3,107 matches
-
o parte și Ion Brătianu- Vasile Boerescu de alta. În toate scrisorile lor, atât Brătianu, cât și Boerescu sfătuiesc pe Callimachi să stea în defensivă, iar nu să ia ofensiva, în nici un chip să nu devie agresiv față de Austria. Sub acuzările ce i se aduc și sub amenințarea de a fi dat judecății, fiindcă ar fi divulgat secrete de stat, Callimachi-Catargi trimite o scrisoare de apărare ziarelor. El se apără spunând că n-a publicat corespondența decât după ce a fost acuzat
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Președintele, stăruind ca plenipotențiarii ruși să exprime într-un mod precis votul lor, comitele Șuvaloff zice că pentru guvernul său observațiunile adresate de către delegații români ar spori dificultățile discuțiunii, deoarece, în adevăr, Rusia nu va suferi să i se facă acuzări fără ca să se apere. Cu toate acestea, dacă majoritatea Congresului se pronunță pentru admitere, plenipotențiarii ruși nu vor putea să voiască singuri depărtarea contrazicătorilor lor și nu se opun la propunerea lordului Salisbury. Plenipotențiarii otomani nefăcând nici o obiecțiune, principele de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
mijloace pentru denigrarea partidelor adverse și pentru crearea unor greutăți pentru partidele de la guvern, sprijinind în acest scop mișcarea legionară. Astfel creau situații care primejduiau siguranța statului. În martie 1934, cînd s-a judecat procesul, care a adus în boxa acuzării și pe autorii morali ai asasinatului lui Duca Corneliu Codreanu, generalul Zizi Cantacuzino, Nae Ionescu și alții în apărarea lor au venit o seamă de cunoscuți oameni politici: Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Vaida Voevod, George Brătianu, C. Argentoianu, generalul Averescu
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
procurorului tribunalului Vaslui). Costache Coșovanu din Frenciugi, comuna Drăgușăni, cere procurorului tribunalului Vaslui, analizarea situației sale, fiind implicat și a fi lipsit de hrana zilnică pe o perioadă mai lungă de timp, . Procurorul general de pe lângă Curtea de Apel pune sub acuzare pe locuitorul Meleti Simota, major din Frenciugi, comuna Drăgușeni, necunoscuți și nedovediți, . În actul de acuzare sunt enumerați și capii răscoalei din satul Bâcu, comuna Borăști, anume: Gheorghe Niță, Vasile N. Lupu, Gheorghe Chițescu, Vasile Gh. Vieru, zis Albu, Ilie
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
fiind implicat și a fi lipsit de hrana zilnică pe o perioadă mai lungă de timp, . Procurorul general de pe lângă Curtea de Apel pune sub acuzare pe locuitorul Meleti Simota, major din Frenciugi, comuna Drăgușeni, necunoscuți și nedovediți, . În actul de acuzare sunt enumerați și capii răscoalei din satul Bâcu, comuna Borăști, anume: Gheorghe Niță, Vasile N. Lupu, Gheorghe Chițescu, Vasile Gh. Vieru, zis Albu, Ilie Ciumală, Ion V. Anastasici, Vasile Gri. Babuștei, Costache Bistriceanu, Dumitru Bontaș, Costache Aelenei, Cost. Savin, Dumitru
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
sperăm să dezvăluie adevăratele intenții ale așa-zisei “repatrieri“ care de fapt însemna “gulagul Siberian“. Din unele date statistice, rezultă că au fost repatriați peste 56 000 de refugiați. “Răstignirea României“ și “Golgota Refugiaților“ se constituie într-un act de acuzare la adresa agresorilor și ocupanților, cât și pentru acel Occident de la care am așteptat “izbăvire“, dar ne-am ales doar cu speranțe înșelate.
“GOLGOTA” REFUGIAŢILOR DIN BASARABIA, NORDUL BUCOVINEI ŞI ŢINUTUL HERŢA. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1663]
-
regim. Cristian Paul Șerbănescu a fost condamnat în iunie 1949 pentru că aparținea organizației 'Pentru Patrie și Rege'. Pe 1 august 1949 a fost trimis la Gherla și recrutat, după o lună, ca informator al lui Alexandru Matei. Capetele sale de acuzare sunt sprijinirea lui Popa prin plasarea acoliților acestuia la munci administrative și prin aprobarea pachetelor pentru aceștia. De asemenea, ar fi ascuns cauza morții a patru victime și ar fi ținut ședințe legionare. Constantin P. Ionescu, judecat în 1949 de către
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Militar) pe 31 august 1957, însă este foarte probabil ca ei să nu fi fost înștiințați de înaintarea recursului și, cu siguranță, nu știau pentru ce sunt ținuți în viață. În vara lui 1957, au fost folosiți ca martori ai acuzării într-un alt proces legat de acțiunea de la Pitești. Pe 5 septembrie 1957 a fost redactată o altă cerere de comutare a pedepsei cu moartea pentru Popa, Voinea, Pătrășcanu și Dumitrescu. Pe 11 octombrie 1957, Prezidiul Marii Adunări Naționale a
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
că, dacă vor susține varianta Securității, vor beneficia de clemență. Înainte de a începe procedura de judecată, Voinea s-a ridicat în picioare și i-a cerut președintelui să fie scos din boxa acuzaților și să fie chemat ca martor al acuzării. Martorii au fost de două tipuri: cei care erau instruiți să susțină varianta Securității și cei care relatau doar scenele de tortură. Fiecare inculpat avea cel puțin doi martori împotriva sa. Părintele Papken Keropeian, întrebat ce a văzut la Gherla
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
