1,860 matches
-
fabulos cu cap de cal și corn în frunte) că ațâță împotriva celor doi domni, hotărăsc să-i prindă și să-i pedepsească. Dimitrie va fi trimis în exil într-o insulă, cu învoirea vizirului, cumpărat cu banii domnului muntean. Șoimul (Toma Cantacuzino) îl cheamă la o întrevedere , dar Cameleonul (Scarlat Ruset), om care trăia numai din intrigi, câștigă încrederea lui Toma și dezvăluie totul poliției turcești (bostangiilor), care îl prinde, însă autorul "Istoriei ieroglifice" scapă, cum s-a arătat mai
Istoria ieroglifică () [Corola-website/Science/335681_a_337010]
-
colțuri 104. Ruperea Stilului de Cristal 105. Bătălia de peste barieră 106. Camelia Roșie 107. Tovarăși ciudați 108. Ghidul Cameliei 109. Atacul Însemnului Blestemat 110. Memoria vinovăției 111. Promisiune spartă 112. Un loc pentru a reveni 113. Elevul Șarpelui 114. Ochiul Șoimului 115. Sabia lui Zabuza 116. Gardianul Peretelui de Fier 117. Jugo al Ascunzătorii de Nord 118. Formație! 119. Cronicile Kakashi - Viața băieților pe Câmpul de Luptă - Partea 1 120. Cronicile Kakashi - Viața băieților pe Câmpul de Luptă - Partea 2 121
Lista episoadelor din anime-uri () [Corola-website/Science/335644_a_336973]
-
gulerat ("Columba palumbus"), corb ("Corvus corax"), prepeliță ("Coturnix coturnix"), cristei de câmp ("Crex crex"), cuc ("Cuculus canorus"), lăstun de casă ("Delichon urbica"), ciocănitoarea de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoarea pestriță mică ("Dendrocopos minor"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), presură galbenă ("Emberiza citrinella"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), acvilă pitică ("Hieraaetus pennatus"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), sfrâncioc ("Lanius excubitor"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), grelușel-de-zăvoi ("Locustella luscinioides"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), prigoare ("Merops apiaster"), presură sură ("Miliaria
Cursul mijlociu al Someșului () [Corola-website/Science/332622_a_333951]
-
erete vânăt ("Circus cyaneus"), erete cenușiu ("Circus pygargus"), cristei de câmp ("Crex crex"), lăstun de casă ("Delichon urbica"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoare cu spatele alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoarea verzuie ("Picus canus"), șoim-de-iarnă ("Falco columbarius"), șoim călător ("Falco peregrinus"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), muscar-mic ("Ficedula parva"), rândunică roșcată ("Hirundo daurica"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), presură sură ("Miliaria calandra"), ciuf-pitic ("Otus scops"), viespar ("Pernis apivorus") și fluturaș de stâncă ("Ptyonoprogne rupestris"). În vecinătatea sitului
Munții Trascăului (sit SPA) () [Corola-website/Science/333640_a_334969]
-
erete cenușiu ("Circus pygargus"), cristei de câmp ("Crex crex"), lăstun de casă ("Delichon urbica"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoare cu spatele alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoarea verzuie ("Picus canus"), șoim-de-iarnă ("Falco columbarius"), șoim călător ("Falco peregrinus"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), muscar-mic ("Ficedula parva"), rândunică roșcată ("Hirundo daurica"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), presură sură ("Miliaria calandra"), ciuf-pitic ("Otus scops"), viespar ("Pernis apivorus") și fluturaș de stâncă ("Ptyonoprogne rupestris"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective
