9,352 matches
-
astei clipe să-i găsim? Copilăria vine și se duce, Noi tot copii ne credem, cănd murim. Mi-ar fi de leac acea copilărie Dintâi, ce o gustam pe la chindii, Si de luminile, ce-ardeau în vie, Iar noi le absorbeam, fiind copii; Mi-ar fi plăcut să fiu, deodată, Cu-ai mei copii, copil și eu, Să văd cum curge viața negustată, Să văd că gustul cela era un nucleu. Copilăria iar se duce, Eu o opresc, din zi în
VERSURI DIN COPILĂRIE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381369_a_382698]
-
Manole , publicat în Ediția nr. 2119 din 19 octombrie 2016. Credeam, că e în lume frumusețea, Și- am rupt o frunză verde de măslin- Să-i dărui cuvântul și finețea Acestei mult înflămânzite cu venin Lumi, care din gustul banului absoarbe O apă tulbure, cu iz de îmbălăcire, Sporovăind în limbi, ce nu-i se cade, Se îndobitocește în lipsuri mercantile. Acestei lumi, cu dinții puși pe ducă, Înaintea sufletului parcă-i un sicriu, În care se deschid cu ochi, ce
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381380_a_382709]
-
Baki Ymeri , publicat în Ediția nr. 2254 din 03 martie 2017. Coliziune între real, suprareal și abstract Undeva este o graniță între amănuntele subiective și cele predicative ale obișnuitei existențe, și eventualismul care ideatic cât și imagistic/imaginativ tinde să absoarbă esențele, dacă poate fi găsită o cale de acces asumată responsabil pentru a face trecerea dintre cele două percepții, drept una naturală! Rămâne de văzut, e exact cum ai potrivi anotimpurile pentru ca apoi să ningă vara și să fie înfloriri
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380682_a_382011]
-
fiind cazul unui calendar de obiectualizări transpuse în necunoscut. Citește mai mult Coliziune între real, suprareal și abstractUndeva este o graniță între amănuntele subiective și cele predicative ale obișnuitei existențe, și eventualismul care ideatic cât și imagistic/imaginativ tinde să absoarbă esențele, dacă poate fi găsită o cale de acces asumată responsabil pentru a face trecerea dintre cele două percepții, drept una naturală! Rămâne de văzut, e exact cum ai potrivi anotimpurile pentru ca apoi să ningă vara și să fie înfloriri
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380682_a_382011]
-
ori pe săptămână.... XVIII. ELENA BUICĂ - CHEMĂRI DIN TAINIȚELE VIEȚII, de Elena Buică , publicat în Ediția nr. 1973 din 26 mai 2016. Ca profesor de limba română cu activitatea încheiată în urmă cu un sfert de veac și mai apoi absorbită de lumea scrisului, păstrez în adâncul ființei mele fiorul începutului de carieră, acea chemare tainică, învăluită în sfințenie a profesoratului și nu încetez nici acum de a mă minuna și a-mi pune întrebări despre chemările din tainițele vieții. Mai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380808_a_382137]
-
m-a făcut să renasc a doua oară. Ca bunică o îndemnasem de la bun început spre această carieră intuind ... Citește mai mult Ca profesor de limba română cu activitatea încheiată în urmă cu un sfert de veac și mai apoi absorbită de lumea scrisului, păstrez în adâncul ființei mele fiorul începutului de carieră, acea chemare tainică, învăluită în sfințenie a profesoratului și nu încetez nici acum de a mă minuna și a-mi pune întrebări despre chemările din tainițele vieții.Mai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380808_a_382137]
-
iudeo-creștinismul, nici gnosticismul, nici arianismul originar, nici donatismul etc. nu țin, riguros vorbind, de creștinismul medieval, epoca de mijloc începând cu secolul al V-lea. Am evocat însă aceste prime erezii și pentru că multe dintre ele, fie ca atare, fie absorbite în altele, trec dincolo de veacul al V-lea, dar și pentru că servesc ca o prefață necesară înțelegerii procesului închegării mișcării eretice din anii evului mediu”. Dar ce trebuie să înțelege prin eretic? Explicația dată de J.B.Bossuet (cu ea își
