10,571 matches
-
reprezintă o combinație de straturi ierarhizate. Toate activitățile umane sunt stratificate după: diferențele de salariu, sursele de venit, distribuția puterii politice între grupuri și indivizi, mod de viață etc. Totodată, este clar că există diferențiere, ierarhizare, inegalitate sau conflict în țesătura relațiilor interumane din orice grup social, începând chiar cu cel primar al familiei. Abordăm problematica stratificării sociale având în vedere în primul rând resursele limitate ale societății: averea și venitul, prestigiul social și puterea care, după Weber, formează dimensiunile fundamentale
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
care i-a admirat în mod deosebit: Virgiliu, deoarece Elisa este un alt nume al Didonei; Petrarca, a cărui doamnă este Laura, ca și Lauretta; și Dante, deoarece numele Neifile semnifică <<o nouă dragoste>>, ca și iubirea poetului pentru Beatrice. Țesătura narativă devine mai complexă atunci când autorul ține să mărturisească că bărbații sunt îndrăgostiți de anumite doamne, trezind astfel noi speculații ce rămân nesoluționate.” 144 Donne angelicate oarecum abstracte și reprezentând certe exemple edificatoare din punct de vedere moral, personajele feminine
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ceda. Dragostea lor este pur fizică.”246 „Adevăratele <<evenimente>> din această operă sunt gândurile Fiammettei, iar felul în care Boccaccio folosește cuvintele creează aceeași impresie. Într-o atentă juxtapunere a stilurilor, care nu sunt o simplă narațiune indirectă și o țesătură de monologuri și dialoguri, Boccaccio subliniază frenetica oscilare a psihicului Fiammettei.”247 Deși o donna demonicata, prin trădarea de care se face vinovată, Fiammetta este mult mai bine conturată ca personaj decât membrele brigatei, devine mai complexă și mai credibilă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și sunt dați ca exemple pentru clericii contemporani care au uitat de nevoia unei asceze autentice: „nici sfântul Domenico și nici sfântul Francisc n-aveau de schimb patru sutane și nu îmbrăcau ca ei veșminte făcute din mătăsuri sau alte țesături de soi, ci straie din dimie groasă și nevăpsite cu văpsele, ca să se apere de frig și nu ca să se umfle în pene.” 511 Veritabila vita apostolica, dominată de sărăcie, simplitate și credință autentică fusese părăsită pentru opulență, decadentism și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
îndrăgostește de Dioneo sau Dezintegrarea, Fiammetta sau Speranța de Caleone sau Pesimismul, Disperarea. Fiecare nimfă va fi ajutată de către o zeiță: Mopsa sau Înțelepciunea este călăuzită de Pallas, Agape sau Caritatea de către Venus. În Comedia delle ninfe fiorentine regăsim o țesătură complicată între influența creștină moralizatoare și bogatele trimiteri la mitologia gracă sau latină. Alegorismul știrbește însă din complexitatea și verosimilitatea personajelor feminine, care nu pot evolua decât în limitele impuse de simbolul pe care îl ilustrează, rămânând previzibile și plate
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
așa fel Încât propria-i cantitate Îl face să devină vizibil”. Theon reluă atunci firul conversației. „Ce ne Împiedică”, spuse el, „oaspete drag, să admitem că unul și același lucru poate fi totodată fin și consistent? Să luăm ca exemplu țesăturile de mătase și de in despre care Homer spune: «Din țesăturile În curs de prelucrare uleiul picură»1. Expresia sugerează pe de-o parte finețea și subțirimea țesăturii, (C) fiindcă uleiul se scurge de pe suprafața pânzei, și, pe de altă
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Theon reluă atunci firul conversației. „Ce ne Împiedică”, spuse el, „oaspete drag, să admitem că unul și același lucru poate fi totodată fin și consistent? Să luăm ca exemplu țesăturile de mătase și de in despre care Homer spune: «Din țesăturile În curs de prelucrare uleiul picură»1. Expresia sugerează pe de-o parte finețea și subțirimea țesăturii, (C) fiindcă uleiul se scurge de pe suprafața pânzei, și, pe de altă parte,consistența fabricației, care Împiedică uleiul să străbată pânza. De altfel
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
același lucru poate fi totodată fin și consistent? Să luăm ca exemplu țesăturile de mătase și de in despre care Homer spune: «Din țesăturile În curs de prelucrare uleiul picură»1. Expresia sugerează pe de-o parte finețea și subțirimea țesăturii, (C) fiindcă uleiul se scurge de pe suprafața pânzei, și, pe de altă parte,consistența fabricației, care Împiedică uleiul să străbată pânza. De altfel, finețea aerului șdelficț slujește nu doar la extragerea ruginii din bronz, ci conferă patinei un aspect azuriu
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
