6,901 matches
-
de întărire a pozițiilor sale în Balcani, prin înlăturarea dominației otomane. O delegație guvernamentală românească, în frunte cu Ion C. Brătianu s-a deplasat în septembrie 1876 în Crimeea, la Livadia, reședința de vară a țarilor. În convorbirile purtate cu Țarul Alexandru al II lea și cancelarul Gorceakov, delegația română a susținut, cu multă tărie, necesitatea unei convenții de reglementare a trecerii trupelor ruse prin teritoriul românesc pe baza respectării instituțiilor și integrității teritoriale. Respinsă la început, cererea românească era mai
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
română a susținut, cu multă tărie, necesitatea unei convenții de reglementare a trecerii trupelor ruse prin teritoriul românesc pe baza respectării instituțiilor și integrității teritoriale. Respinsă la început, cererea românească era mai apoi luată în considerare, un trimis special al țarului sosind în noiembrie 1876, la București. Convenția elaborată cu participarea lui era semnată însă în aprilie 1877. Între timp Rusia se asigurase că nu mai era posibilă realizarea unei coaliții de forțe în jurul Turciei și împotriva ei ca în 1853
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
la înfrângerea Imperiului Otoman. Ea propusese Rusiei cooperarea militară încă de la sfârșitul lui aprilie 1877. Marele Duce Nicolae, comandantul forțelor ruse de pe frontul balcanic, accepta ideea, dar cererile române cu privire la convenția militară și bază proprie de acțiune erau respinse de Țar și de cancelarul Gorceakov. Chiar și în aceste condiții armata română a avut o participare însemnată în luptele de la Dunăre. Navele militare românești, Rândunica, Ștefan cel Mare, Fulgerul și România au contribuit la distrugerea flotilei fluviale turcești. Artileria românească a
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
ei și deci posibila prelungire a războiului. Ca urmare, la 19 iulie 1877, arhiducele Nicolae adresa lui Carol I cunoscuta telegramă. România dispunea în aceste condiții trecerea în Balcani a restului diviziei a IV a. În urma acordului verbal realizat între Țar și șeful statului român, au mai trecut Dunărea divizia a III a și cea de rezervă. Din cele cinci divizii ale armatei române, trei se găseau pe frontul de la Plevna. S-a hotărât atacarea pentru a treia oară a Plevnei
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
pe măsură ce relațiile dintre Rusia și Imperiul Otoman s-au deteriorat, guvernul român a apreciat că era necesar să se treacă la înțelegere cu Rusia. Primul ministru Ion C. Brătianu a discutat încă din octombrie 1876, la Livadia, în Crimeea cu țarul Rusiei Alexandru al II lea și cancelarul Gorceakov în vederea semnării unei convenții militare româno-ruse în eventualitatea începerii războiului. Convenția pe care Rusia a acceptat-o și România a semnat-o la 4 aprilie 1877 garanta armatei ruse dreptul de trecere
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
relațiile dintre România și Rusia au fost încordate. Prințul Carol dorea ca armata română să se angajeze pe deplin în luptă și, prin aceasta, să câștige pentru țară statutul de cobeligeranță și să asigure recunoașterea independenței de către marile puteri. Dar, țarul și comandanții săi militari ruși afirmau că nu aveau nevoie de ajutorul militar al românilor. 70 Participarea armatei române la operațiunile militare din sudul Dunării s-a produs în urma unei telegrame a Marelui Duce Nicolae, care solicita domnitorului Carol asistență
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
Orient (...), noi am trecut Dunărea!” Atitudinea Rusiei s-a schimbat în august 1877, când forțele otomane au oprit ofensiva rusă la Plevna, în nordul Bulgariei. Pentru a-și menține pozițiile și a împiedica armata otomană să lanseze o contraofensivă generală, țarul și comandanții săi ruși au a acceptat condițiile lui Carol ca armata română să aibă bază proprie de acțiune și comandă separată. Totodată, i-au oferit lui Carol comanda supremă a forțelor aliate de la Plevna. La 30 august 1877, armatele
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
cancelarul Gorceakov, delegația românească a susținut necesitatea unei convenții de reglementare a trecerii trupelor ruse pe teritoriul românesc, pe baza respectării instituțiilor și integrității teritoriale. Respinsă la început, cererea românească era mai apoi luată în considerare, un trimis special al țarului sosind în noiembrie 1876 la București, convenția se va semna însă în aprilie 1877. În decembrie 1876, Dimitrie Brătianu iniția un demers diplomatic la Constantinopol, cerând „garanții speciale pentru neutralitatea veșnică a teritoriului românesc „Tratatele româno-otomane eșuau, ca urmare a
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