Munții Trascăului (sit SPA) () [Corola-website/Science/333640_a_334969]
-
carduelis"), florinete ("Carduelis chloris"), cânepar ("Carduelis cannabina"), botgros ("Coccothraustes coccothraustes"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), presura de grădină ("Emberiza hortulana"), presura cu cap negru ("Emberiza melanocephala"), vânturel de seară ("Falco vespertinus"), șoim de iarnă ("Falco columbarius"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), ciocârlan ("Galerida cristata"), codalb ("Haliaeetus albicilla"), acvilă pitică ("Hieraaetus pennatus"), rândunică de hambar ("Hirundo rustica"), rândunică roșcată ("Hirundo daurica"), frunzăriță-galbenă ("Hippolais icterina"), capîntorsul ("Jynx torquilla"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius
Băneasa - Canaraua Fetei () [Corola-website/Science/333780_a_335109]
-
coccothraustes"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), presura de grădină ("Emberiza hortulana"), presura cu cap negru ("Emberiza melanocephala"), vânturel de seară ("Falco vespertinus"), șoim de iarnă ("Falco columbarius"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), ciocârlan ("Galerida cristata"), codalb ("Haliaeetus albicilla"), acvilă pitică ("Hieraaetus pennatus"), rândunică de hambar ("Hirundo rustica"), rândunică roșcată ("Hirundo daurica"), frunzăriță-galbenă ("Hippolais icterina"), capîntorsul ("Jynx torquilla"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), privighetoare ("Luscinia
Băneasa - Canaraua Fetei () [Corola-website/Science/333780_a_335109]
-
au păstrat în Coran: sunt pomeniți "Wadd", întruchiparea puterii bărbătești, Suwa’, zeița frumuseții și a schimbării, "Yaġūŧ", cu chip de leu, prin care era adorată puterea animală, "Ya’ūq", întruchipând în formă de cal idealul iuțelii și Nasr ( vultur sau șoim ), zeul privirii agere ( spre lăuntru și spre afară ). Nu e vorba de divinitățile cele mai cunoscute la Mecca, ci de rămășițe ale cultului asiro-babilonian. Alți idoli apar citați în poezia veche sau în formule de jurământ. Multe nume s-au
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
carduelis"), florinete ("Carduelis chloris"), cânepar ("Carduelis cannabina"), botgros ("Coccothraustes coccothraustes"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), lăstun de casă ("Delichon urbica"), egretă mică ("Egretta garzetta"), măcăleandru ("Erithacus rubecula"), vânturelul roșu ("Falco tinnunculus"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), lișiță (Fulica atra), cinteză ("Fringilla coelebs"), găinușă de baltă ("Gallinula chloropus"), rândunica de hambar ("Hirundo rustica"), capîntorsul ("Jynx torquilla"), ciocârlia de pădure ("Lullula arborea"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), sitar de mâl
Lunca Inferioară a Turului () [Corola-website/Science/333803_a_335132]
-
oștenii de la pieire. După patru ore de interogatoriu, el este înjunghiat și i se taie capul, iar restul corpului este rupt în bucăți de două cămile care sunt alungate în direcții opuse. Trădarea pârcălabului Ieremia Golia este menționată în romanele "Șoimii" și "Nicoară Potcoavă" ale lui Mihail Sadoveanu și în poezia „Golia ticălosul” a lui George Coșbuc.
