3,157 matches
-
-mi iese. mintea N-am mintea educată cum aș fi vrut eu. Cred că aș fi putut să fiu mai mult decât sunt acuma. Acum nu sunt decât un nenorocit, un criminal. Cineva din cadre, care ne supraveghează m-a șocat: Bă crezi că mă sperii? Eu i-am spus că dacă vrea să se sperie, să se ducă la Grădina Zoologică, eu nu vreau decât să raportez o problemă. Lumea, vedeți, se așteaptă ca noi să fim în continuare violenți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
dintru început polemic față de acesta), care lasă a se înțelege faptul că arta de avangardă (futuristă, în cazul de față) este transnațională, în vreme ce alianța ei cu politicul implică determinări locale. Potrivit lui Simion Mioc, „Pe Vinea și colaboratorii săi nu-i șochează relația dintre fascism și futurism, deoarece ei se conduceau după ideea greșită a Faclei: arta e una, politica alta”. Tributar poncifelor marxizante ale epocii, criticul ține să adauge că „Independența artei este o iluzie. Estetica marxist-leninistă a fundamentat științific determinările
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
naștere la tot felul de situații hazlii, dacă nu chiar penibile. Nici măcar Takamori și Tomoe, al căror bunic a fost specialist în scrierea clasică, nu făceau excepție. Stăteau prost de tot cu scrisul, dar chiar și pe ei i-a șocat numărul mare de greșeli din scrisoarea lui Haruko Hona. Cu atât mai mult cu cât era scrisă de o femeie... N-ar fi fost chiar atât de grav dacă s-ar fi omis parțial ideograme sau dacă s-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
Hm, nu-i o idee rea. Am putea să luăm avionul pînă pe o insulă din Marea Caraibelor și s-o facem pe plajă. — Emma Cooper! Nu-mi spune că n-ai făcut-o niciodată pe plajă, mă prefac eu șocată de ambiguitatea sensului. Emma rîde. — Sigur că am făcut-o pe plajă, dar e prea mult nisip și mai mare deranjul. Doar că n-am mai făcut asta pe o plajă și cred că este extraordinar de romantic să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
și nici nu-mi pasă că rîde nervos și spune: — Sigur că sînt Încîntat. Doar că nu mă așteptam să se Întîmple chiar atît de curînd. Vai, dragul de el, e total luat pe nepregătite. Are tot dreptul să fie șocat, așa cum am fost și eu În primele ore. Îl conduc pe canapea și fac pentru fiecare cîte o cană de ceai. (Cafeină? Care e treaba cu substanța asta? Mă hotărăsc să mă Întorc pe internet de Îndată de termin de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
fără să se gîndească, răspunde: — Soacre diabolice. — Chiar așa? Richard se răsucește pe călcîie și ridică o sprînceană În direcția mea. Eu simt cum mă Înroșesc toată și sînt cumplit de jenată. Dar, spre surprinderea mea, Richard nu e deloc șocat, ci spune doar, cu răceală: — Adică, ai descoperit partea diabolică a mamei mele? Se lasă o scurtă tăcere stînjenitoare, Întreruptă de Anna, care Înjură și roșește: — La dracu’. Of, Doamne, am făcut-o de oaie. Am uitat de-a binelea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
va căpăta substanță. — Știi, zic eu Încet, privind la masă, neputînd să mă uit În ochii lui Fran. Stau Întinsă În pat și mă gîndesc să-l părăsesc. Mă gîndesc dacă eu și Tom ne-am putea descurca singuri. SÎnt șocată de faptul că am reușit să dau glas celui mai mare secret al meu, dar Fran, În loc să arate Îngrozită, așa cum mă așteptasem, se mulțumește să rîdă. — Crezi că n-am visat și eu la asta În fiecare seară, după ce le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
mi-ar răni copilul În vreun fel, v-aș fi spus că aș urla la ea, că mi-aș dezlănțui toată furia, durerea și mînia. Mi-am imaginat că mi-aș urla Întreaga ură, descărcîndu-mi veninul și bucurîndu-mă de expresia șocată de pe chipul ei și de incapacitatea ei de a răspunde. Dar, acum, nu simt nimic din toate astea. SÎnt doar obosită. Și ușurată. Dar mai ales obosită. — Te rog, lasă-mă să-l văd, spune Linda blînd, cu lacrimile curgîndu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