DESPRE IUDEO-CREŞTINI, GNOSTICI SI ESENIENI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380941_a_382270]
-
nou în viața mea și mă simțeam de parcă pluteam pe aripile unui vânt cald de primăvară. Simțeam că nu mai eram singur, că era cineva cu mine și mă gândeam cu plăcere și speranță la această femeie: Sufletul meu avid, absorbise noutatea! Era un început dulce în care începeam să cred. Am ajuns repede la lucru și așteptam să fie ora opt, ca să o sun pe Otilia: M-a sunat însă ea cu o jumătate de oră mai devreme, spunându-mi
PARTEA ÎNTĂIA de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380918_a_382247]
-
completare tuturor cunoștințelor necesare unei vieți independente. Joaca, dirijată, este un bun prilej ca viitorul adult reproductibil să-și însușească îndemânarea necesară muncii sale cotidiene de hrănire și mai apoi reproducere. De sute de mii de ani și omul gânditor absorbea educația muncii odată cu laptele matern. Astăzi care mămică mai alăptează mult iubita odraslă? Ne alăptând, neacordând un minim de 10 minute zilnic progeniturii pentru controlul activității desfășurate și planificarea noii zile dată de Dumnezeu inclusiv rugăciunea de mulțumire făcută cu
MAME FĂRĂ MAME. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374295_a_375624]
-
și iarbă pare aur palid. La umbră, albastrul cerului devine mov. Acolo, deasupra, undeva nevăzute ciocârliile ciripesc neîncetat cântecul lor, cântec englezesc. Pielea arde roz, apoi roșu, rocile de calcar odată pe fundul rece al mării, dureros reflectă albul. Șopârle absorb soarele, dar dispar imediat ce umbrele noastre negre cad. Trei băieți pe biciclete cu timp nelimitat într-o zi fierbinte, la mile distanță de casă, explora sălbaticia. Sălbaticia lor. Ar putea fi Africa, deșertul australian. O întreagă lume pentru ei înșiși
POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de MARIE DUNNINGHAM în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374366_a_375695]
-
tale, lungi și uscate, spionează printre rămășițele acestei familii. „Aș putea face o rochie din asta! Îmi place acest model de tricotat, atât de ciudat. Ce sunt astea? Cine este asta? Ăștia au cunoscut-o pe mama mea?” Atingând și absorbind. Fotografii de familie, cărți vechi, lucruri pe care mama ta le-a atins. Ai petrecut trei ore stând pe podea proband nouă ta familie să vezi pe unde ți se potrivește. (Februarie 2005) GRANDDAUGHTER (ADOPTED OUȚ) (This child was adopted
POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de MARIE DUNNINGHAM în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374366_a_375695]
-
se proiectau imagini cu făpturi pline de un frumos nelumesc înșiruindu-se în cortegiul aceleia pe care o identifică instantaneu ca fiind Zâna Polului Rece. Toate i se perindară fulgerător! La un moment dat părea că și el va fi absorbit de halou! Tocmai când spăimoasa trăire stătea să-l răpună definitiv, sfera explodă în adevărate lacrimi de cleștar multicolor, totul petrecându-se într-o absolută lipsă de sunet... În așteptarea tunetului ce firesc urmează fulgerului, își lăsă în jos pleoapele
INTERLUDIU de ANGELA DINA în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374384_a_375713]
-
scăpat pe gura inimii”. Demersurile lirice ale Irinei Lucia Mihalca sunt ample, elaborate în structuri libere, despovărate de canoanele prozodiei clasice, urmând (majoritatea) un fir relativ lung, axa care orientează “povestea” poetică . Metafore, parabole, construcții alegorice în formule lirice care absorb simțurile trăirilor aflate, în cazul poetului, într-o ”rațională dereglare” (Rimbaud), rezultând din asta edificii literare care ne relevă “arhitectura imagistică” a visurilor sale poetice. Narațiune versificată, texte aparent prozaice însă profund lirice în plămada lor, construcții absolvite de norme
