3,158 matches
-
clasei a treia se conturează un nou stadiu determinant de contactul sistematic cu procesele de învățare, care introduc o oarecare ordine și sistematizare în cursul proceselor imaginative. În strânsă legătură cu imaginația reproductivă, se dezvoltă imaginația creatoare. Ascultând o povestire, școlarul mic este capabil să și-o reprezinte transformator, introducând modificări în desfășurarea subiectului, generalizând și comprimând aspectul imaginilor, ceea ce se explică prin influența proceselor gândirii și memoriei verbalo-logice asupra imaginației. Formele creative ale imaginației școlarului mic sunt stimulate de joc
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
imaginația creatoare. Ascultând o povestire, școlarul mic este capabil să și-o reprezinte transformator, introducând modificări în desfășurarea subiectului, generalizând și comprimând aspectul imaginilor, ceea ce se explică prin influența proceselor gândirii și memoriei verbalo-logice asupra imaginației. Formele creative ale imaginației școlarului mic sunt stimulate de joc și fabulație, de povestire și compunere, de activitățile practice și muzicale, de contactul cu natura și da activitățile de muncă. Caracteristicile personalității la vârsta școlară mică Personalitatea copilului se dezvoltă încă de la vârsta preșcolară, când
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
și la un nou mod de viață, care vor influența într-un mod determinant formarea în continuare a personalității. Începând cu aspectul exterior - ținuta vestimentară - copilul capătă o altă alură, alt profil, deosebit de cel al copilului în grădiniță. Statutul de școlar, cu noile lui solicitări și cerințe, sporește importanța socială aceea ce întreprinde și realizează copilul la această vârstă. Noile împrejurări lasă o amprentă puternică asupra personalității lui, atât în ceea ce privește organizarea lui interioară, cât și în ceea ce privește conduita lui externă. Caracteristică este
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
lui, atât în ceea ce privește organizarea lui interioară, cât și în ceea ce privește conduita lui externă. Caracteristică este de asemenea, creșterea gradului de coeziune a elementelor de personalitate, organizarea și integrarea lor superioară, într-un tot unitar, sub impactul cerințelor specifice ale statutului de școlar. Un rol important în reglarea activității și relațiilor școlarului mic cu ceilalți, îl au atitudinile caracteriale. Contactul școlarilor mici cu literatura, cu eroii diferitelor povestiri, le dă acces la multe exemple și metode de viață. Ei încearcă, și de multe
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
conduita lui externă. Caracteristică este de asemenea, creșterea gradului de coeziune a elementelor de personalitate, organizarea și integrarea lor superioară, într-un tot unitar, sub impactul cerințelor specifice ale statutului de școlar. Un rol important în reglarea activității și relațiilor școlarului mic cu ceilalți, îl au atitudinile caracteriale. Contactul școlarilor mici cu literatura, cu eroii diferitelor povestiri, le dă acces la multe exemple și metode de viață. Ei încearcă, și de multe ori reușesc să transpună în conduita lor, câte ceva din
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
de coeziune a elementelor de personalitate, organizarea și integrarea lor superioară, într-un tot unitar, sub impactul cerințelor specifice ale statutului de școlar. Un rol important în reglarea activității și relațiilor școlarului mic cu ceilalți, îl au atitudinile caracteriale. Contactul școlarilor mici cu literatura, cu eroii diferitelor povestiri, le dă acces la multe exemple și metode de viață. Ei încearcă, și de multe ori reușesc să transpună în conduita lor, câte ceva din spiritul de întrajutorare și răspundere al exemplelor întâlnite, din
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