să ne facem reciproc nefericiți. Cred că nu mai putem continua așa. Trebuie să se schimbe ceva. Tot nici o reacție. — Dan, vrei să te uiți la mine? Își ridică Încet ochii, pînă ce Îi Întîlnesc pe ai mei, și sînt șocată de durerea imensă pe care o citesc În ei. Își Întoarce privirea și Începe să vorbească. Ce intenționezi să faci? Nu știu. Și nu mă gîndisem că aș ști, dar, aproape inconștient, spun: Cred că ar trebui să ne despărțim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
mea, Înfășurat Într-un prosop și ținînd veioza În mîna dreaptă, stă Michael, socrul meu, care mă privește speriat. Nici unul din noi nu scoate vreo vorbă și Îmi Închipui că expresia de pe chipul lui o oglindește pe a mea. SÎntem șocați și nedumeriți, dar, din cele două reacții, șocul este cel mai puternic. — Ce cauți aici? El e primul care deschide gura, iar În spatele lui o zăresc pe Lisa, Într-un halat flaușat, care pare Îngrozită. Și eu sînt Îngrozită. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
a murit după câteva luni de la suirea pe tron, fiind foarte bătrân... ― Istoria te poate învăța, uneori, cât de ușor se poate muri. ― Așa ceva nu cred că se poate învăța. Faptul nu era pentru mine o noutate, dar m-a șocat să constat că inchizitorii pot să ucidă cu numele lui Dumnezeu pe buze. ― Dumnezeu are, cum să spun?, chipul pe care suntem în stare să i-l dăm. Un aprinzător de ruguri, care-l invocă, va face totdeauna din Dumnezeu
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
intrării, pentru a putea supraveghea ferestrele apartamentului de la primul etaj, femeia fu nevoită să se strecoare prin spațiul strâmt dintre două mașini și Îi trecu pe dinainte. Când Îl văzu În mașină, obosit și atent pe locul șoferului, se opri șocată de spaimă. Antonio chicoti, mulțumit că o speriase. Femeie bătrână - poate vreo tovarășă sau vreo confidentă a babei Olimpia, dușmanca de moarte, bună de ars pe rug, de tras În țeapă, de linșat și de biciuit, căci dacă ea n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
agentul. Aris o fixa cu o privire dureroasă, ca și cum tocmai l-ar fi castrat. — Desigur, consimți Maja. Agentul aruncă o privire neliniștită spre tânăr. Voia să Încheie vizita cât mai repede. Pe la 2.15 avea o altă programare. Aris era șocat. Maja Îi dăduse o veste atât de importantă cu o asemenea lipsă de responsabilitate și de considerație față de sentimentele lui. Agentul imobiliar Își privea ceasul și se temea ca nu cumva, dintr-un moment În altul, să apară și ceilalți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
într-atâta încât s-o ia de nevastă. Știa că acum n-o să-l mai sune, cel puțin un timp, și cum pleca în Franța, nici nu-i mai păsa dacă o să-l mai caute ori nu. Cel puțin o șocase și i se părea suficient. 24. Când Zogru a văzut-o pe Giulia ieșind din institut, s-a simțit ca și când i-ar fi tras cineva prin suflet o cârpă arsă. Ea pășea frumoasă, ca o prințesă, cu picioarele strânse în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
și lovise, reamintindu-i că e altceva. - Sunt și eu o ființă omenească, ieșită din miezul pământului. Mă cheamă Zogru și așa am fost de când mă știu, adică de mai multe sute de ani, știu că ai putea să fii șocat și sunt pregătit pentru orice, pe de altă parte, ești primul om care mă crede și mai ales... primul care mă vede. Nimeni în afară de tine nu mă poate vedea. Zogru nu știa că-l mai văzuseră cândva Ghighina și, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
oase: rebela 2005: Poate că ai dreptate, ar trebui să ne cunoaștem mai bine. Știu sentimentul despre care vorbești și știu cât este de greu să rămâi între limitele unei politeți anchilozate, cum spui tu. Totuși, cuvintele tale m-au șocat și mi-au tăiat replica. aionescuacadem: Dar ai și plecat valvârtej, dacă ai mai fi stat puțin, ți-aș fi explicat. rebela 2005: Păi, cred și eu că m-am tirat, doar nu era să stau și să ce? Te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
luat ghiozdanul și am plecat la școală. Pe drum, nu am ezitat să ascult puțină muzică, deoarece știam că măcar așa voi mai scăpa de câteva emoții. La liceu toată lumea făcea parte din câte un grup, însă eram și mai șocată de faptul că toți elevii veneau la școală cu propria mașină. Deodată a sunat soneria, trebuia să merg la ore. Ajunsă în clasă, doamna Parker, profesoara de biologie m-a prezentat elevilor. Să vedea că nu erau prea încântați să
