3,265 matches
-
lucrat; astăzi, când drumul e stricat prin transportul armatelor rusești, când materialul rulant e în mare parte compus din bracuri și trebuie reînnoit, când drumul e în așa stare încît trebuie făcut din nou, așa încît are să ție mai mult ața decât fața, astăzi vor să-l cumpere și să oblige statul în mod direct și prin polițe iscălite de el și plătibile la scadență ca să plătească nu numai capitalul de construcție, ci și datoriile făcute de Societatea acționarilor, după ce aceasta
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ba de părintele Mătrăgună cel de viță bună, c-un comanac care când îl punea în cap cădea pe umeri, încît, de nu era arhiereul șolduros, mergea comanacul până jos, ba de mantia părintelui care cîtu-i țara românească nu e ață s-o cârpească, ba de cizmele lui cele încăputate, care când fugea în potloage se oprea, și câte altele de toate. Românii dracului le scosese țiganilor alt crez, alt Tatăl nostru, ba chiar o anume slujbă de Paște, toate acestea păstrate
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nu dădeai de ei. Din ultimii, strânsese un întreg arsenal, puteai să echipezi un batalion cu el. Am așteptat-o să aleagă. Încercam să-mi imaginez forma, culorile, dimensiunea: decupați sau lătăreți; roz, bleumarin sau vișniu aprins; dizolvați într-o ață sau urcați trei sferturi pe fese. Prin fața ochilor îmi treceau dantele, volane, ștrasuri, chiar și motănei (pe-ăștia nu-i primise de la mine; mi-ar fi plăcut să-i fi cumpărat eu). Și-a mulat o pereche invizibilă, stinsă, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de pantalon, vârând-o din minut în minut în buzunar. Ticul avea părțile lui bune, îl ținea ocupat. Când se întorcea cu spatele la clasă, îi descopereai pata albă de pe crac, suflată în pudră de făină. De-atâta frecat, pantalonul crăpase, curgeau ațele din el. Probabil că nevastă-sa i-l cususe o dată, de două ori, de zece ori, dar, până la urmă, renunțase și ea și-acum buzunarul flutura ca o batistă fiartă. Recitalul putea începe. Belcin striga catalogul rar, poticnit, de pomană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
-ți oferea decât o fereastră, lată și joasă. Puteai s-o încaleci și săreai în grădină. Mihnea a acoperit-o cu un fel de draperie sau de perdea opacă, nu-ți dădeai seama. Era bleumarin-violet (culoarea carpetelor) și curgeau niște ațe din ea. Ne-am așezat pe canapele fără să mai așteptăm invitația. Eu și Maria pe-un pat, tânărul Lupu și sacoșa pe celălalt. Mihnea a scotocit prin cufăr și-a smuls de-acolo un teanc de prosoape. Ne-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
și coborau odată cu privirea mea, pe treptele unui turn de jucărie: le studiam ambalajele cubice și etichetele în formă de stegulețe, desfășurate calm și exact. Din spatele turnului ieșeau halatele farmacistelor, cu numele prins sub o plăcuță transparentă sau cusut cu ață maro deasupra sânilor. Nu le deslușeam chipul (mereu ascuns după medicamente), dar era suficient să te-oprești la mișcarea brațelor. Urmăream cu-o satisfacție vecină cu frenezia plimbarea degetelor pe capace și dopuri, benzi adezive și sigilii, pompițe și dispozitive
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
obligatorie a armatei, care acționează ca o a doua stație de naționalizare în cursul vieții individului. Ar fi relevator de văzut, în acest punct al argumentației, cum se leagă firele educației primare primite de copiii români în școlile publice de ațele instrucției militare pentru a se împleti în urzeala formativă a Românului devotat Patriei naționale. Prin școala primară, armată și educația adulților, subiecții erau permanent integrați într-un circuit al naționalizării continue, un proces distribuit pe întregul curs al vieții. Autoritățile
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
voiam să-mi pun la încercare destinul, mai ales în anumite clipe eram neliniștit. Știți că există asemenea clipe, mai ales în solitudine. La noi, acolo, era o cascadă mică și cădea de sus, din munte, ca un fir de ață subțire, aproape perpendicular; era albă, vuitoare, înspumată; cădea de sus, dar părea că nu-i cine știe ce înaltă, era cam la jumătate de verstă depărtare, însă părea că până la ea nu sunt decât cincizeci de pași. Noaptea îmi plăcea să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