acționarilor germani vor fi rezolvate în România. Andrassy afirma: „cât nu e un drept nou, vechiul drept trăiește”. Austria nu se va pronunța decât după război. Admitea trecerea rușilor și fiindcă știa, că, tot prin înțelegerea dintre împăratul său și țar ni se va lua Basarabia, el adaugă, că la urma urmei am putea avea ca o compensație Dobrogea. Cel dintâi care a vorbit din Dobrogea, a fost atunci, în mai 1877, Andrassy. Părea că zice: „Basarabia v-au luat-o
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
guvern nu poate hotărî. Dacă aceasta este duplicitate, atunci mărturisesc cu tărie și strig că acuzarea ni se cuvine de-a dreptul și că dorim să ținem la cinstea de a o merita”. Iar generalului Ghica, care-l anunță ca țarul l-a însărcinat să comunice la București că dacă românii se opun articolului 8 de la San-Ștefano, Rusia va ocupa România și va dezarma armata română. Mihail Kogălniceanu cu voia lui Carol îi telegrafiază: „ Rog răspundeți principelui Gorceakov că o armată
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
a agravat mult în 1876, tinzând către un conflict deschis între Rusia și Imperiul Otoman. La 26 iunie/8 iulie 1876 a avut loc la Reichstadt, în Boemia, o întâlnire între Frantz Iosif, împăratul Austro-Ungariei și Alexandru al II lea, țarul Rusiei. S-a hotărât că Austro-Ungaria urma să preia Bosnia și Herșagovina, iar Rusia căpăta libertate de acțiune în Balcani. S-a mai decis autonomia Bulgariei și preluarea de către Serbia și Muntenegru a unor teritorii deținut de Poartă. Aceasta a constituit prologul
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
cu Rusia, perfect interesată, și ea, de un acord cu România, în timp ce tabăra neutrilor desfășura, în țară și străinătate, o puternică propagandă prin intermediul unor politicieni ce agitau spectrul pericolului rusesc. În 1876 au avut loc la reședința de vară a țarului de la Livadia, în Crimeea, convorbiri între o delegație română - I. C. Brătianu important om politic și de stat, 36 colonelul Gheroghe Slăniceanu, ministrul de război, T. Văcărescu, mareșalul curții, Singurov, adjunctul lui Carol I și una rusă țarul Alexandru al II
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
de vară a țarului de la Livadia, în Crimeea, convorbiri între o delegație română - I. C. Brătianu important om politic și de stat, 36 colonelul Gheroghe Slăniceanu, ministrul de război, T. Văcărescu, mareșalul curții, Singurov, adjunctul lui Carol I și una rusă țarul Alexandru al II lea, cancelarul Gorceacov și Miliutin, ministrul de război - în cadrul cărora s-a abordat problema trecerii trupelor ruse pe teritoriul românesc în drum spre Balcani. Delegații români au arătat că țara noastră nu mai putea accepta să fie
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
de operații și Corpul de observație. Au fost votate noi credite militare, s-au făcut comenzi de armament în străinătate, rechiziții și foarte multe donații și contribuții militare. Bazele cooperării româno-ruse au fost convenite în întâlnirile lui Carol I cu țarul Alexandru al II -lea și Marele Duce Nicolae din august 1877. Forțele româno-ruse au fost puse la Plevna sub comanda lui Carol I, asistat de generalul rus Zotov și generalul român Alexandru Cernat. La Plevna au acționat, din rândul armatei
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
comanda lui Carol I, asistat de generalul rus Zotov și generalul român Alexandru Cernat. La Plevna au acționat, din rândul armatei române, 38 000 de oameni și 108 tunuri. La 30 august /11 septembrie 1877, de ziua de naștere a țarului, a avut loc un asalt general asupra Plevnei. Din 14 redute doar trei au fost cucerite, iar dintre ele Grivița I a fost singura păstrată de către unitățile românești. Au căzut atunci eroic mii de oșteni. Noi încercări de a cuceri
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
-i așteaptă. Luând cuvântul după Kogălniceanu, Brătianu spunea cu o mișcătoare simplicitate, că a se lua pământ românesc ar fi să se zguduie într-un popor credința în tratate și în dreptul însuși. Pe masa congresului fu depus actul prin care țarul autoriza ratificarea convenției de asigurare a integrității teritoriului român. 41 Sixtil Pușcariu, în lucrarea, Războiul neatârnării (1877-1878,) îl prezintă pe Mihail Kogălniceanu preocupat de înzestrarea cu armament a armatei. R.V. Bossy, în lucrarea, Politica externă a României între 1873-1880, îl
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
și manifest al Imperiului Țarist de întărire a pozițiilor sale în Balcani, prin înlăturarea dominației otomane. O delegație guvernamentală românească, în frunte cu Ion C. Brătianu s-a deplasat în septembrie 1876 în Crimeea, la Livadia, reședința de vară a țarilor. În convorbirile purtate cu Țarul Alexandru al II lea și cancelarul Gorceakov, delegația română a susținut, cu multă tărie, necesitatea unei convenții de reglementare a trecerii trupelor ruse prin teritoriul românesc pe baza respectării instituțiilor și integrității teritoriale. Respinsă la
