003_a_358332]
-
spectacolul a început. Loreta Popa, urcată pe scena luminată excelent, ne-a captat atenția. Cu toată emoția ce părea că o covârșește, s-a adresat publicului cu dezinvoltură și cu deosebită căldură sufletească emanată din cuvintele sale și pornită să învăluie întreaga asistență. A fost primită cu aplauze și după ce a reușit, aproape învinsă de emoție, să mulțumească celor ce au răspuns chemării sale și să prezinte o mică parte din cei mai buni prieteni și personalitățile prezente, a fost răsplătită
CÂNTECUL CULORII LA MIJLOCUL TOAMNEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356980_a_358309]
-
sa.. Așa cum m-am convins pe parcurs, ascultând și privind, fredonând în gând ori citind titluri și fragmente de poeme, Loreta și-a propus să aducă limbajul cuvântului și graiul culorilor aici, cu ocazia lansării de carte, pentru a le învălui în acordurile sensibile ale muzicii. Presupun că nu i-a fost deloc ușor, dar a gândit adânc, și-a cercetat amintirile și din ele a cules prietenii pe care i-a chemat să cânte, împreună cu ea și cu publicul, iubirea
CÂNTECUL CULORII LA MIJLOCUL TOAMNEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356980_a_358309]