de viață. Ei încearcă, și de multe ori reușesc să transpună în conduita lor, câte ceva din spiritul de întrajutorare și răspundere al exemplelor întâlnite, din tactul și delicatețea comportamentului celorlalți. Dezvoltarea și educarea conduitei sociale le vârsta școlară mică Personalitatea școlarului mic se distinge și prin modul cum se manifestă el în planul relațiilor cu ceilalți. Activitățile din grădiniță au contribuit mult la socializarea copilului, la cultivarea trebuinței și plăcerii de a veni în contact cu ceilalți copii și de a
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
Autoritatea unui profesor nu se bazează pe constrângere, pe frică, ci pe competență sa profesională, pe obiectivitatea și ținuta sa ireproșabilă. El trebuie să fie apropiat de elevi, îngăduitor ( în anume limite firește) și să încurajeze imaginația, sugestiile mai deosebite. Școlarii să-și poată manifesta în voie curiozitatea, spontaneitatea. Să fie ceva firesc ca o idee originală, mai aparte, să tragă un punct în plus la notare. Profesorul trebuie să depisteze școlarii cu potențialități creative superioare, care oricum pot fi observați
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
limite firește) și să încurajeze imaginația, sugestiile mai deosebite. Școlarii să-și poată manifesta în voie curiozitatea, spontaneitatea. Să fie ceva firesc ca o idee originală, mai aparte, să tragă un punct în plus la notare. Profesorul trebuie să depisteze școlarii cu potențialități creative superioare, care oricum pot fi observați prin felul de a rezolva probleme neobișnuite sau prin întrebările neașteptate pe care le pun. Însă profesorul are datoria de a cultiva disponibilitățile imaginative ale întregii clase, folosind metode adecvate acestui
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
a căuta și găsi probleme”, aspecte cu rol hotărâtor în asimilarea temeinică a oricărei științe. Printre metodele specifice un loc central ocupă “problematizarea” sau “învățarea prin descoperire”, care a fost prezentată anterior. În esență e vorba ca la cerința profesorului școlarii să precizeze o problemă și să o rezolve singuri, fie printrun studiu individual în clasă, fie, mai bine, într-o activitate pe grupe. Această metodă poate fi utilizată aproape la toate obiectele. Un astfel de învățământ vine cu cerințe noi
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
STRATEGII DE GESTIONARE A CONFLICTELOR LA MICII ȘCOLARI Profesor Tatiana Tudori, Școala Gimnazială Ion Creangă, Tg. Frumos Conflictul este o realitate a vieții cotidiene, a cărui istorie este strâns legată de cea a omenirii, întrucât nu a existat și nici nu poate exista un grup social fără fricțiuni
ARTA DE A FI PĂRINTE by Tatiana Tudori () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93081]
-
propunem o abordare care să depășească concepția conform căreia conflictul are un caracter negativ și indezirabil și să arătăm că un management corect al conflictului poate asigura echilibrul și armonia relațiilor interpersonale din cadrul școlii, axându-ne mai ales asupra micilor școlari Î6/7 - 10/11 ani) și ținând cont de cele trei stadii ale dezvoltării lor: psiho-social, cognitiv și moral. Școlaritatea mică reprezintă o perioadă de modelare și formare a personalității, acum se poate interveni cu succes în acest sens și
ARTA DE A FI PĂRINTE by Tatiana Tudori () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93081]
-
iar cei caracterizați printr-o inerție a activității nervoase superioare, suferă permanent solicitări, sunt activați. Aceste schimbări pot declanșa o criză care influențează negativ comportamentul copilului. Cauzele care pot produce probleme emoționale, prin urmare și la situații conflictuale, în cazul școlarilor mici sunt: - mutațiile și dezechilibrele din societate; - problemele din familia contemporană; - problemele economice ale părinților; - relaționarea defectuoasă dintre părinți și copii; - timpul redus petrecut cu familia;probleme de comunicare și de interrelaționare;dificultăți de concentrare ale copilului;instabilitate motrică; - instabilitate
ARTA DE A FI PĂRINTE by Tatiana Tudori () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93081]
