18,836 matches
-
an de Învățământ la Bogdana, venind tocmai de la Sighet. Micuți de statură, delicați și respectuoși, civilizați și cu o vorbire altfel accentuată, ceva de care elevii ar fi râs copios la ore și după ore dacă profesorii nu ar fi abordat lecțiile de Istorie, el și de geografie, ea, În termeni profesorali, supraveghindu-și pronunția și accentul. A ieșit Victor, a salutat-o respectuos iar profesoara l-a rugat: Domnu’ Olaru, vă cer o favoare și un ajutor, domnu’ profesor Bella
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
a vorbit de nenumărate ori despre păcatul lui Adam de a fi mușcat din mărul cunoașterii, care a dus la gonirea lui și a Evei din rai. De ce trebuia să ni se mai spună o dată asta? „Absolutul nu poate fi abordat cu idei infantile.“ Culmea era să poată fi abordat. „Fără escaladarea deșertului, nu poți savura voluptatea oazei.“ Două greșeli de exprimare într-o singură frază. Deșertul nu se escaladează, se străbate, pentru că nu este un vârf de munte, ci o
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
de a fi mușcat din mărul cunoașterii, care a dus la gonirea lui și a Evei din rai. De ce trebuia să ni se mai spună o dată asta? „Absolutul nu poate fi abordat cu idei infantile.“ Culmea era să poată fi abordat. „Fără escaladarea deșertului, nu poți savura voluptatea oazei.“ Două greșeli de exprimare într-o singură frază. Deșertul nu se escaladează, se străbate, pentru că nu este un vârf de munte, ci o câmpie de nisip. „A savura voluptatea“ reprezintă un pleonasm
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
politicos cu toată lumea, a făcut într-un an de pușcărie cît altul în doi, ca Făt Frumos din poveste. În plus, a terminat și facultatea de "hoț deștept". Cîteva fete deștepte, dar cam nemăritate, de la un post TV, l-au abordat și l-au prezentat ca pe o victimă a sistemului. Pandele ofta, dădea ochii peste cap și iar ofta. Și cum de v-au dat atît de mult? Patru ani, dar este atît de nedrept! Ce puteam face? Am fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
impecabil de albă și se adresează: Vă pot șterge puțin? Ce am? Ceva alb, poate puțină spumă de la pasta de dinți. Gelu se lasă șters la colțul gurii și mirosul Danei îi intră prin toți porii. Nonșalanța cu care este abordat îi place și angajarea fetei se face cu nerăbdare. Din acest moment, Gelu intră în zona celor care mint mai tot timpul. Mergem cu copiii la iarbă verde sîmbătă? întreba soția. Plec la Brașov, am... Dar n-am mai ieșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
aici aveam posibilitatea să mai salut vecinii și să mai "stau de vorbă" cu cîinii. Dintr-o curte iese o doamnă, vădit pusă pe "stat de vorbă". Avea o gentuță de încasatoare la Salubris și, văzînd dorința de a mă aborda, am crezut că reclamă vreun neajuns. Gura ei imita un zîmbet care, prost dirijat, se transformase într-un rînjet de răutate. Demult doream să vă zic ceva, înainte de a muri. Aveți prilejul acum. În casa asta am crescut patru frați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
tîrgului. Norocel excela la toate instrumentele, dar vioara era inima lui. Era convins că vioara lui era veche, făcută de un lutier fără pereche și în România alta la fel nu mai este. Într-o zi, șeful familiei Bucșă îl abordează: Cînți la nunta lui fiu-miu, altfel îți bag scripca pe gît! Dacă ne împăcăm... Vei lua bani cît n-ai văzut vreodată, clar? Cine să se pună cu clanul Bucșă? Nuntă mare, bani scuipați și lipiți de fruntea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
cunosc foarte bine și... nu merge. În plus, intervine și acea obsesivă întrebare: "De ce el și nu eu?" Ce profesie aveți? Profesor. Sau sociolog, dacă vă convine mai mult. Mulțumesc mult, domnule profesor. Din acel moment Juncu a început să abordeze alte zone din colegiul în care candida. Este normal ca în secolul 21 să nu beneficiați de asfalt, de canalizare? Nu, domnule Juncu! Voi fi cel care va prelua necazurile dumneavoastră și le va rezolva. Vă rugăm mult, dom' Juncu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
reprezintă mare lucru, îmi crease un soi de repulsie. Făceam însă eforturi mari să păstrez aparențele. Îl primesc chiar cu un zîmbet, generat de speranța că poate, între timp, se schimbase în bine. Poftiți, luați loc, vă rog. Omul mă abordează direct: Mai candidați? Nu știu precis. Poate da, poate nu... Nu v-ar tenta alte variante? De exemplu? Ambasador, deputat sau... Face un semn cît se poate de clar: "o tășulcă de parale". Îmi dau seama că omul meu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
