2,702 matches
-
municipiul Satu Mare și la aceeași distanță de municipiul Baia Mare, la 55 km de municipiul Sighetul Marmației, având legături cu toate aceste localități pe șoselele asfaltate, iar cu municipiul Satu Mare și pe cale ferată initial ingusta si acum cu ecartament normal. Se învecinează la nord de zona centrală a Țării Oașului cu comuna Certeze, la nord-vest cu Bixadul, la sud cu comuna Vama și la vest cu localitatea Tur care face parte integrantă din acesta. Vechea așezare își are începuturile pe malul stâng
Negrești-Oaș () [Corola-website/Science/300528_a_301857]
-
geografice 45˚46΄ latitudine nordică și 22˚52΄ longitudine estică. Din punct de vedere administrativ, aparține comunei Peștișu Mic, județul Hunedoara, alături de satele: Almașu Mic, Ciulpăz, Cutin, Dumbrava Josani, Nandru, Pestișu Mic și Valea Nandrului. Teritoriul cadastral al Mânerăului se învecinează la nord cu localitatea Pestișu Mic, limita dintre acestea constituind-o spinarea colinelor Pe Gial, Viile din Jos și Coasta Moga. La nord-est este despărțită de Peștișu Mare prin catena micului versant Fața din Jos și valea râului Petac. Către
Mănerău, Hunedoara () [Corola-website/Science/300553_a_301882]
-
prin catena micului versant Fața din Jos și valea râului Petac. Către răsărit, lunca fertilă a satului este în atingere cu limesul natural al văii Cernei, acest râu constituind și hotarul cu așezarea suburbană Buituri. La sud și sud-est se învecinează cu zona industrială a Combinatului Siderurgic și cu intravilanul municipiului Hunedoara, țarinile Gura Luncii, În Cărămizi, Planuri și Țarina din Jos fiind în contact cu teritorialitatea metropolei. Spre sud-vest, spinarea dealurilor Bătaga, Meea, Țarina din Sus și Cocor trasează o
Mănerău, Hunedoara () [Corola-website/Science/300553_a_301882]
-
Câmpiei Române (culoarul Șiretului). La nord-vest se înalță Măgura Odobești, care ajunge la înălțimea de 996m, iar la sud trece cursul de mijloc al Milcovului. Altitudinea medie la care se află orașul este de 150 m. La nord Odobeștiul se învecinează cu comună Bolotești, important centru viticol, la est cu Focșani, la sud cu Broșteni și Vârteșcoiu, iar la vest cu comună Jariștea, având și ea plantații însemnate de vită de vie. Prin oraș trece șoseaua națională DN2M, care îl leagă
Odobești () [Corola-website/Science/300531_a_301860]
-
estică, in zona centrală a țării, la intretăierea limitelor administrative ale județelor Mureș, Cluj și Bistrița Năsăud. Teritoriul orașului este tăiat de râul Pârâul de Câmpie, drumul județean DJ151 Luduș - Sărmaș - Cluj-Napoca sau Dej, drumul național DN16 Reghin-Cluj. Sărmașu se învecinează la nord cu comuna Budești din județul Bistrița Năsaud, la est cu comuna Sânpetru de Câmpie, la sud-est cu comuna Miheșu de Câmpie din județul Mureș, la vest cu comuna Cămărașu și la nord-vest cu comuna Mociu din județul Cluj
Sărmașu () [Corola-website/Science/300567_a_301896]
-
zonă numită Bârloji Cătun și Birloji . O parte a cătunului mai poartă denumirea de Bulei. Face parte din comuna Ideciu de Jos, care mai cuprinde Ideciu de Jos și Ideciu de Sus. Cel mai apropiat oraș este Reghin. Deleni se învecinează cu Ideciu de Jos, Ideciu de Sus, Idicel Sat, Idicel Pădure, Fundoaia, Larga, Păuloaia, Cașva, Adrian și Jabenița. Pentru prima dată a fost atestat documentar în anul 1319, mai exact într-un act de partaj al fiilor Dionisie (14 decembrie
Deleni (Ideciu de Jos), Mureș () [Corola-website/Science/300577_a_301906]
-
și creșterea animalelor. Obiective de vizitat: biserica ortodoxă română, biserica reformată, cimitirul eroilor din al doilea război mondial și cripta familiei Bethlen. Accesul se face dinspre Târgu Mureș prin Ungheni - Gheorghe Doja sau dinspre Sovata prin Bălăușeri - Acățari. Tirimia se învecinează cu satele: Văidăcuța, Satu-Nou, Cerghid, Cerghizel, Leordeni și Ilieni. După recensământul din 2002, satul are o populație de 801 locuitori Structură etnică: Este una predominant agricolă bazată pe cultura plantelor și creșterea animalelor. Se practică păstoritul.