IRINA LUCIA MIHALCA ȘI 'LUNTREA VISULUI' EI DIN... 'O MIE DE VIEȚI ȘI-O NOUĂ VIAȚĂ' [Corola-blog/BlogPost/374470_a_375799]
-
lor, construcții absolvite de norme structurale, despre care se spune că au totuși viziunea lor axiologică. Irina Mihalcea și-a ales “luntrea” ca vehicul simbolic al periplurilor sale pe întinderile care prefigurează necuprinsul prospecțiunii ființei umane, imensitatea lumii, a universului absorbit de om, receptorul lucid al cosmosului, dar, invariabil, un absorbant subiectiv, deci original. Dacă eul biologic privește lumea în paradigme gata construite, dându-i înțelesuri standardizate, lumea eului poetic e personalizată, e doar imaginea poetică a celui care o vede
IRINA LUCIA MIHALCA ȘI 'LUNTREA VISULUI' EI DIN... 'O MIE DE VIEȚI ȘI-O NOUĂ VIAȚĂ' [Corola-blog/BlogPost/374470_a_375799]
-
1904-1967) care au intuit primii existența Black Holurilor din cosmos. Prăbuștă în ea însăși, substanța stelară avortată de supernove muribunde, este capturată ireversibil și cade spre centru-i cu viteze luminice: colaps continuu al gravitației regine și perpetue ce totul absoarbe cu criminală lăcomie, ca un dragon sălbatic de foc, ca un aspirator flămând și hămesit al cosmosului care comprimă înspăimântător și înghite tiranic oceane întregi de lumină și care curbează cu bruște contracții nebune până și urmele infinitului mare și
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
din pagodele extragalactice ale enigmelor eclozate ilogic în arce de optim nadir. Când își rotește intermitența-i bizară în pulsațiile strălucirii lui efemere, ne propulsează absent interesele în golul spațiului-timp din vecie, mai mult decât toate simfoniile cosmice de raze, absorbite prin tunurile mute ale telescoapelor care doboară nocturn fructele secrete ale stelelor, dar care niciodată nu pot doborî incendiile geniale ale quasarului, astrul cel mai bogat în superenergii ș-n serii de parseci indiferenți, cea mai îndepărtată lumină ciudată dintre
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
spre ramurile-n vânt, Miresme dulci vor izbucni spre soare Și el o să le-adauge valoare, Pârâul cel înmărmurit în gheață Se va trezi, fluid, la viață, Iar sabia fragilă-a firului de iarbă Va-mpunge cerul, viața s-o absoarbă... Târziu, din toamnă, cuibul vieții părăsit, Visează-acum, reconstruit, să fie locuit Și, ca-ntr-a lumii dimineață, Erupe iar în mine viață, Precum vulcanul de verdeață... Referință Bibliografică: VULCAN LATENT / Gheorghița Durlan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1536, Anul
VULCAN LATENT de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374599_a_375928]
-
că legendele au un sâmbure de adevăr, iar miturile sunt complet imaginare) rămân din ce în ce mai mult în ”baza de date” a trecutului... Mitul și legenda, din stadiul culturii primitive și până în epoca civilizației tehnice timpurii, până când mitologia ca sistem integral este absorbită și codificată de religie, au încercat, la modul global, să cunoască universul, să se constituie ca o filozofie care include demersul mistic. Mai are omul modern nevoie de legend, de mituri? Chiar dacă științific și-a explicat până în prezent tot ce
FLOAREA CĂRBUNE-” LEGENDE” SAU BALSAMUL IUBIRII LUI DRAGOBETE PRIN ÎNTOARCEREA INOROGULUI de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374597_a_375926]
-
ființei, mai molcom, mai în penumbră, mai în surdină. Într-o asemenea seară mi-a trimis Nina Ceranu, în variantă pdf, Nirvana. „Mire, uite aici un link. Citește tu poeziile astea ale lui Eugen Dorcescu, te rog. Eu nu pot...” Absorbită de ele, le-am citit dintr-o suflare. Ca pe un singur poem. Auzindu-le. Ca pe un singur strigăt. Vizualizându-le. Ca pe un singur episod. Cel final. Dintr-un serial, original conceput, despre aceeași, recognoscibilă, viață întru moarte