milă, cum mi s-a făcut și mie atunci. Era din satul nostru. Mama ei era bătrână-bătrână și în casa lor mică, dărăpănată de tot, avea doar două ferestre, iar prin una din ele, cu aprobarea primăriei, femeia vindea șnururi, ațe, tutun, săpun, tot felul de nimicuri ieftine, dar cu acest negoț se întreținea. Era bolnavă, cu picioarele umflate, așa că ședea tot timpul pe scaun. Marie era fiica ei, de vreo douăzeci de ani, bolnăvicioasă și slabă; se îmbolnăvise de mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
ar înșela-o și mai josnic; s-ar ține de capul ei, ar începe să-i toarne tot felul de gogoși liberalo-progresiste, îmbrobodind-o cu felurite palavre despre problema feminină, ar trage-o pe sfoară așa cum ar trece firul de ață prin urechea acului. I-ar jura prostuței ambițioase (și ce ușor ar face-o să creadă!) că o ia pentru „noblețea inimii și suferințele ei“, în timp ce tot banii ei i-ar râvni. Eu nu-i sunt pe plac pentru că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
cum se spune în fabulă: Puternicul leu, spaima pădurilor, La bătrâneți, neputincios ajunse 31. Iar eu, Excelență, sunt Măgarul. În privința asta, sunt de acord, lăsă generalul, neprevăzător, să-i scape. Desigur, toate acestea erau destul de grosolane și intenționat cusute cu ață albă, însă aici se acceptase ideea că lui Ferdâșcenko i se permite s-o facă pe măscăriciul. — Păi eu sunt primit și tolerat aici tocmai ca să vorbesc în felul ăsta! exclamă de îndată Ferdâșcenko. Spuneți și dumneavoastră, chiar e posibil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
iasă la iveală chiar în ziua aceea. Gândul era teribil! Și, din nou, „această femeie“! De ce i se păruse întotdeauna că această femeie va apărea în momentul cel mai din urmă și-i va frânge destinul, așa cum ar rupe o ață putredă? Că întotdeauna i se păruse așa, asta era acum gata s-o jure, deși se afla aproape într-un semidelir. Dacă în ultimul timp se străduise s-o uite, se întâmplase numai și numai din cauză că se temea de ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
o alungă”, „maxilarele cerului s-au încleștat în aluatul luminii”, „șarpele oboselii urcă pe scările încheieturilor”, „bucla cometelor trece peste fruntea lacului”, „arcul vinelor se încoardă și zbârnâie spre inimă săgeata sângelui”, “în gâtlejul zărilor vinul amurgului gâlgâie”, “înșiră pe ața plânsului metaniile ochiului” etc. etc.). „FRANCISCANISM” LIRIC Poemele adunate în același an cu Brățara nopților (și tipărite cu câteva luni mai înainte) sub titlul Plante și animale. Terase, constituie, în această etapă a liricii lui Ilarie Voronca, un mic moment
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
contextului”. La rândul său și în legătură cu aceeași carte, Emil Gulian înregistra „uriașe enumerări de imagini, de foarte multe ori de o calitate excepțională și întotdeauna inedite”, adăugând însă că e vorba de „un flux de imagini înșirate ca mărgelele pe ață, fără vreo coerență, nici măcar interioară”; acestui „retorism metaforic” și „juisanței de imagini” i-ar lipsi „firul interior”, totul reducându-se la un „exercițiu” care duce la un „cerc vițios al metaforei ce se caută tot pe ea”. O altă formulă
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
prezentate femei și bărbați aproape goale/goi, care se bâțâie obscen, într o bubuială dementă. De exemplu, îmi aduc aminte de o scenă, în care un om politic din orașul Constanța, dansa cu o femeie aproape goală, având doar o ață între fese. Într-un moment al dansului, femeia își ridicase un picior și-l așezase pe umărul partenerului, afișând pe întreg ecranul televizorului, fesele ei goale, tremurânde, cu o ață între ele. Femeia era durdulie și i tremurau dezgustător grăsimile
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
Constanța, dansa cu o femeie aproape goală, având doar o ață între fese. Într-un moment al dansului, femeia își ridicase un picior și-l așezase pe umărul partenerului, afișând pe întreg ecranul televizorului, fesele ei goale, tremurânde, cu o ață între ele. Femeia era durdulie și i tremurau dezgustător grăsimile, ca o piftie. Noi toți plătim și întreținem T.V.-ul și de multe ori ne arată doar fundul gol. Pe alte canale sunt prezentate filme cu sex. Ca modele de
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
în fiecare privire-i câte o casă părinteasca / Cu mese bune, cu surori mai mici, / Cu ghiveciuri de flori la fereastra. // Trece frigul pe coridoare când inserează / Că un șarpe lung târându-și coadă pe lespezi. / Lacul e cusut cu ață, / Înecații ies la suprafață - ratele se depărtează...// La vecini, părintele-și săruta față, indiferent. Îi face morală de despărțire. / Baltă s-a închis că în urma unei fete porțile de mănăstire, / Gâlgâitul sinucisei a speriat - broaștele au încetat un moment. / Mă
TZARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290319_a_291648]
-
holistic, care antrenează simultan corpul și mintea. El reglează corpul prin poziția corectă, destinde mintea prin concentrarea asupra dantian-ului și antrenează sistemul respirator prin intermediul respirației line, prelungite, ca un fir - respirație foarte lentă, delicată și prelungită, ca un fir de ață lung. Ne influențează starea fiziologică și corectează stările patologice. Activează enorma forță latentă din corpul omenesc, punând-o În slujba vindecării și a imunității. Qigong Își trage forța uriașă din două elemente esențiale: pacea minții și reglarea respirației. În viziunea
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
partidele de stânga și naționaliste ori cu cele de centru și centru-dreapta, aflate la putere În perioada 1997-2000, „știu” prea bine că „ungurii vor Transilvania” În adâncul inimii lor pătimașe, așa că povestea federalizării acesteia pare a fi cusută cu o ață scandalos de vizibilă. Pentru naționaliștii extremiști, ea poate ocaziona, eventual, o campanie de „demascare” a unui pericol, de altfel prea bine cunoscut, o negare violentă a cărei funcție este, În consecință, doar aceea de a ține mereu trează vigilența națiunii
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În casă și menesc copilului soarta-i viitoare, bună sau rea, fericită sau nefericită. Ele sunt trei la număr, și adică; cea mare, Ursitoarea, toarce firul vieței; cea mijlocie, Soarta, rostește pățirile noului-născut; iar cea de-a treia, Moartea, rupe ața, și acolo va muri noul născut. Rostirile lor uneori se completează sau se contrazic rămânând În vigoare menirea celei din urmă. Aceea se scrie apoi În cartea vieței și scrisa ei (anticul fatum) rămâne neclintită. Nici sfinții, ba uneori nici
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
mai ales cu rozmarin și cu calomfir. Fata, rămasă fără iubitul ei, plânge și cântă, merge prin pădure, se Întâlnește cu un călugăr bătrân, Își schimbă hainele cu ale lui și pornește spre curtea-mpărătească (Simțea ea că parc-o trăgea ața). Călugărașul se odihnește la o fântână cu apă limpede, sub un paltin. Feciorul de-mpărat se plimba printre jucători, uitându-se mereu spre partea unde fusese la vânătoare și pe el parcă-l trăgea ața! Notăm două reacții similare din partea
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
ea că parc-o trăgea ața). Călugărașul se odihnește la o fântână cu apă limpede, sub un paltin. Feciorul de-mpărat se plimba printre jucători, uitându-se mereu spre partea unde fusese la vânătoare și pe el parcă-l trăgea ața! Notăm două reacții similare din partea celor doi tineri, transpuse cu ajutorul sintagmei: parcă-l (-o) trăgea ața. Tânărul care la Început luptase Împotriva sentimentelor sale, fiind față În față cu o ființă care-i amintea de fata abandonată În pădure, nu
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
un paltin. Feciorul de-mpărat se plimba printre jucători, uitându-se mereu spre partea unde fusese la vânătoare și pe el parcă-l trăgea ața! Notăm două reacții similare din partea celor doi tineri, transpuse cu ajutorul sintagmei: parcă-l (-o) trăgea ața. Tânărul care la Început luptase Împotriva sentimentelor sale, fiind față În față cu o ființă care-i amintea de fata abandonată În pădure, nu mai crede În legitimitatea legământului făcut. Călugărașul Îi spune Împăratului c-a văzut pe drum o
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
sau cerșite, ca și cele găsite, au o valoare mistică deosebită, nu numai la români, ci și la alte popoare. În județul Lăpușna, li se atârnă copiilor, la gât, un inel alb, de carton sau de os, legat de o ață, ca să fie feriți de boli. Ca transpunere În metal a cercului, inelul simbolizează eternitatea, unitatea, legătura, unirea, fidelitatea. Rolul său de simbol solar sau lunar poate fi subliniat de metalul din care este făcut (aur și, respectiv, argint); În această
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
a luat diploma de inginer În proiectări, Îi spune nevestei sale (fată cu carte, ca și el) că ea trebuie să doarmă singură cât timp lipsește el; pentru aceasta, născocește un mijloc ingenios: a legat un ou de somieră cu ață, legat așa pătrat, și-a pus castronu cu lapte și el a avut grijă că, dacă se culcă unu-n pat, n-ajungea ou-n lapte, dacă se culcă doi, ajunge ou-n lapte. Se Întoarce acasă, găsește untu, convingându
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]