4,105 matches
-
raport anual asupra situației finanțelor locale; și realizarea de studii care să analizeze factorii ce se află în spatele evoluției finanțelor locale. Pentru a duce la îndeplinire aceste îndatoriri CFL a creat un grup specializat format din membri CFL și patru academicieni, numit Observatorul Finanțelor Locale (l'Observatoire des finances locales). Evoluția sistemului de granturi și rolul acestuia în relațiile dintre centru și autoritățile locale După cum am observat deja, direcția generală cu privire la sistemul de granturi a reprezentat o schimbare de la granturile alocate
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
doar de către conducerea de la nivelul cel mai înalt al PCR ă Comitetul Executiv ă, cu sprijinul unui grup de experți: ...cadre cu munci de răspundere din Ministerul Sănătății și Prevederilor Sociale, șefi ai secțiunilor regionale de sănătate și prevederi sociale, academicieni, profesori din institutele medico-farmaceutice, medici specialiști din unitățile sanitare, cercetători în domeniul demografiei, reprezentanți ai unor organizații obștești (Scânteia, 21 septembrie 1966, p. 1). Aceste reglementări au marcat doar începutul unui proces legislativ și al unor campanii extinse de propagandă
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
Vulpoi, Munteanu, Iepure, Iepuroaica, Chițâgoi, Gânsac, Broscoi, Olteanu, Acrișor, Băbuță, Bâzgoi, Bursuc, Cap de Cal, Cartofoi, Ceas rău, Chioru, Ciorsoi, Covrig, Fleașcă, Pârțoi, Piciu, Butelie, Tuluc, Țâganu, Turculea, Vrăghioi, Zdrea, Sugurel, Ciot, Mocanu, Lungu, Pruna, Boureanu și Belciug. După cum arată academicianul Iorgu Iordan, „toponimia poate fi socotită istoria nescrisă a unui popor, o adevărată arhivă unde se păstrează amintirea atâtor evenimente, întâmplări și fapte mai mult sau mai puțin vechi sau mai importante care s-au petrecut de-a lungul timpurilor
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ambelor iubite, încurcând exemplarele cu dedicație între ele. Monica studiază la Paris și face o teză doctorală despre Villon. Dar colega ei, fată romanțioasă, îl iubește pe Paul Bourget. În timpul acțiunii din La Medeleni, Bourget trăia (1852-1935), ba era și academician din 1894 în locul lui Maxime du Camp. Așa că Olguța poate să facă o farsă credulei colege a Monicăi, pretinzând că l-a întâlnit și plastografiind un autograf de la acesta. Vania, unchiul Olguței, are lecturi serioase din literatura rusă. Îi adoră
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
ridicate din Murgeni, cărora le realizează medalioanele: „Ioan I. Răianu, matematician și prieten al lui Aurel Vlaicu, pe care l-a ajutat... cu inima ca și cu o substanțială cotă la plata motorului de avion" (p. 140); Nicolae I. Profiri, academician, om de știință; Ion Juvara, mare chirurg, „una din cele mai interesante, mai bogate în idei" dintre personalitățile chirurgiei românești, cum spunea Iorga; Constantin C. Balmuș, academician, unul dintre eleniștii noștri de seamă". * Naționalul Naționalul, organ al Partidului Național‐Român
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
o substanțială cotă la plata motorului de avion" (p. 140); Nicolae I. Profiri, academician, om de știință; Ion Juvara, mare chirurg, „una din cele mai interesante, mai bogate în idei" dintre personalitățile chirurgiei românești, cum spunea Iorga; Constantin C. Balmuș, academician, unul dintre eleniștii noștri de seamă". * Naționalul Naționalul, organ al Partidului Național‐Român din județul Tutova, în primul număr din 15 februari e 1923, apoi de la numărul 2, care poartă data de 15 martie 192 3 cu adăugirea: „De sub șefia
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în jurul lui Tutoveanu - având ca mentor pe Alexandru Vlahuță... Bârladul a fost un Weimar... Bârladul poate fi un Weimar... Bârlad - „un oraș cu vocație culturală care a dat cultu rii noastre mai multe personalități decât oricare altul” - cum aprecia, undeva, academicianul Alexandru Zub. „Bârladul, acest Weimar, cum îl numește G. Călinescu, merită cunoscut stradă cu stradă... Orice piatră a lui înseamnă i storie”... * În timpul războiului, pe când întreaga țară era aciuată pe pământul vechii Moldove, și orice viață literară încetase, am tipărit
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
C. Sp. Haret, A. Iliescu, I. Mateescu, S. Mironescu, I. Negruțu, Gr. Pletosu, M. Pop, G. Popescu, V. Simionov, L. Te odor, Maxim. La revista „George Lazăr” a colaborat și Constantin Hamangiu, fost elev al Liceului „Codreanu”, promoția 1889, ulterior academician, ministru de justiție, cetățean de onoare a municipiului Bârlad, născut la Pogonești - Bârlad într‐ o familie de răzeși. Redactorul principal al revistei a fost Solomon M. Haliță, dascăl ardelean care, alături de G. Ghimbășanu au scos un ziar conservator cu numele