Tirimia, Mureș () [Corola-website/Science/300597_a_301926]
-
spre est de orașul Reghin, în Depresiunea Gurghiului, pe cursul superior al râului Gurghiu. Este o așezare liniștită de munte, în stilul câmpulungurilor și de o frumusețe asemănătoare cu Rucărul sau Dragoslavele, cu o lungime de 11,35 km. Se învecinează în partea de răsărit cu județul Harghita, la sud cu ținutul Sovatei, comuna Chiheru de Jos, la vest cu comuna Gurghiu iar spre nord cu comunele Hodac, Stânceni și Lunca Bradului. Latitudinea 46ș47’ nord, longitudinea 24ș28’ est, altitudinea 530-570 m.
Ibănești, Mureș () [Corola-website/Science/300583_a_301912]
-
Deda - Toplița, pe drumul național DN 15 Târgu Mureș - Reghin - Piatra Neamț, în partea vestică a Carpaților Orientali în zona munților vulcanici Călimani și Gurghiu străbătută de valea zgomotoasă a Mureșului, care formează la poalele munților un pitoresc defileu. Localitatea se învecinează la nord cu comuna Șaru Dornei din județul Suceava, situată dincolo de platoul Călimanilor, în partea estică cu localitatea Stânceni județul Mureș, cuprinsă în defileul Mureșului și Toplița din județul Harghita, iar în sud cu comunele Ibănești și Hodac județul Mureș
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
și 6 locuitori pălmaș cu câte 4 pogoane și 15 prăjini. S-au dat 56 de locuri de casă și un total de 458 de pogoane și două prăjini și jumătate. <Locuitorii din cătunul Purcărești care fac hotărnicia actuală se învecinează cu proprietatea Tătărăști a doamnei Câmpineanu pe latura despre miază noapte și pe latura despre miază zi a terenurilor de hrană ale locuitorilor. Noi am început lucrarea despre vecinătatea de miazănoapte, începând din măgura din malul drept al apei Bucovul
Bucov, Argeș () [Corola-website/Science/300608_a_301937]
-
Poenari, constituind totodată una din frumusețile naturale ale localității. Comuna Mioarele are coordonatele geografice 45°15’ latitudine nordică și 25°39’ latitudine estică. Cu o suprafață de aproximativ 32 km pătrați, comuna este formată din urmatoarele sate: Localitatea Mioarele se învecinează cu: Structura geologică este variată, dealul Mățău fiind format din conglomerate stabile, pe când partea de răsărit, către Argeșel, este afectată de alunecari de teren din cauza solului argilos. La marginea de nord a satului Suslanești se gasesc "marlauzurile" (lespezisuri), formate din
Comuna Mioarele, Argeș () [Corola-website/Science/300632_a_301961]
-
de Sus și Deagu de Jos se află pe valea pârâului Băidana, un afluent al râului Teleorman. Băidana este aproape secat în perioadele secetoase dar provoacă inundații atunci când plouă abundent. Lunca acestui parau este numită de localnici Valea Săracului. Se învecinează cu următoarele comune: Buzoești la nord, Negrași la est, Izvoru la sud și Ungheni la vest. Comună este străbătuta de următoarele căi rutiere:DJ 504 Vulpești-Alexandria,DC 122 Cornățel -Deaguri, DC 123 Deagu de Sus - Bârlogu (comună Negrasi), DC 126
Comuna Recea, Argeș () [Corola-website/Science/300640_a_301969]
-
Rucăr este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Rucăr (reședința) și Sătic. Comuna are 6. Se află la confluența dintre Râușor și Dâmbovița. Se învecinează cu județul Brașov la nord, cu comuna Nucșoara, comuna Lerești și cu comuna Valea Mare-Pravăț la vest, cu comuna Dragoslavele la sud iar cu comuna Dâmbovicioara la est. Localitatea Rucăr (cod poștal 117630) are cam 6000 de locuitori și are