-sa. Omul se duce la biserică, plătește acatiste, bleastemă, afurisește, plînge. Deodată apare vestea cea mare. Ați primit numirea, domnule Ionel. Vai, mulțumesc. Dai de băut, nu? Sigur, dom' Y. Cînd ajunge la serviciu, se întîlnește cu șefu', care îl abordează vesel: Te-au uns, dar știi ceva? Ce să știu? Prima știre este că mi-am dat demisia și deci nu-mi vei fi șef. De ce crezi că asta am vrut? A doua veste, pe care ți-o dau gratuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
a scos pe Șișu basma curată a fost puțin mai greu. Zilnic Liana plătea acatiste, se ruga cu ochii în lacrimi la sfînta icoană și o implora să-l bată Dumnezeu după măsura faptei sale. Într-o zi femeia îl abordează în fața Tribunalului: Dom' avocat, vă rog, doar o clipă. A, mata ești doamna aceea, parcă Liana, da? Da, eu sînt. Vreau să vă întreb ceva. Vă rog. Eu nu-s ca doamna matale. Ea este tînără, frumoasă, deșteaptă și chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Secretara aduce cafeluțele și le așează delicat în fața celor doi. Un coniac? Micuț de tot, adaugă șeful. Nu-i ora, dar dacă dumneavoastră... Dintr-o nișă se scot cele necesare și șeful face serviciul de gazdă. După acest preambul, patronul abordează subiectul. Ce părere ai tu, Mirciulică, de cutare? Cum Mircea nu era prost deloc, răspunde în doi peri. Știu și eu? Nu-l prea cunosc. Îți spun eu. Este un porc, o jogodie, un gunoi. Am remarcat și eu cîte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
te împușcă una, două. Se scutură puțin și-și dă seama ca este confuz. Unde sînt? se întreabă deodată derutat. Constată că trece în Ucraina, că cei doi care șușoteau erau, de fapt, ucraineni. Dumnezeule, ăștia sînt și mai criminali! Abordează românii care așteptau la rînd în vamă. Ar trebui să mergem împreună pînă la frontiera română, sînt mulți bandiți de drumul mare. Ce să-mi fure? Caii de la bicicletă? răspundeau unii nepăsători. Cum, necum, Spînu a găsit încă doi români
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
se lăsa pipăită și chiar accepta să fie controlată și mai în detaliu. Îndrăzneț cum devenise, Romeo era în al nouălea cer că fetișoarele satului sînt fără apărare în fața lui. Într-o zi, vine Tina, verișoara lui. Cu timiditate îl abordează, precis totuși. Nu mă iei cu mata? De cînd sînt "mata"? Bine, mă iei cu tine? Ce să faci acolo? O să muncesc. O să fac orice treabă. Chiar și...? Dacă altfel nu-mi găsesc un rost. Dar tu ești fată cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
n-o să ne ceară socoteală cineva. Dar nu-i moral. Nu vezi viața cum este? Azi ești și mîine nu mai ești. Discuțiile erau interminabile, obositoare, iritante și creau un soi de lehamite de nesuportat. Raluca, fiind singură cu părinții, abordează și ea aceiași problema. Mi-aș dori o mașină mai acătării.. Draga noastră, facem orice. Ne împrumutăm la bancă. Dar poate folosim ce avem. Doctorul este sigur de vindecare. Nu, de banii ăia nu ne atingem. Este siguranța noastră. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
aproape plîngînd îmi spune: Dar este oribil bancul tău! Este monstruos, îngrozitor! Supărat, plîngînd efectiv, mă părăsește ostentativ. Pe Pasqual l-am reîntîlnit în Cuba, venise cu părinții săi să ne vadă. Fără să-i amintesc de vremurile tinereții, mă abordează direct. Știi, Constantin, eu n-am mai auzit un banc așa îngozitor ca acela cu Anastase... Trecuseră 15 ani și copilul Pasqual n-a uitat o glumă cam "nepotrivită" pentru un copil flămînd. Sensibilitatea copilului Pasqual a fost puternic zdruncinată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
dezvoltate, și în mod special cele ale Europei, au fost pentru mult timp confruntate cu o problemă evident fundamentală: cea a îmbătrânirii populației lor. Această problemă generală implică bineînțeles multe altele. În afara celei a perpetuării speciilor, care nu va fi abordată decât în treacăt în această carte, să menționăm, de exemplu, chestiunea protecției (sociale) a sănătății, intim legată de cea a calității vieții populației îmbătrânite, ceea ce încearcă să traducă noțiunea de "speranță de viață în stare de bună sănătate"... Să mai