MIRELA-IOANA BORCHIN, NIRVANA ...DOAMNE, CUM! de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374547_a_375876]
-
să ocrotească câteva lanuri galben-aurii și mănoase de grâu și porumb, care-l așteptau voioase să-și reverse picăturile sale argintii asupra lor. Se jucau fericite, legănându-se în toate direcțiile, în lumina razelor strălucitoare ale soarelui , pe care le absorbeau cu nesaț și se scăldau în șuvoaiele delicate de picături de mărgăritare. Și-atunci firele de grâu creșteau, creșteau și doreau să se facă tot mai mari și mai frumoase. Picăturile se revărsau nestingherite peste câmpurile învelite în mătăsuri verzi
,,POVESTEA FULGILOR DE NEA” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373361_a_374690]
-
Amăriei Publicat în: Ediția nr. 2279 din 28 martie 2017 Toate Articolele Autorului Până nu bate lacrima în pleoapele sufletului meu nu aud cum scobesc pașii vremii în creștetul tăcerii mâini rugătoare năpădesc prin granitul dintre lumi ceva mă mă absoarbe înapoi ceva mă aruncă în spațiu o buclă temporală mă împarte in doua jumătate rămân - jumătate plec la mijloc durerea Referință Bibliografica: Buclă temporală / Emilia Amăriei : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2279, Anul VII, 28 martie 2017. Drepturi de
BUCLĂ TEMPORALĂ de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2279 din 28 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373508_a_374837]
-
urzica unui gând. Dacă ai fi vrut să fii aici acum, ai fi fost, nu te-ar fi oprit norii de pe partea stângă a lumii, nu te-ai fi blocat în traficul intern de alegeri , nu te-ai fi lăsat absorbit de mirajul unei clipe, te-ai fi apropiat ușor, ai fi privit dincolo de costumul acesta de carne, m-ai fi dezgolit de tăceri și mi-ai fi șoptit cu direcția orei: ,,Tu, cea mai bună parte din mine, te văd
CONȘTIENTIZARE de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373620_a_374949]
-
TEMPORALĂ, de Emilia Amariei , publicat în Ediția nr. 2279 din 28 martie 2017. Până nu bate lacrima în pleoapele sufletului meu nu aud cum scobesc pașii vremii în creștetul tăcerii mâini rugătoare năpădesc prin granitul dintre lumi ceva mă mă absoarbe înapoi ceva mă aruncă în spațiu o buclă temporală mă împarte în două jumătate rămân - jumătate plec la mijloc durerea ... Citește mai mult Până nu bate lacrima în pleoapele sufletului meunu aud cum scobesc pașii vremii în creștetul tăceriimâini rugătoare
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
buclă temporală mă împarte în două jumătate rămân - jumătate plec la mijloc durerea ... Citește mai mult Până nu bate lacrima în pleoapele sufletului meunu aud cum scobesc pașii vremii în creștetul tăceriimâini rugătoare năpădesc prin granitul dintre lumiceva mă mă absoarbe înapoiceva mă aruncă în spațiuo buclă temporală mă împarte în douăjumătate rămân - jumătate plecla mijloc durerea... VIII. NU-MI AMINTESC..., de Emilia Amariei , publicat în Ediția nr. 2271 din 20 martie 2017. cu palmele goale îmbrățișez copilul din mine nu
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Artistic > CARAVANA CULTURALA 2016 Autor: Liliana Ghiță Boian Publicat în: Ediția nr. 2084 din 14 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului CARAVANA CULTURALĂ 2016 Copilăria este vârsta în care, creierul ca un burete imens, absoarbe orice informație, în cele mai mici detalii ale vieții, cu puterea de înțelegere specifică anilor, cu inocența, sufletul și ochii naivității infantile... O amintire îmi stăruie în memoria afectivă cu pregnanța unui fapt care m-a marcat puternic în acea
CARAVANA CULTURALA 2016 de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371469_a_372798]