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Pavelescu, Ștefan Cosma, G.G. Ursu, Gh. Ioniță și alții. * Tot în „Discuții literare” dar în nr. 2 din „Scrisul nostru” G. Tutoveanu îi precizează lui V. Damaschin că „Academia Bârlădeană:” s‐a înființat chiar la 1 Mai 1915 și primii „academicieni” au fost, în afară de G. Tutoveanu, Tudor Pamfile și T. Chiricuță: frații Iuliu și Virgil Nițulescu, medici, foști bursieri ai lui Rochfeller, G. Alexandrescu, profesor la Liceul „Lazăr” din capitală, C. Gruia, profesor la Școala normală din Ploiești, M. Rădulescu, profesor
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
presă CVINTET TE-RA. "Multe flori sunt, dar puține / Rod în lume or să poarte..." ca: romancierul Daniel Dragomirescu, poetul Mihai Apostu (5 volume), frații Corneliu și Gelu Bichineț, mai ales dr. Constantin Teodorescu. Consider ca nume grele de colaboratori, academicieni (Eugen Simion, Ion Pop de Popa, Viorel Barbu ș.a.) și personalități "naționale": prof. dr. Mihai Miron, Valentin Silvestru, Alexandru Mironov, prof. dr. Alexandru Ionescu, prof. dr. Mircea Ciubotaru ș.a., valori ce nu pot fi puse la îndoială. Numele cele mai
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
POETUL cel dintâi al Moldovei în renaștere, și promotor al limbii române unice... Avea darul de a fi printre marii 189 prieteni chiar din prima clipă. A avut, cred, printre cei mai statornici prieteni pe Adrian Păunescu, Theodor Codreanu (Huși), academicianul Mihai Cimpoi și a fost imediat "naturalizat" la Uniunea Scriitorilor Români sau la Academie. Omul, oarecum neajutorat, nu impresiona până nu citea ceva. Ca și lui Nichita Stănescu (am mai scris despre asta) i "se făcea loc" pentru prezență pe
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
ca bun familist (trei copii foarte realizați), și chiar ca un om de afaceri, iată, argumente pentru prezența pregnantă în județ ul Vaslui, din 1970 încoace. La toate acestea se adaugă legăturile afective sau comunicarea cu mari personalități ale României (academicieni, senatori, profesori, miniștri, deputați, chiar președinți de stat), cu un scop precis afirmarea valorilor locale în context național și nu numai: șef de delegație la Congresul Internaționalei Verzi (2001), discuții cu Joschka Fischer despre Constituția Europei, invitații speciale la B.B.C.
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
și probabil alții, de a căror activitate nu avem cuno ștință. Lista de mai sus nu trebuie luată ca un pomelnic întru pomenire (puteți și așa !), ci recunoașterea unor merite, demonstrate ! (punctajul după cele cinci criterii). în universalitate sunt deja academicienii menționați, Avram D. Tudosie, Marcel Guguianu ș.a. încercăm însă evaluarea valorilor mai importante și atunci lista se restrânge mult, vom ajunge, evident și la primii șapte. Cum nu avem o barieră de timp, o dată unanim acceptată, iar autorii și-au
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
timp. Poate considera cineva că Avram D. Tudosie (n. 1931) nu este "decanul" în cercul de valori locale ? Pentru cine nu știe, el este considerat între primii 20 de oameni de seamă în agricultură, făuritor și autoritate a viticulturii românești. ACADEMICIENII sunt ai noștri dar și ai lumii. Desigur, dacă un număr mare de academicieni, profesori universitari, doctori în diverse științe s-au născut la Vaslui, nu e vreun merit ci doar punctul de plecare. Se știe că cel care deschide
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
cercul de valori locale ? Pentru cine nu știe, el este considerat între primii 20 de oameni de seamă în agricultură, făuritor și autoritate a viticulturii românești. ACADEMICIENII sunt ai noștri dar și ai lumii. Desigur, dacă un număr mare de academicieni, profesori universitari, doctori în diverse științe s-au născut la Vaslui, nu e vreun merit ci doar punctul de plecare. Se știe că cel care deschide seria marilor personalități de această sorginte este Dimitrie Cantemir, urmat de Al. I. Cuza
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
ni se aduc... Dacă reacțiile violent-ridicole ale unor „apărători” ai poetului național erau previzibile (asta fac de ani de zile, de când au ascuns în sertare carnetele de comuniști), marea deziluzie în acest serial „pro-contra Eminescu” este, în opinia mea, dublul academician și eminescolog Mihai Cimpoi, deputat-democrat în Parlamentul Republica Moldova, președinte al Uniunii Scriitorilor. În câteva articole de un uluitor protocronism publicate în revista Flux sub titlul „Atacuri contra lui Eminescu”, domnia sa îi „combate” pe cei care au publicat în Dilema („dilematori
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
și culturii, cu o vocație faustică indubitabilă (recunoscută de specialiști în materie și refuzată cu încăpățânare (subl. M.C.) de Al. Paleologu) și cu o stăruire nedezmințită în zona luminos-obscură a ființei ce se revelă/ascunde în chip heideggerian?”. Dacă domnul academician îl tratează de sus pe Alexandru Paleologu, un senior al culturii române contemporane, despre revista noastră domnia sa scrie nonșalant că susținem „publicații literare din România care au rezervat spațiu generos unor atacuri violente asupra lui Eminescu”. Sub ce formă s-