Ieremia Golia () [Corola-website/Science/333825_a_335154]
-
Șoimii este un roman istoric scris de Mihail Sadoveanu și publicat pentru prima oară în volum în anul 1904 de către Institutul de Arte Grafice Minerva din București. În același an Sadoveanu a mai publicat trei volume de povestiri și nuvele: "Povestiri
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
lui Ioan Vodă, refugiați în tabăra cazacilor zaporojeni de pe malurile Niprului, întreprind o incursiune în Moldova pentru a-l așeza pe tron pe Nicoară Potcoavă, fratele domnitorului ucis de turci, și a-l pedepsi pe trădătorul Irimia Golia. Acțiunea din "Șoimii" a fost reluată, cu mici modificări, în romanul "Nicoară Potcoavă" (1952), publicat de autor după aproape o jumătate de secol. Subiectul celor două romane este același, dar există deosebiri semnificative de substanță între cele două cărți. Academicianul Eugen Simion scria
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
intitulată „Haiducul Florea Corbeanu”, pe care o plănuia în patru volume, despre un haiduc ce desfășura o activitate de eliberare națională în provinciile ce erau ocupate pe atunci de imperiile învecinate. Mihail Sadoveanu a scris o primă versiune a romanului "Șoimii" intitulată " Frații Potcoavă", în 1901 la Fălticeni; tot acolo a scris și nuvela „Ion Ursu”. Într-o scrisoare din 1901 autorul îl anunța pe prietenul său, Enric Furtună: „Am scris neîntrerupt vreo cincisprezece zile și am dat gata un roman
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
desfășurare a acțiunii, dar că nu-i mai plăcea tehnica literară pe care o abordase și căuta să o îmbunătățească. Rescrierea era terminată de ceva vreme la 12 aprilie, când Sadoveanu îl comunica prietenului său că romanul va purta titlul "Șoimii". Se pare însă că nici această versiune nu l-a mulțumit pe deplin pe autor, care-l anunța la 1 iulie pe același Enric Furtună: „Îți scrisesem că am prelucrat "Frații Potcoavă". I-am prelucrat; și acum plănuiesc să-i
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
de istoricul Vasile Pârvan într-un articol în care situa narațiunea sadoveniană între „romanele istorice cu subiecte naționale”, fiind de o valoare comparabilă cu scrierile istorice ale lui Walter Scott, Victor Hugo, Alessandro Manzoni și Gustave Flaubert și plasând romanul "Șoimii" pe tradiția internă a romanelor lui Ioan Slavici și Duiliu Zamfirescu. Romanul a apărut zilnic în paginile ziarului (pe ultima pagină) până la data de 25 ianuarie/7 februarie 1904 ("Voința națională", București, ediția 3-a, anul XXI, nr. 5639), numele
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
care i-a publicat și celelalte trei volume din același an: "Povestiri" (iulie 1904), "Dureri înăbușite" (septembrie 1904) și "Crâșma lui Moș Precu" (apărut în noiembrie 1904, dar antedatat pe copertă 1905). Volumul avea 304 pagini. Onorariul autorului pentru romanul "Șoimii" a fost de 100 de lei, o sumă mică oferită de editor. Tirajul primei ediții a romanului s-a epuizat în câteva săptămâni, iar la începutul toamnei se tipărea deja o a doua ediție, autorul primind o gratificație de 300
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
săptămâni, iar la începutul toamnei se tipărea deja o a doua ediție, autorul primind o gratificație de 300 de lei pentru realizarea corecturilor. Istoricul Nicolae Iorga a scris că anul 1904 „s-ar putea numi anul lui Sadoveanu”. Apariția romanului "Șoimii" și a celor trei volume de povestiri au trezit interesul și altor oameni de cultură români precum George Coșbuc, Titu Maiorescu, Ioan Kalinderu și regina poetă Carmen Sylva. Oamenii de cultură Nicolae Iorga, Gheorghe Bogdan-Duică și Sextil Pușcariu s-au
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
Bogdan-Duică și Sextil Pușcariu s-au exprimat elogios, prezicând că Sadoveanu va fi un mare povestitor al românilor. În urma rapoartelor favorabile semnate de Titu Maiorescu și Ion Bianu, Mihail Sadoveanu a primit Premiul Academiei Române în 1906 pentru volumele "Povestiri" și "Șoimii". Edițiile ulterioare ale romanului au inclus modificări operate de scriitor, care a dorit „să revie asupra unor inadvertențe și repetiții supărătoare de cuvinte datorite stângăciei scriitorului învățăcel de pe acele vremuri” (după cum s-a exprimat Profira Sadoveanu în cuvântul înainte la
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
a reformulat unele fraze lipsite de expresivitate artistică și a eliminat unele epitete grandilocvente și note retorice din Prolog. Astfel, textul literar a dobândit mai multă sobrietate și plasticitate artistică. Romanele istorice scrise de Mihail Sadoveanu înainte de Primul Război Mondial ("Șoimii", "Neamul Șoimăreștilor" și "Vremuri de bejenie") se caracterizează printr-un romantism ce se manifestă pe două mari axe, după cum constata criticul Pompiliu Constantinescu: aventura războinică și amoroasă și prestigiul poetic al timpurilor trecute. Inspirat din monografia romanțioasă a lui B.P.