cele textile, de tricotaje, încălțăminte și alimentare, au început să fie procurate din comerțul local sau de la orașe. Așa se face că, de pildă, astăzi nu se mai poartă dimia 1 tradițională, nu se mai cresc viermi de mătase pentru țesăturile din borangic și sunt pe cale de dispariție și alte preocupări tradiționale ale gospodarilor și gospodinelor satului. Dintre acestea, aș aminti doar fabricarea pâinii. Și ce pâine făceau mamele și bunicile noastre! Mai ales colaci și colăcei de tot felul... Dintotdeauna
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
apă ce funcționa pe vadul râpei Slobozia-Valea Pârlei, prin spatele actualei locuințe I. Chirilă. Pe mari suprafețe se cultivau meiul, grâul, secara, iar pentru furaje se însămânțau trifoiul și dughia, inul și cânepa, care se cultivau pentru obținerea fibrei în țesături. Se mai cultivau leguminoase precum mazărea, lintea și bobul și, de asemenea, vița de vie și pomii fructiferi. Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei în anul 1711, consemna în lucrarea sa „Descrierea Moldovei”: „grâul dă de 24 de ori sămânța însămânțată
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Cultivarea și prelucrarea cânepei și inului. De o mare trecere se bucura, pe meleagurile noastre, cultivarea cânepii și a inului, plante cu o largă întrebuințare în industria casnică, în alimentație și în medicina populară. Se presupune că cea mai veche țesătură de pe teritoriul României a fost descoperită la Sucidava. Este vorba despre un așternut de pat, care aparținea perioadei de trecere de la neolitic la epoca bronzului și care era lucrat din in, în două ițe. În Epoca bronzului, țesutul cânepii
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cere se deapănă tortul, lâna de pe fuse sau de pe gheme pentru a le face scul sau jurubiță. De toamna târziu și până în primăvară, se auzea neîntrerupt, ca într-un ritual, zgomotul vătalelor 1 care băteau pânza subțire pentru cămăși sau țesături diafane pentru piepții de borangic ai cămășilor sau pentru ștergarele de cap. Zgomotul înfundat al bătăii vătalelor se deosebea la țesutul sumanelor, la lăicere 1 și covoare de lână. Munca femeilor la in și cânepă începea odată cu semănatul. Indiferent
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
bătaie. Relatăm această activitate din Moldova: femeile care știu depăna au câte o șură mare unde fac foc, punând deasupra câte o căldare cu apă, care fierbând, pun într-însa coconurile și pe urmă trag de pe ele borangicul cel necăjit... Țesătura rafinată, folosită ca fâșii de borangic și piepți, se utiliza și ca suport pentru țesăturile din lână țigaie, obținându-se o stofă fină, de calitate. Pentru vopsitul vegetal, femeile foloseau cu pricepere rețetele învățate de la mamele lor. Ele obțineau diferite
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
unde fac foc, punând deasupra câte o căldare cu apă, care fierbând, pun într-însa coconurile și pe urmă trag de pe ele borangicul cel necăjit... Țesătura rafinată, folosită ca fâșii de borangic și piepți, se utiliza și ca suport pentru țesăturile din lână țigaie, obținându-se o stofă fină, de calitate. Pentru vopsitul vegetal, femeile foloseau cu pricepere rețetele învățate de la mamele lor. Ele obțineau diferite culori din coajă de ceapă, coji de nuc verzi și uscate, flori de tei, boz
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pricepere rețetele învățate de la mamele lor. Ele obțineau diferite culori din coajă de ceapă, coji de nuc verzi și uscate, flori de tei, boz sau vin negru obținut din amestecul dintre tescovină cu apă (țâghir). Pentru a fixa coloranții pe țesături, se foloseau următorii mordanți 1 borș de putină, oțet de vin, piatră acră, leșie și piatră vânătă. Astăzi se țese din ce în ce mai puțin, femeile lucrând în război așternuturi de pat în mai multe zeci de ițe, codare și velințe 2. Renumite
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de vin, piatră acră, leșie și piatră vânătă. Astăzi se țese din ce în ce mai puțin, femeile lucrând în război așternuturi de pat în mai multe zeci de ițe, codare și velințe 2. Renumite pentru meșteșugul țesutului erau Elena Sandu. și Elena Savin. Țesătura rafinată, folosită ca fâșii de borangic și piepți, se utiliza și ca suport pentru țesăturile din lână țigaie, obținându-se o stofă fină, de calitate. Pentru vopsitul vegetal, femeile foloseau cu pricepere rețetele învățate de la mamele lor. Ele obțineau diferite
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
în război așternuturi de pat în mai multe zeci de ițe, codare și velințe 2. Renumite pentru meșteșugul țesutului erau Elena Sandu. și Elena Savin. Țesătura rafinată, folosită ca fâșii de borangic și piepți, se utiliza și ca suport pentru țesăturile din lână țigaie, obținându-se o stofă fină, de calitate. Pentru vopsitul vegetal, femeile foloseau cu pricepere rețetele învățate de la mamele lor. Ele obțineau diferite culori din coajă de ceapă, coji de nuc verzi și uscate, flori de tei, boz