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
formă s-a manifestat această susținere dl Cimpoi nu scrie, lăsându-ne pradă ipotezelor. Am recomandat cumva teme de dezbare revistelor literare din România? Am organizat articole, am selectat colaboratori în campanii de „subminare a valorilor naționale”?... Sper ca domnul academician să găsească timp, în drumul său de la Parlament spre Uniunea Scriitorilor, să treacă pe la redacție și să ne spună cu ce ne știe vinovați. Până atunci, dragi cititori, vă propun să vorbim tot despre Eminescu, dar în „ediție” basarabeană, adică
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
în cartea sa Chipuri și măști ale tranziției, intitulată „Eminescu și recitatorii”. În finalul acestui articol, îmi permit să reproduc un citat din acest text - în compensație la cel oferit mai sus din gândirea „revoltată” și transparent conjuncturală a dlui academician Mihai Cimpoi: „...Ceea ce au în comun toate speciile de recitatori invocate este, în ciuda aparențelor, indiferența față de Eminescu. Pentru ei, ca și pentru mulți dintre noi, el nu este decât un pretext gras al exhibării de sine. De aceea, felul în
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
Contrafort la Radio Europa Liberă, se pare că butoiul va deveni cu adevărat o mascotă a instituției scriitoricești, care va dobândi, astfel, o faimă pe care cărțile voioșilor convivi nu i-ar fi procurat-o niciodată... În cadrul aceluiași Consiliu, dl academician Mihai Cimpoi, Președintele Uniunii, a anunțat că renunță la titulatura vicepreședinților (sună amenințător?!), creând în schimb două departamente. Dl Arcadie Suceveanu va dirigui creația, iar dl Ion Ciocanu, cu rezultate manageriale excelente în trecut (vezi „performanțele” sale din perioada când
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
o reținere olimpiană de către dl Mihai Cimpoi, președintele Uniunii Scriitorilor. Fără a avea curajul unei opinii clare și edificatoare, domnia sa afișează mai curând comportamentul unei persoane căreia acest conflict - hărțuitor pentru cei aflați în controversă - pare să-i convină. Domnul academician le dă dreptate tinerilor atunci când se află în compania lor (le promite chiar că va scrie cândva pozitiv despre postmodernism) și, probabil, la fel de generos îi gratulează și pe vârstnici. De aceștia din urmă se simte mai apropiat ca vârstă și
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
Universității, este o culegere de articole critice de 800 de pagini, subintitulat „manual-studii”, elaborat și scris de „floarea criticii din Moldova” - expresia aparține lui Mihail Dolgan. În Sala Senatului Universității, unde a avut loc lansarea, a venit multă lume galonată - academicieni și scriitori, profesori universitari. Au fost prezenți studenți, familiile autorilor, reprezentanții televiziunii și radioului, ai presei scrise etc. Gheorghe Rusnac, rectorul universității, a fost moderatorul manifestației. Iată selecțiuni din luările de cuvânt. Play: Mihail Dolgan: „Aceste aprecieri ne dublează și
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
este atât de neproblematică pe cât poate părea cititorului necunoscător. În paginile de însemnări ale lui G.T. Kirileanu găsim o notație concludentă: "14 octombrie [1955] Scriu Editurii "Tineretului" din București în legătură cu apariția broșurii "Stejarul din Borzești" de Eusebiu Camilar, scriitor și academician, făcând unele propuneri: 1) Ar fi fost bine ca între ilustrații să fie și poza vechii biserici a lui Ștefan cel Mare din Borzești, care se găsește în cartea lui G. Balș: "Bisericile lui Ștefan cel Mare"; 2) Să se
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
fie și poza vechii biserici a lui Ștefan cel Mare din Borzești, care se găsește în cartea lui G. Balș: "Bisericile lui Ștefan cel Mare"; 2) Să se corecteze câteva greșeli de limbă care nu se pot ierta unui autor academician. De exemplu: la pag. 5 se zice: "gâze de prin fânuri" în loc de fânețe; iar mai jos, în continuare, se scrie "Ștefăniță, așezat pe un butuc...", dar în ilustrația de la pag. 7, se vede că Ștefăniță stă ca judecător, pe o
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
regăsim, fără o minimă explicație factuală, și în Istoria României în date, coordonată de Constantin C. Giurescu (Editura Enciclopedică Română, București, 1971, p. 308). "Ani de zile, consideram o mare biruință dacă puteam să menționăm cuvântul Basarabia", spunea, după 1989, academicianul Dan Berindei, vorbind despre interdicțiile fostului regim (vezi Istorici în dialog, în "Revista de istorie militară", nr. 3/1992, p. 50). Profesorii curajoși puteau dezvolta mai mult subiectul, pe propriul risc, întreținând o memorie istorică informală, care a dublat oricum
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]