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
puntea vaporului și m-am întors cu spatele spre zidurile cetății și acea enormă cruce din oglinzi, amplasată deasupra intrării în bastion. Totul, dar totul e sinistru, ca într-un film de groază. Nimic nu a decurs bine ! M-au șocat oglinzile amplasate sofisticat în culoarul de la intrarea în cetate, pe zidurile groase de piatră, construite acum o jumătate de mileniu. Mi s-a părut a fi grotesc, o „artă grotescă”, de prost gust. Poate nu înțeleg eu așa-zisa artă
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
să-i explodeze. Picături de sudoare reci i se prelingeau pe față. după câteva clipe, chiar înainte ca misterioșii pași să ajungă la el, își recăpătă controlul asupra corpului și se întoarse subit pentru a privi în spate. A fost șocat să vadă o creatură hidoasă c ochii roșii, fața arsă și buzele cusute îl privea atent. În locul degetelor, aceasta avea gheare lungi și ascuțite. A dat să fugă, dar fiara l-a izbit cu o lovitură puternică de picior. Într-
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
nașterii lui. M-am ținut după ea, cu bere și pâine pentru tata. Nu eram prea fericită că mi se dăduse de lucru în ziua aceea fierbinte. După ce am trecut de dealul care separa curtea de pășune, m-am oprit, șocată de priveliște. Cele mai multe dintre oi erau gestante și abia se mișcau în căldura aceea înăbușitoare. Soarele care se ridica exalta mirosul trifoiului. Doar bâzâitul albinelor se auzea în aer, iar deasupra cerul era albastru și încremenit. M-am oprit, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
umple lor cupele. I-am povestit chiar și cum scuipam în cupele lor când se ivea ocazia. I-am povestit despre bunătatea lui Ruben, despre frumusețea lui Iuda și despre cum eu și Iosif supsesem de la aceeași mamă. Am fost șocată să aud că Tabea nu-și dorea copii. - Le-am văzut pe mamele mele legănând prea mulți bebeluși care dup-aia au murit. Și am auzit că Oholibama a urlat trei zile înainte de a-și da viața pentru Iti. Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
Iacob și i-a prezentat mesagera, care în acel moment își acoperise văpaia de păr și-și lăsase ochii în jos. - Vine din partea mamei tale, a zis Lea. Rebeca ne cheamă la sărbătoarea orzului. Mesagera așteaptă răspunsul tău. Iacob părea șocat de prezența străinei, dar s-a recules repede și i-a spus Leei că ne vom supune Rebecăi în toate și că se va duce la ea la vremea recoltei, el, soțiile lui, toți fiii și fiicele. Werenro s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
luni. Când Lea s-a dus la Iacob să-i spună că fiicei lui îi venise vremea, a văzut că el deja știa. Inbu vorbise despre asta cu Levi, care îi șoptise ceva despre niște „ticăloșii”. Femeia din Canaan fusese șocată de ritualul care mă legase în felul acela ancestral de pământ, de sânge și de cer. Familia lui Inbu nu știa nimic despre ceremonia deschiderii pântecului. Când se măritase cu fratele meu, mama ei alergase în cort ca să șterpelească cearșaful
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
al lui Aude. Nu mi-am dat seama că am pierdut-o. Micul Nico. Marie Închise ochii pe jumătate și Îl revăzu cînd Îi Întindea brațele ca să străbată sufrageria familiei Kermeur, la fel de nesigur pe piciorușe ca micul Bambi. Nu o șoca legătura lui Chantal cu Nicolas, cu toată diferența lor de vîrstă - totuși -, ci faptul că avea impresia că toți aceia pe care Îi iubea și pe care credea că-i cunoaște deveneau niște străini. * * * Nicolas opri motorul În apropierea micului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
face constructibile unele terenuri de pe insulă, În special cele care ar permite familiei Le Bihan să-și mărească fabrica de faianță. Gwen, prima interesată, se dovedi cea mai rapidă la deschisul mapei. Scoase un țipăt. Ceea ce descoperise părea s-o șocheze În cel mai Înalt grad. Scoase o foaie de hîrtie pe care o citi, uluită, celorlalți: „Votul e trucat. Primarul a fost cumpărat“. Se uită la toți Înainte de a adăuga: - E semnat de Gildas! Incredulitatea generală lăsă rapid locul consternării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]