5,899 matches
-
cu indolențele și insolențele lui de oltean șmecher, Mărinică Sorescu deschide expoziții după expoziții în străinătate. Ce nu reușesc profesioniștii de marcă ai plasticii românești, în lupta dură cu piețele străine, reușește profitorul poet al glumițelor agreste. Nu mă poate abate nimeni de la raționamentul: așa cum e pictura poetului Mărinică, tot așa e și poezia pictorului Sorescu. Îl aud, într-o dimineață, la radio, divulgîndu-ne tainele picturii sale, care aprofundează acum tema, neliniștitoare prin metafizica ei abisală: cocoșul. Ce mai! Cam ăsta
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
convertire a tragicului în glumă. Tragicul comunist în glumă anticomunistă. De unde: nu oricui îi este dat/îi stă bine să forțeze umorul. Ridendo castigat mores. Sîntem sceptici, dar măcar încercăm. 13 aprilie Cu frecvență aproape invariabilă, peste continentul Statelor Unite se abate cîte-un ciclon devastator, clintind, o clipă, superedificiul statal. Ciclon însă repede dat uitării. Nu și numele apocalipticei tornade, căreia gest exorcizator i se găsește de regulă un nume delicat, de femeie gingașă, cu toane, dar, oricum, gingașă. După libidoul foștilor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Să-l absolvim (nu credeți?) pe Victor Hugo de eventualul fariseism, care totuși provoca și impunea, în veacul francez, supraponderala sintagmă artist-cetățean. Numai și din măruntul considerent că geniul n-ar fi suportat fariseismul. Chiar dacă noxe ale Revoluției l-au abătut de la monarhismul său funciar și l-au intoxicat cu sangvinarele teze ale iacobinilor. Cele care, prin întîrziată contaminare, aveau să declanșeze morbul revoluției universale. Al celei rusești, oricum. De la a cărei nocivitate s-a hrănit corcitura bolșevică autohtonă, stopîndu-i țării
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
factorii biopsihologici sau interni: cei de ordin somatofiziologici (dezvoltare fizică, stare de sănătate, echilibru fiziologică. Cercetări medicale pertinente evidențiază că starea generală a sănătății marchează puterea de muncă și rezistență la efort. Maturizarea fizică, forța musculară, statura, greutatea, când se abat de la valoarea medie, trebuie să reprezinte un semnal pentru părinți și pentru profesori, căci anomaliile și dereglările în dezvolatrea fizică induc starea de oboseală, cu repercusiuni asupra activității intelectuale. Potrivit lui E. GILLI (1976ă, echilibrul fiziologic dat de metabolism, glandele endocrine
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
a lui Max Weber - autoritatea care dispune de violența legitimă - și, totodată, o reia pe aceea a lui Marx - violența legitimă aflată la dispoziția unei clase împotriva alteia. În exercitarea funcțiilor dictaturii proletariatului, liderii comuniști din România nu s-au abătut cu nimic de la modelul leninist-stalinist, astfel că reprimarea brutală și chiar exterminarea fizică a celor etichetați drept „dușmani ai poporului” a devenit un obiectiv prioritar, obiectiv a cărui îndeplinire reclama un instrument adecvat: o poliție politică omnipotentă - Securitatea. Totuși, chiar
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
o strălucitoare carieră „frântă spre apogeu”, asupra căreia vom reveni, pe omul Boicu nu-l putem decripta decât contrapunându-l împrejurărilor și vremurilor prin care a trecut, generatoare de prea puține bucurii, comparativ cu suferințele, necazurile sau nedreptățile ce s-au abătut asupră-i încă din fragedă pruncie. Aproape involuntar, reconstituind traiectul biografic al istoricului, îmi revin în memorie cuvintele lui Miron Costin, din Letopisețul țării Moldovei de la Aron Vodă încoace (cap. III, paragraf 12), selectate de savantul A. D. Xenopol ca motto
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
vorba de concepții, nu depășeau cercul îngust al intereselor lor. În Moldova, mai mult decât în Țara Românească, burghezia era slabă datorită lipsei de omogenitate, datorită intereselor contradictorii izvorâte dintr-un tratament fiscal și juridic inegal care îi fărâmițau forțele, abătând-o într-o oarecare măsură de la direcția către care trebuiau să se îndrepte loviturile ei: regimul feudal. Cei aflați în bresle erau opuși celora care izbutiseră să iasă din bresle și în felul acesta să scape de obligațiile breslașilor și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
caz, ei vor depune eforturi în vederea atingerii acestui scop”. Lăsând la o parte așa-zisul testament al lui Petru I, previziunile interesate și deliberate ale lui Potocki au început treptat să prindă viață însoțite de riposta otomană care s-a abătut, mai întâi, asupra Principatelor și nu a inamicului. Planul de război țarist pornea de la ideea că otomanii se vor strădui să se unească cu confederații polonezi pentru a lovi Rusia din Polonia; în consecință, armata I-a, de sub comanda lui