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
considera pe tânărul scriitor bine documentat, dar nedispus să primească sugestii: „Trecutul îl cunoștea neîndestulător și uniform marele scriitor care la douăzeci de ani era format așa de mult încât nu mai era dispus să învețe ca să se schimbe”. Romanul "Șoimii" este o operă literară compusă din elemente lirice și epice. Sadoveanu folosește o limbă literară ce derivă din graiul poporului, având forme și nuanțe originale. Stilul romanului este unul solemn, cu propoziții și fraze sentențios-naive cu caracter oral, semănând cu
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
lui H. Sanielevici). Majoritatea criticilor literari au evidențiat romantismul romanului de tinerețe al lui Sadoveanu, precum și nerăbdarea autorului de a încheia socotelile cât mai curând cu personajele și de a limpezi cu superficialitate acțiunea. Criticul Alex. Ștefănescu afirma că romanul "Șoimii" se caracterizează prin „romantismul naiv al subiectului, foarte vizibil”, ceea ce-l va determina pe autor să scrie la aproape o jumătate de secol romanul "Nicoară Potcoavă", mai matur din punct de vedere literar. Șerban Cioculescu considera că „romantismul tardiv” al
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
drum sunt vizibile pe tot parcursul romanului; scenele istorice epice se succed monoton, fiind lipsite de profunzime și chiar de o legătură organică între ele, ceea ce face ca textul literar să aibă un aspect fragmentar. Criticul Șerban Cioculescu scria că "Șoimii" este „o operă de încercare, strălucită dar nehotărâtoare” în care întâmplările narate au loc oarecum liniar și sunt lipsite de un caracter dinamic, George Călinescu îl considera „un roman încă stângaci chiar din punct de vedere formal”, în timp ce Nicolae Manolescu
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
operă de încercare, strălucită dar nehotărâtoare” în care întâmplările narate au loc oarecum liniar și sunt lipsite de un caracter dinamic, George Călinescu îl considera „un roman încă stângaci chiar din punct de vedere formal”, în timp ce Nicolae Manolescu scria că "Șoimii" este un roman „schematic și superficial epic, pripit”, „o nuvelă înrudită cu acelea de haiduci ale lui N.D. Popescu (lecturile de liceu ale viitorului scriitor)”. Criticul Eugen Lovinescu plasează "Șoimii" pe același nivel cu "Neamul Șoimăreștilor", afirmând că în ambele
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
din punct de vedere formal”, în timp ce Nicolae Manolescu scria că "Șoimii" este un roman „schematic și superficial epic, pripit”, „o nuvelă înrudită cu acelea de haiduci ale lui N.D. Popescu (lecturile de liceu ale viitorului scriitor)”. Criticul Eugen Lovinescu plasează "Șoimii" pe același nivel cu "Neamul Șoimăreștilor", afirmând că în ambele romane istorice „chefurile necurmate și patosul eroic nu pot suplini insuficiența creației”. Comparând acțiunea din cele două romane ("Șoimii" și "Nicoară Potcoavă"), Constantin Ciopraga remarca diferența între „mișcarea romantică” din
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
Popescu (lecturile de liceu ale viitorului scriitor)”. Criticul Eugen Lovinescu plasează "Șoimii" pe același nivel cu "Neamul Șoimăreștilor", afirmând că în ambele romane istorice „chefurile necurmate și patosul eroic nu pot suplini insuficiența creației”. Comparând acțiunea din cele două romane ("Șoimii" și "Nicoară Potcoavă"), Constantin Ciopraga remarca diferența între „mișcarea romantică” din "Șoimii" și „înțelepciunea liniștită a maturității” din "Nicoară Potcoavă", iar Cornel Regman scria că "Nicoară Potcoavă" este o epopee tristă din care „a dispărut orice urmă de iluzionare romantică
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]