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
de întărire a pozițiilor sale în Balcani, prin înlăturarea dominației otomane. O delegație guvernamentală românească, în frunte cu Ion C. Brătianu s-a deplasat în septembrie 1876 în Crimeea, la Livadia, reședința de vară a țarilor. În convorbirile purtate cu Țarul Alexandru al II lea și cancelarul Gorceakov, delegația română a susținut, cu multă tărie, necesitatea unei convenții de reglementare a trecerii trupelor ruse prin teritoriul românesc pe baza respectării instituțiilor și integrității teritoriale. Respinsă la început, cererea românească era mai
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
română a susținut, cu multă tărie, necesitatea unei convenții de reglementare a trecerii trupelor ruse prin teritoriul românesc pe baza respectării instituțiilor și integrității teritoriale. Respinsă la început, cererea românească era mai apoi luată în considerare, un trimis special al țarului sosind în noiembrie 1876, la București. Convenția elaborată cu participarea lui era semnată însă în aprilie 1877. Între timp Rusia se asigurase că nu mai era posibilă realizarea unei coaliții de forțe în jurul Turciei și împotriva ei ca în 1853
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
la înfrângerea Imperiului Otoman. Ea propusese Rusiei cooperarea militară încă de la sfârșitul lui aprilie 1877. Marele Duce Nicolae, comandantul forțelor ruse de pe frontul balcanic, accepta ideea, dar cererile române cu privire la convenția militară și bază proprie de acțiune erau respinse de Țar și de cancelarul Gorceakov. Chiar și în aceste condiții armata română a avut o participare însemnată în luptele de la Dunăre. Navele militare românești, Rândunica, Ștefan cel Mare, Fulgerul și România au contribuit la distrugerea flotilei fluviale turcești. Artileria românească a
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
ei și deci posibila prelungire a războiului. Ca urmare, la 19 iulie 1877, arhiducele Nicolae adresa lui Carol I cunoscuta telegramă. România dispunea în aceste condiții trecerea în Balcani a restului diviziei a IV a. În urma acordului verbal realizat între Țar și șeful statului român, au mai trecut Dunărea divizia a III a și cea de rezervă. Din cele cinci divizii ale armatei române, trei se găseau pe frontul de la Plevna. S-a hotărât atacarea pentru a treia oară a Plevnei
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
pe măsură ce relațiile dintre Rusia și Imperiul Otoman s-au deteriorat, guvernul român a apreciat că era necesar să se treacă la înțelegere cu Rusia. Primul ministru Ion C. Brătianu a discutat încă din octombrie 1876, la Livadia, în Crimeea cu țarul Rusiei Alexandru al II lea și cancelarul Gorceakov în vederea semnării unei convenții militare româno-ruse în eventualitatea începerii războiului. Convenția pe care Rusia a acceptat-o și România a semnat-o la 4 aprilie 1877 garanta armatei ruse dreptul de trecere
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
relațiile dintre România și Rusia au fost încordate. Prințul Carol dorea ca armata română să se angajeze pe deplin în luptă și, prin aceasta, să câștige pentru țară statutul de cobeligeranță și să asigure recunoașterea independenței de către marile puteri. Dar, țarul și comandanții săi militari ruși afirmau că nu aveau nevoie de ajutorul militar al românilor. 70 Participarea armatei române la operațiunile militare din sudul Dunării s-a produs în urma unei telegrame a Marelui Duce Nicolae, care solicita domnitorului Carol asistență
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
Orient (...), noi am trecut Dunărea!” Atitudinea Rusiei s-a schimbat în august 1877, când forțele otomane au oprit ofensiva rusă la Plevna, în nordul Bulgariei. Pentru a-și menține pozițiile și a împiedica armata otomană să lanseze o contraofensivă generală, țarul și comandanții săi ruși au a acceptat condițiile lui Carol ca armata română să aibă bază proprie de acțiune și comandă separată. Totodată, i-au oferit lui Carol comanda supremă a forțelor aliate de la Plevna. La 30 august 1877, armatele
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
cancelarul Gorceakov, delegația românească a susținut necesitatea unei convenții de reglementare a trecerii trupelor ruse pe teritoriul românesc, pe baza respectării instituțiilor și integrității teritoriale. Respinsă la început, cererea românească era mai apoi luată în considerare, un trimis special al țarului sosind în noiembrie 1876 la București, convenția se va semna însă în aprilie 1877. În decembrie 1876, Dimitrie Brătianu iniția un demers diplomatic la Constantinopol, cerând „garanții speciale pentru neutralitatea veșnică a teritoriului românesc „Tratatele româno-otomane eșuau, ca urmare a
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]