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
prevedere, dezvoltării lor și/sau perfecționării lor. Philippe Barthélemy, în capitolul V, amintește oportun de susținerea și atenția de care, mai mult ca niciodată, trebuie să beneficieze politica familială, ale cărei efecte demografice nici nu mai trebuie demonstrate. Martine Robert abordează apoi, în capitolul VI și în capitolul VII, celelalte două mari sisteme de solidaritate ale noastre: pensionările și sănătatea. Subliniază, de asemenea, reușitele lor din trecut (în special în cazul francez), marcând și limitele lor actuale și reperează marjele de
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
stabile", adică structuri pe vârstă constante, progresând în mod cu totul endogen și după procente diferite), dar mai mult sau mai puțin depășite astăzi, analiza sa ne pare greu de transpus în actuala problematică demo-economică a Franței. Capitolul următor va aborda această chestiune în mod mult mai frontal și va fi consacrat pe larg examinării măsurii în care progresele economice vor putea fi de natură să atenueze, să compenseze, chiar să compenseze peste măsură, inevitabila îngreunare a sarcinii demografice revenind adulților
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
acțiunilor de caritate, la o intensificare a relațiilor de vecinătate, ce constituie vectori privați pentru a rupe izolarea și pentru a redistribui venituri pe canale mai mult sau mai puțin formale (Prouteau și Wolff, 2004). Analiza acestor fenomene va fi abordată într-o a doua desfășurare. Pentru a sprijini aceste acțiuni spontane, care completează sau înlocuiesc transferurile familiale, statul are propria-i politică de reducere a inegalităților, ale cărei implicații sunt mai mult sau mai puțin directe asupra grupurilor de vârstă
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
eu, frate, e doar o parte din mine În Cucul ăla! Eu, ca și Flaubert cu Emma, sînt mai mult Eliza. Cu toate acestea, scriitori din generația mea, unii chiar prieteni creditabili, În pofida tuturor amabilităților de context, au pregetat să abordeze Demonul. L-au evitat nu pentru că nu ar exista acolo cîrlige de captare a interesului de la bun Început, ci deoarece, faptul l-am aflat de la unul din ei, nu-și Închipuiau că Ruba e În stare să deseneze, cromatic și
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
ani, Încă nu mă răbda În preajmă. A fost oricum, pînă În ceasul de față, singura bătaie pe care era s-o Încasez din cauza scrisului. Ionică Pintea, cel din banca din spatele meu, de lîngă Zoli, a avut inspirația să mă abordeze În gara Cluj, Într-o toamnă, la cîțiva ani după ’89. Nu ne mai revăzuserăm pînă atunci și regăsirea ne-a bucurat pe amîndoi. Așteptam rapidul de București, iar el pe cel de Satu Mare. La Cluj venise de nevoie, avea
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
partizani? — Gata, ajunge. Poate că nici eu nu știu, dar ajunge. Încheierea asta o hotărîse nu tata, ci primarul. Eram dez amăgit de mine Însumi. Nu fusesem În stare, din cauza unei prudențe nelalocul ei, a unei inhibiții neașteptate, să-l abordez pe Alexandru Soponaru și să aflu totul de la el. Visam deja Întîlniri numai Între noi doi În care el Îmi dezvăluia toate tainele clandestinității și ale tacticii de partizan, toate tehnicile de camuflaj, Îmi descria armele, Întreținerea și confecționarea lor
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
a spus apariția, iar eu am Înțeles din frisonul care a străbătut Înaltul complet de judecăți artistice, bărbați și femei, fie că tî năra era o frumusețe destabilizatoare, fie că ei nu se așteptau ca unul ca mine să fie abordat astfel de o localnică. Ea Îi cu noștea pe aproape toți, i-a salutat pe rînd. Muzicologul și cîntăreața de folclor i-au răspuns Încîntați că „De cînd nu te-am mai văzut... Dar bine că n-am avut motive
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
s-au oprit la vreo doi metri și s-au pus pe șușotit. Să fie el?... Să nu fie?... Se uitau insistent și vorbeau despre mine. Mă recunoscuseră, dar erau stăpîniți de stinghereală, nu știau cum ar trebui să mă abordeze. Nici eu nu-i Încurajam. Bărbatul și-a dres vocea, credeam că va Îndrăz ni. Dar nu. Au mai șopotit Între ei și s-au Îndepărtat. Cam În același loc rămăsese nedumerită și intimidată cîndva și Erica Baum. Ea să
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]