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
iar armata a II-a, comandată de P. A. Rumianțev, a primit misiunea să acopere granița între Nipru și Don contra tătarilor. Pentru executarea planului, foarte importantă era cucerirea Hotinului, „cheia Moldovei”. Fără a intra în amănunte de natură să ne abată de la tema noastră, vom aminti doar că armatele beligerante erau slab preparate pentru operațiuni decisive și că, în condițiile climaterice ale toamnei și ale iernii care se apropia, ocuparea Principatelor de către una din părți echivala cu un avantaj hotărâtor. Cum
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
la 24 octombrie 1771: Rusia să anexeze cele două Cabarde și Azovul, să dobândească libertatea comerțului pe Marea Neagră, să primească indemnizații de război, dar să renunțe la Principate și la Crimeea. Kauntiz a adăugat însă că Austria s-ar putea abate de la acest program dacă Rusia ar fi dispusă să intre într-un schimb de idei absolut secret. Altfel spus, șeful diplomației austriece era gata la concesii în chestiunea crimeotă, în schimbul cărora Rusia să cedeze Principatele, toți urmând să se despăgubească
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
chiar dacă se întemeiază pe învățămintele trecutului. Românii au cultivat neîntrerupt faptul istoric bine stabilit al conservării ființei de stat. Istoricii străini n-au făcut decât să preia un adevăr incontestabil, fie el și minimalizat, datorită calamităților politice care s-au abătut asupra țării. Gerald Bobango apela, în 1979, la E. Lipson pentru a reaminti că România este singura dintre toate statele balcanice care a avut o dezvoltare constituțională, adică de stat, neîntreruptă. Această trăsătură specifică a cântărit foarte mult și în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
om și de istoric l-a ajutat ca, la o vârstă înaintată și grav bolnav, să poată înțelege care erau interesele țării noastre și de ce parte trebuia ea să acționeze. În această din urmă privință, A. D. Xenopol nu s-a abătut cu o iotă de la marele crez al vieții sale: desăvârșirea unității politice. În numele acestui crez, cerea el la 1871 întărirea materială și spirituală a României, recomanda stăruitor, trei decenii mai târziu, unitatea de acțiune a transilvănenilor, văzând în „Marea Unire
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
s-ar fi raliat păturile democratice. A doua greșeală a țarului a constat în aprecierea conduitei franceze. El credea că Napoleon al III-lea avea destule griji interne, decurgând din slăbiciunea Franței și consolidarea tronului. Or Napoleon nu dorea să abată atenția maselor de la problemele interne, dorea să-și călească armata și s-o ridice la nivelul gărzii. Apoi, țarul dobândise greșita convingere că Napoleon al III-lea nu va încheia niciodată o alianță cu dușmanii unchiului său și că contradicțiile
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
eliminarea vezicii urinare și a intestinelor, pentru a nu „beneficia”, în timpul alergării, de senzațiile subiective și incomode ale excreției. Sigur, nu vă doriți ca în timpul joggingului să căutați cu disperare anumite locații unde să eliminați lichidele în exces, să vă abateți astfel de la traseu și chiar să-l întrerupeți; nu se recomandă ingestia de băuturi alcoolice sau foarte diuretice, tocmai pentru că acestea cresc eliminarea în exces a apei din organism și astfel se pot produce deshidratare cu efecte perturbatoare asupra coordonării
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
poartă denumirea de drept comun. Normele speciale cuprind un domeniul mai restrâns de relații sau anumite instituții juridice. Întotdeauna normele speciale derogă de la cele generale, specialia generalibus derogant. Normele de excepție, așa cum arată și numele, sunt acele norme care se abat de la reglementarea generală, admițând o reglementare diferită față de dreptul comun. După conduita prescrisă avem norme juridice imperative și permisive. Normele imperative pot fi onerative 73, adică prescriu obligația de a săvârși o acțiune sau prohibitive, respectiv interzic săvârșirea unei acțiuni
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
poate fi acceptată ca explicație exhaustivă a ceea ce înțelegem prin afirmația că o regulă socială există. Așadar, rămâne de aflat ce anume trebuie să conțină o regulă, în afară de pedeapsa reglementară și, prin urmare, predictibilă, sau de blamarea celor care se abat de la modelele obișnuite de comportament, ca să se deosebească de simpla habitudine de grup. Dificultatea de a exprima acest element i-a făcut pe unii autori să afirme că: oamenilor li se pare că în regulă există ceva, care îi obligă
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