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
lucrau cu pieile dughite 1 de către săteni sau le dugheau chiar ei înșiși, folosind pentru aceasta apă și tărâțe de grâu. Din mâinile lor pricepute ieșeau căciuli, bundițe sau cojoace. Dacă la început bundele și cojoacele erau albe, după apariția țesăturilor mai rezistente, acestea erau îmbrăcate pe dinafară cu un material rezistent, cumpărat din comerț. Pentru împodobirea bundelor se foloseau benzi de meșină colorată. Astăzi meșteșugul cojocăriei s-a stins, localnicii cumpărându- și haine din blană din comerț. Dintre meseriași cojocari
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
din timpul lui Vasile Lupu (după 1634), alții susținând că târgul datează din vremea lui Dimitrie Cantemir (după 1710). Cert e faptul că în târgul de la început se vindeau tot felul de lucruri, obiecte lucrate din lemn, lut sau fier, țesături, pielării, animale sau păsări, desfășurarea acestuia fiind un prilej de întâlnire și petrecere pentru locuitorii satelor din zonă. Odată cu construirea bisericii „Nașterea Domnului”, la 1900, în Bărboasa, ziua de 8 septembrie, devenită hramul bisericii, a devenit un prilej de mare
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și modernizate, iar cele mai noi sunt prevăzute cu mai multe încăperi. Textilele de interior aduc în locuință o notă de intimitate și de căldură, contribuind astfel la crearea unui ambient plăcut. Cele mai vechi și mai numeroase categorii de țesături folosite la împodobitul interioarelor sunt păretarele, lăicerele, covoarele și velnițele, alături de care ștergarele de perete, de oglindă și de icoană formau o gamă diversificată de textile de interior. Cele mai vechi dintre acestea, lăicerele și păretarele, erau țesute din lână
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cu mult meșteșug covoare în două ițe, cu două fețe, în tehnica denumită în literatura de specialitate „chilim” (un fel de broderie făcută cu fire de lână sau de mătase pe etamină sau pe canava). În evoluția lor ornamentală, aceste țesături au avut mai multe etape: cu motive geometrice (cele mai vechi) și apoi cu ornamente florale, naturaliste. Sunt cunoscute covoare în romburi (în roate), cu pomul vieții și cu motive antropomorfe. Cele mai noi au ca modele buchete de trandafiri
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
până la colectivizare, femeile din satele noastre au țesut fețe de plapumă, cearșafuri de pat și de culme, ștergare de uz gospodăresc și pentru împodobit pereții. Acestea din urmă erau țesute în două, trei și cinci ițe, ultimele având ornamente din țesătură în formă de fagure. Ștergarele de uz casnic erau țesute în două sau patru ițe, fiind confecționate din cânepă sau bumbac, cu câteva dungulițe la capete. Cele mai ornamentate erau ștergarele cere se prindeau în cui, adică cele de icoană
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
care i-a admirat în mod deosebit: Virgiliu, deoarece Elisa este un alt nume al Didonei; Petrarca, a cărui doamnă este Laura, ca și Lauretta; și Dante, deoarece numele Neifile semnifică <<o nouă dragoste>>, ca și iubirea poetului pentru Beatrice. Țesătura narativă devine mai complexă atunci când autorul ține să mărturisească că bărbații sunt îndrăgostiți de anumite doamne, trezind astfel noi speculații ce rămân nesoluționate.” 144 Donne angelicate oarecum abstracte și reprezentând certe exemple edificatoare din punct de vedere moral, personajele feminine
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
ceda. Dragostea lor este pur fizică.”246 „Adevăratele <<evenimente>> din această operă sunt gândurile Fiammettei, iar felul în care Boccaccio folosește cuvintele creează aceeași impresie. Într-o atentă juxtapunere a stilurilor, care nu sunt o simplă narațiune indirectă și o țesătură de monologuri și dialoguri, Boccaccio subliniază frenetica oscilare a psihicului Fiammettei.”247 Deși o donna demonicata, prin trădarea de care se face vinovată, Fiammetta este mult mai bine conturată ca personaj decât membrele brigatei, devine mai complexă și mai credibilă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
și sunt dați ca exemple pentru clericii contemporani care au uitat de nevoia unei asceze autentice: „nici sfântul Domenico și nici sfântul Francisc n-aveau de schimb patru sutane și nu îmbrăcau ca ei veșminte făcute din mătăsuri sau alte țesături de soi, ci straie din dimie groasă și nevăpsite cu văpsele, ca să se apere de frig și nu ca să se umfle în pene.” 511 Veritabila vita apostolica, dominată de sărăcie, simplitate și credință autentică fusese părăsită pentru opulență, decadentism și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]