Comuna Rucăr, Argeș () [Corola-website/Science/300641_a_301970]
-
ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Transilvania. Reședința județului era orașul Turda. Județul se afla în partea central-vestică a României Mari, în vestul regiunii Transilvania. Actualmente teritoriul lui este împărțit între județele Cluj, Alba și Mureș. Se învecina la nord cu județul Cluj, la vest cu județele Bihor și Arad, la sud cu județele Hunedoara și Alba, iar la est cu județele Târnava Mică și Mureș. Întinderea administrativă a județului interbelic Turda a fost identică cu cea a
Județul Turda (interbelic) () [Corola-website/Science/300648_a_301977]
-
acordul Mănăstirii, aici a fost construită biserica „Sfâtul Nicolae”. Legenda spune că numele de Curița vine de la procesul de curățire a pădurilor din jur, de către călugări. Satul Curița este amplasat pe valea lăturalnică a râului Cașin, având același nume. Se învecinează înspre apus cu comuna Bogdănești, spre miază-zi cu Mănăstirea Cașin iar în celelalte direcții cu satul Cașin. Satul Curița este un sat liniar, așezat de-a lungul văii, de o parte și de alta a șoselei. Relieful acestei zone este
Curița, Bacău () [Corola-website/Science/300667_a_301996]
-
unde râul formează lacul de acumulare Gârleni. Este traversată de șoseaua națională DN15, care leagă Bacăul de Piatra Neamț. Prin comună trece și calea ferată Bacău-Bicaz, pe care este deservită de stația Gârleni și de halta de călători Lespezi Bacău. Se învecinează la nord cu comunele Racova și Berești-Bistrița, la sud cu comunele Hemeiuș și Mărgineni, la est cu comuna Berești-Bistrița și la vest cu comuna Blăgesti. Localitățile comunei s-au dezvoltat, în general, de-a lungul căilor de comunicație importante. Comuna
Comuna Gârleni, Bacău () [Corola-website/Science/300672_a_302001]
-
Enăchești este un sat în comuna Berești-Tazlău din județul Bacău, Moldova, România. Localitatea se învecinează astfel: Căi de acces: DJ 118 Sănduleni-Florești cu acces către DN 11 Bacău-Brașov si DN 2G Bacău - Moinești cu acces la DN 12A, spre Comănești. Activități zonale: cultivarea pământului, creșterea animalelor, industria petrolieră, prelucrarea lemnului, zonă de deal cu mari
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
șoseaua națională care unește municipiul Bacău cu restul județului iar satul Letea-Veche este străbătut de la nord la sud de Dc 87. Formele de relief distincte sunt Lunca Șiretului și Bistriței, terasele acestora. Declivitatea terenului este foarte redusă. Teritoriul comunei se învecinează în partea de nord cu comună Săucești, la sud - est cu comună Tamași, la est cu comună Buhoci, la sud - vest are vecin comună Nicolae Bălcescu iar la vest orașul Bacău și este străbătuta de drumurile : DN 2F, D.C.86
Comuna Letea Veche, Bacău () [Corola-website/Science/300679_a_302008]
-
în partea estică dealurile sunt cultivate cu vii ale localnicilor Localitatea se află la aproximativ 18 km de Adjud și aproximativ 38 km de Bacău, pe șoseaua națională DN2. Rețeaua hidrografică este formată de pârâul Valea Seacă. Satul, care se învecinează la nord cu satul Cucova și la sud cu satul Pâncești din Comuna Sascut, este localitatea de reședință a comunei Valea Seacă și este la rândul lui format prin unirea altor 3 cătune (foste sate): Mândrișca, Valea Seacă și Pălămida
Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/300709_a_302038]
-
în partea central-nord-vestică a României Mari, în nord-vestul regiunii Transilvania. Cea mai mare parte din teritoriul județului interbelic se regăsește în actualul județ Cluj, cu excepția unor comune care au fost trecute în componența județelor Sălaj și Mureș. Județul interbelic se învecina la nord cu județele Sălaj, Someș și Năsăud, la vest cu județul Bihor, la sud cu județul Turda, iar la est cu județul Mureș. Județul Cluj a fost unitatea administrativă succesoare a comitatului Cluj (în limba maghiară "Kolozs vármegye"). Până în
Județul Cluj (interbelic) () [Corola-website/Science/300729_a_302058]
-
este o provincie a Țărilor de Jos, care se găsește în nord estul țării. Capitala sa este Assen. Se învecinează cu provinciile Overijssel la sud, cu Friesland la este, cu Groningen la nord, și cu Germania la est. , spre deosebire de majoritatea părților Țărilor de Jos, a fost întodeauna o regiune rurală, relativ slab populată. În ciuda părerii răspândite în Țările de Jos
Drenthe () [Corola-website/Science/300715_a_302044]
-
Onești (unde se termină în DN11). Acest drum a fost reabilitat, turnându-se covor bituminos, de către fostul primar Ion Gosav, printr-un proiect susținut de acesta în mandatul său. Teritoriul comunei Cașin se întinde pe văile râurilor Cașin și Curița, învecinându-se cu comunele Mănăstirea Cașin, Bogdănești, Buciumi și cu orașul Onești. Comuna este înconjurată de dealurile Buciumi, Podu Mare, Dolca, dealul Stânii, Chiva, Purcăreața, Măguricea, Buhu, Lada și Cuciur. Dintre acestea, cel mai înalt este Dolca cu 511 metri altitudine
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
Briceag sau „Cotul lui Briceag” reprezintă de asemeni fostul sat Stănești înființat de Stan Cașen, altfel spus, nucleul comunei Cașin de astăzi. „Cotul lui Briceag” este situat la dreapta râului Cașin, din malul acestuia și până la poalele dealului Buciumi. Se învecinează înspre răsărit cu comuna Buciumi aflată deasupra pe dealul cu același nume, înspre miază-noapte cu zona numită „la Velniță”, înspre miază-zi cu Pochița, iar înspre apus cu satul Cașin, de care este despărțit prin râul Cașin. Legătura între satul Cașin
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
bogat in sat, de meserie cârciumar, pe care îl chema Dogaru, de aceea satul s-a numit un timp „cotul lui Dogaru”". Pochița este situată la poalele dealurilor Buciumi și Podu Mare, ocupând spațiul dintre acestea și râul Cașin. Se învecinează înspre apus cu Vlașca, înspre miază-noapte cu „Cotul lui Briceag”, înspre miază-zi cu satul Cașin, iar înspre răsărit cu comuna Buciumi situată deasupra pe dealul cu același nume. Pochița este o așezare umană exclusiv la dreapta apei Cașinului, asemeni „Cotul
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
în râul Cașin. Zona este astfel înconjurată din trei părți de aceste ape curgătoare, trecerea făcându-se pe un pod care dă la un pripor ce urcă mica depresiune până la strada principală, în dreptul punctului comercial „Cimpoia”. Înspre răsărit, Vlașca se învecinează cu Pochița, fiind despărțite de apa râului Cașin, iar în toate celelalte direcții, are ca vecin satul Cașin, cu care este despărți pe o lungime considerabilă de pârâul Curița. Majoritatea zonei Vlașca cuprinde un relief jos, fiind aflată aici confluența
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]