posibilele consecințe ale acelor fapte îi face să se abțină de la săvârșirea lor. C. Beccaria argumenta că "scopul pedepsei nu este altul decât acela de a-l împiedica pe infractor să aducă concetățenilor săi noi prejudicii și de a-i abate pe alții de la săvârșirea unor fapte asemănătoare"139, iar Thomas Hobbes considera că "ne este interzis să pedepsim cu vreun alt gând decât acela de a-l îndrepta pe cel care a greșit ori de a-i îndruma pe alții
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
135 Nu-i nici o altă vietate-aici. Marea, Pămîntul, Cerul, Si Enion, puștii; unde ești, Tharmas? O revino". Trei zile se jeli și trei întunecate nopți, printre Stînci șezînd, În timp ce luminosul spectru se-ascunse printre norii învăluitori 14. Apoi se abătu somnul asupra pleoapelor ei într-o Prăpastie a Văii. 140 Și într-a șaisprezecea dimineață Spectrul se arătă în fața ei.] Spectrul astfel vorbi: "Au cine ești, Măruntă coaja și găoace Ce din obezile-mi scăpat-ai? Detest temnița mea, o
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
șuierat asurzitor prin toate firele ce ascultau; Sub Peșteri se rostogolesc poverile de plumb și fusele de fier, Imensă bătătura și urzeala cumplit vuiesc în adîncimea-nfricoșată. 150 În acest timp, departe-n vastul neștiut, Vulturii, cei cu puternice arípi, isi abat Zborul temerar în chipuri Omenești distincte; prin întuneric beznă Perdelele țesute ei le poartă; și în cîrlige daurite agață pretutindeni Cortinele universale și de la Soare la alt Soare Pe ai luminii purtători îi răspîndesc; separă furioasele particule 155 În blînzi
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
se revărsau strălucitoare peste umeri În valuri unul după altul cu tunete puternice: iute zbura Regele Luminii 110 Peste pustiele ce ard; Apoi, cînd de pustiu trecut-a, învăluit în nori De fum cu miriade ce umblau fără de țel și abătute prin înăbușitorii aburi, Iute Zburat-a Regele, desi puterile-i sleite, trudind pînă ce-n rătăcirea-i deasupra stîncilor Și Munților grozav de istovit ajuns-a într-un loc unde mulțimi erau închise în Munții țări și-n stînci ce
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
stana străvezie, de parcă ai fi bucuros de luminoasa-ți închisoare, Pîn' ce, împovărata sub greimea să, afară trasă prin nemărginire, Spărgîndu-se c-un bubuit de-a curmezișul, îngrozitoarea grămădire tunînd Se prăvălește, și grindina și-nghețat fier ce din Stihie se abate-n grindini 80 Dalbul tău par îl sfîșie; și totuși, aspru-ncremenit în tristă meditare, stai Cărțile scriindu-ți. Curînd un nor, umplut cu o pustie de zapezi Te-acoperă, încă-mpietrit, inca hotărît și scriind încă; Deși stînci peste tine
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
voi întoarce cînd ostenita sînt și voi găsi odihnă-ncîntătoare." 455 Astfel vorbit-a sufletul cel fără de păcat și capu-și așeza pe lină cea pufoasa A unui cîrlionțat Berbec care în somn se-ntinse-alături de stăpîna să. Și somn ușor se abătu pe-ale ei pleoape în liniștitul miez al zilei. Apoi trecu Luváh, si văzu sufletul cel fără de păcat, Si zise: "Să se înalțe-o casă-ncîntătoare pentru a fi sălașu' 460 Acestui spirit fără moarte ce crește-n Raiul cel de
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
pe Carlo. Amalia și-a pierdut voioșia din această cauză, dar a rămas totuși loială lui Massimiliano. Ea își reamintește de Carlo (Lo sguardo avea degli angeli). În vis, Massimiliano întreabă de Carlo și vorbește de nenorocirea care s-a abătut asupra fiului său. Amalia încearcă fără succes să-l trezească în timp ce Contele realizează că Francesco este cel care se străduiește să-l țină departe de el pe Carlo. În final Amalia îl trezește, iar Contele îi spune că și-a
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Cuprins de disperare, el strigă numele fiicei sale, o cheamă... Nici un răspuns... Rigoletto exclama: Ah, la maleditzione!...acel blestem a lui Monterone care începe să-și facă simțit efectul. Actul ÎI Un salon din palatul Ducelui de Mantua. Ducele este abătut și foarte afectat de faptul că cineva i-a răpit iubita. El s-a întors la casa Gildei pe care a găsit o părăsita și poartă deschisă. Se gândește la răzbunare și, în cuvinte mișcătoare, deplânge faptul că nu a
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
că nu este un student autentic, iar viitorul lui nu este deloc de invidiat. Un grup de pelerini sunt în trecere și toți li se alătură în rugăciunea pe care aceștia o ridică la Cer. Carlo nu se lasă deloc abătut de la obsesia să justițiara. Tulburat de apariția Leonorei pe care a observat-o imediat, fără însă să o recunoască, Carlo încearcă să-l chestioneze pe însoțitorul Leonorei referitor la subiectul care îl obsedează. Trabuco rămâne evaziv și îl interoghează la
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]