-
din clasă îl au consilierul și psihologul școlar. Pentru aceasta trebuie să se cunoască, în primul rând, cauzele reale ale conflictului apărut. Printre multe alte cauze, negativismul și încăpățânarea sunt forme ale agresivității care pot determina apariția conflictelor între micii școlari. Agresivitatea și autoagresivitatea se manifestă direct prin vătămarea altui copil, tăvălirea pe podea, lovirea intenționată de podea sau de pereți, accese de plâns și de furie, jignire verbală, enervare, refuzul contactului social al ajutorului și închiderea în sine. în general
ARTA DE A FI PĂRINTE by Tatiana Tudori () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93081]
-
la mediul său, dar și a colectivului din care face parte. Specialiștii domenului educațional, socio -asistențial, dar și al filosofiei socio - morale actuale evidențiază un ansamblu de caracteristici ale contextului lumii actuale în care în care se regăsesc preșcolarii și școlarii de vârstă mică: 74Tehnica a pătruns în toate domeniile de activitate: instrumentele tehnice sunt în fiecare zi utilizate. - Realitatea contemporană este “un model tehnoglobalist de reorganizare a societăților” afirmă Armand Mattelart. - Absența contactului copiilor mici cu realitatea concretă datorată lumii
ARTA DE A FI PĂRINTE by Petronela Alemnăriței () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93078]
-
noi înțelesuri. în timp, ele ajung să construiască un vocabular simbolic. Influența internetului asupra comunicării elevilor în ultima perioadă, Internetul cu rețele de socializare precum messenger, facebook, este cel care are ponderea cea mai mare în actele comunicaționale dintre indivizi: școlari mici, adolescenți sau adulți. Facilitățile pe care le aduce Internetul în procesul educațional pot fi împărțite pe trei componente, acestea fiind: - facilitarea comunicării personale: înfrățirea dintre corespondenți, jocul de rol prin elev, jocul de rol prin informator, tutorat și mentorat
ARTA DE A FI PĂRINTE by Petronela Alemnăriței () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93078]
-
recreativ, 71% dintre ei folosindu-l pentru jocuri, muzică și filme. Doar 28% percep computerul ca pe un lucru necesar la școală. Pentru acest studiu, copiii au fost puși să deseneze un utilizator de computer, așa cum și-l imaginează ei. Școlarii, mai ales cei mici, de până la 11 ani, au desenat utilizatorul ca pe unul dintre personajele din jocurile lor 82 preferate. „Copiii au schițat mai degrabă personaje din jocuri violente de calculator, decât imaginile unor persoane care folosesc calculatorul”, au
ARTA DE A FI PĂRINTE by Petronela Alemnăriței () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93078]
-
din jocurile lor 82 preferate. „Copiii au schițat mai degrabă personaje din jocuri violente de calculator, decât imaginile unor persoane care folosesc calculatorul”, au declarat coordonatorii proiectului. Joc de cunoaștere personală care pot fi aplicate la preșcolari dar și la școlari Joc de rol:”Cine sunt eu?” Scopul jocului: Cunoașterea participanților, eliminarea blocajelor din comunicarea copiilor, dezvoltarea personală a copiilor cu probleme de comunicare. Desfășurarea jocului: Copii aleg dintr-un coșuleț câte un simbol de floare de o anumită culoare și
ARTA DE A FI PĂRINTE by Petronela Alemnăriței () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93078]
-
Timpul”, „Naționalul”, „Calendar pentru toți românii”, „Săptămâna ilustrată”, „Literatură și știință”, „Constituționalul”, „Adevărul”, „Eminescu”, „Povestea vorbei”, „Gazeta săteanului”, „România jună”, „Revista poporului”, „Pagini literare”, „Calendarul Minerva”, „Generația nouă”, „Literatură și artă română”, „Scena”, „Viața românească”, „Universul”, „Luceafărul”, „Tribuna poporului”, „Flacăra”, „Școlarii”, „Neamul românesc”, „România”, „Drum drept” „Lumea”, „Drapelul”. În perioada târgovișteană a făcut parte din comitetul de redacție al gazetei locale „Armonia”. Împreună cu Alceu Urechia a întemeiat revista „Vieața” (1893-1896), iar cu George Coșbuc a scos revista „Sămănătorul” (1901-1902). Din 1916
VLAHUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290607_a_291936]
-
părea că dezvoltarea unei activități în școală este în interesul copiilor, întrucât astfel, ei și-ar consolida cunoștințele și deprinderile și ar învăța să lucreze în mod conștiincios. Făcând această observație, se atrage atenția asupra faptului că particularitățile psiho-fizice ale școlarului la 6 ani impun să se țină seama de puterea de rezistență a copiilor. Familia trebuie educată să respecte timpul liber al copilului. Introducerea unor activități școlare suplimentare la vârsta de 6-7 ani poate avea un efect contrar celui scontat
COLABORAREA ŞCOLII CU FAMILIILE ELEVILOR DE CLASA I by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/642_a_1000]
-
sub o formă sau alta, activitatea începută în clasă. Analiza problemei temelor date elevilor clasei I, în contextul muncii școlii cu familia, duce la câteva concluzii-recomandări, atât pentru cadrele didactice cât și pentru părinți: 1. Să se evite oboseala micilor școlari, formarea motivațiilor adverse față de școală, față de orice activități școlare sau inițiate de școală. 2. Să se dezvolte într-un mod armonios educația prin joc și activități recreative. 3. Să se formeze deprinderi de a trăi un regim zilnic corespunzător ritmului
COLABORAREA ŞCOLII CU FAMILIILE ELEVILOR DE CLASA I by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/642_a_1000]
-
sociologică cu elevii, pentru a surprinde aspecte ale modului de integrare în viața școlii și în colectivul clasei. De asemenea, prin observație directă și prin experiment am urmărit să cunosc laturi ale colaborării școlii cu familia. Condițiile educaționale oferite acasă școlarului de clasa I se grupează în condiții materiale (de sănătate, de igienă, inventar casnic, mobilieră de regim zilnic, de ajutor la învățătură în sensul formării unor deprinderi de muncă intelectuală și fizică, de climat afectiv familial., de rol si de
COLABORAREA ŞCOLII CU FAMILIILE ELEVILOR DE CLASA I by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/642_a_1000]
-
sau a învățătoarei, persoana, viața particulară, activitatea acestora nu de puține ori fiind binecunoscute. Cu toate acestea, copilul de 6-7 ani, care trece pragul școlii pentru a-și duce aici anii întregi a ceea ce numim în mod curent viața de școlar, ajunge să constate că mediul școlar este destul de deosebit față de cel familial, unde continuă să stea totuși mai mult (de aici plecând și aici întorcându-se de la școalăă și să-i suporte influențele. Psihologii vorbesc cu convingere că în contact
COLABORAREA ŞCOLII CU FAMILIILE ELEVILOR DE CLASA I by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/642_a_1000]
-
o dramă ce se naște din constatarea că în timp ce în mediul familial continuă să se bucure de o atenție deosebită, în jurul lor gravitând totul, la școală pierd într-o anumită măsură acest privilegiu, copiii devenind o parte a colectivității de școlari, colectivitate în care fiecare este un membru oarecare, o parte a unui tot, situație ce, desigur, trebuie avută în vedere de către învățător sau învățătoare pentru ușurarea procesului de integrare în viața de școlar. Școala trebuie să rămână pentru copil instituția
COLABORAREA ŞCOLII CU FAMILIILE ELEVILOR DE CLASA I by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/642_a_1000]
-
copiii devenind o parte a colectivității de școlari, colectivitate în care fiecare este un membru oarecare, o parte a unui tot, situație ce, desigur, trebuie avută în vedere de către învățător sau învățătoare pentru ușurarea procesului de integrare în viața de școlar. Școala trebuie să rămână pentru copil instituția în care păstrează o activitate obligatorie și sistematică specifică, în care copilul duce o muncă planificată, disciplinată.. În școală el capătă un statut nou, statutul de școlar, și este investit cu roluri noi
COLABORAREA ŞCOLII CU FAMILIILE ELEVILOR DE CLASA I by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/642_a_1000]