împotriva sa. Părintele Papken Keropeian, întrebat ce a văzut la Gherla, a spus că a fost torturat de comandanții legionari Gheorghiu și Marcu, în fapt directorul și unul dintre gardienii închisorii, declarație ce a provocat zâmbete și rumoare. Martor al acuzării pentru Voinea a fost Octavian Tomuța, care l-a acuzat că l-a recrutat pe Țurcanu și ceilalți să îi tortureze. Când Voinea l-a întrebat ce a pățit el însuși în camera 4-spital, Tomuța a repetat obsesiv: 'Voinea a
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
care i-au fost batjocorite familia și credința într-un mod atât de inuman, însă el s-a întâlnit cu Octavian Voinea, căruia i-a destăinuit o parte dintre umilințele la care a fost supus. Ulterior, a fost martor al acuzării în procesul deținuților, păstrând o atitudine demnă și persiflând intențiile comuniștilor de a arunca vina pe legionari. S-a eliberat în 1955, grav bolnav de TBC, petrecându-și restul vieții internat în spitalul de la Cernica. A murit în 1961 și
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
observă că, în primăvara lui 1952, Mărtinuș și Livinschi apăreau mai rar prin închisoare și păreau timorați. La sfârșitul lui mai a fost dus și Maxim la Jilava, pentru cercetări, dar nu a recunoscut nimic, întrucât bănuia că se urmărea acuzarea sa în proces. Virgil Maxim povestește un episod anterior procesului, când a fost scos pe culoarul parterului închisorii Gherla împreună cu Titi Stoica, Lupoaie, Obreja, Neagu, Tomuța, Barbă, Vamanu, Pangrate, Teja și alți câțiva studenți și muncitori (cu toții aveau să fie
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
povestit tot ce s-a întâmplat, fiind asigurat că nu va mai pătimi deloc. În 1952 a fost luat și dus la București pentru a fi martor în procesul Țurcanu, iar în 1956 a fost citat și ca martor al acuzării împotriva administrației de la Gherla. Justin Ștefan Paven Născut pe 1 iunie 1925 în București, a absolvit Liceul 'Aurel Vlaicu' din București. Justin Paven a fost arestat ca membru al organizației regaliste 'Stema Țării', la 24 de ani, pe când era student
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
coaste rupte, buza și articulațiile gâtului rupte. După încetarea torturilor în Gherla, a fost scos la muncă în atelierul de vopsitorie, iar în 1953 a fost cercetat la Ploiești pentru procesul Țurcanu, fiindu-i repartizat un rol de martor al acuzării. A refuzat să colaboreze în orice fel cu anchetatorii, astfel că s-a renunțat la implicarea sa în proces, fiind eliberat abia în februarie 1956, în urma presiunilor mamei sale, care a obținut anularea reactivării pedepsei din 1942. Nu a reușit
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Ion Stoian s-a născut la 7 ianuarie 1929 în comuna Vasile Roaită, județul Bacău, și a fost arestat pe când era încă elev de liceu, sub acuzația că făcea parte din FDC Bacău începând cu anul 1946 (conform actului de acuzare în procesul Țurcanu). Condamnat la 8 ani de detenție, a cunoscut acțiunea, în toate formele ei, la Suceava (din 1948), Târgșor (până în decembrie 1950) și Gherla (la camerele 81, 99, 102, 104, 107). Și-a manifestat agresivitatea încă de la Târgșor
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
la comandă și fără retușuri. Am avut noi grijă să ne asigurăm cu mult înainte de conspirativitatea descoperirii acestei acțiuni. Condamnat la moarte în procesul Țurcanu, a beneficiat de comutarea pedepsei în muncă silnică pe viață, fiind folosit ca martor al acuzării în cel de-al doilea proces al deținuților. A trecut și pe la Aiud, fiind eliberat în 1964. După 1989 a publicat un volum de memorialistică. Nicolae Călin Zaharia Arestat și condamnat pentru activitatea din cadrul Organizației Național-Creștine din Timișoara, Zaharia era
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
asupra victimelor au fost diverse, în funcție de structura sufletească (ba, în unele cazuri, chiar de cea fizică) a fiecăruia și, foarte important de precizat, de intensitatea presiunilor la care au fost supuși deținuții. Este profund incorectă catalogarea victimelor ca 'torționari' ori acuzarea lor pentru evenimentele din închisori. Nici unul dintre cei care au fost supuși acestor torturi nu avea alternativă: practic, nu exista scăpare-nici măcar în moarte, decât cu totul accidental. Prin urmare, discuția trebuie centrată asupra transformărilor suferite de victime după încetarea
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
primit 193 înscrieri de apărători din toată țara. Dezbaterile procesului s-au deschis în sala Teatrului Național. Sala era arhiplină, iar afară, în jurul teatrului, așteptau peste zece mii de oameni. S-au tras la sorți jurații. S-a citit actul de acuzare. Au urmat interogatoriile. Am povestit lucrurile așa cum sau întâmplat. Martorii acuzării au negat totul. Toate bătăile, toate schingiuirile erau pură invenție. Negau chiar și certificatul medical eliberat de profesorul Bogdan, medicul legist. În după amiaza zilei a șasea a procesului
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
au deschis în sala Teatrului Național. Sala era arhiplină, iar afară, în jurul teatrului, așteptau peste zece mii de oameni. S-au tras la sorți jurații. S-a citit actul de acuzare. Au urmat interogatoriile. Am povestit lucrurile așa cum sau întâmplat. Martorii acuzării au negat totul. Toate bătăile, toate schingiuirile erau pură invenție. Negau chiar și certificatul medical eliberat de profesorul Bogdan, medicul legist. În după amiaza zilei a șasea a procesului, 26 mai 1925, așteptăm rezultatul. În sala cea mare s-au
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Bucovinei, Crainicul Bucovinei, Informatorul Bucovinei, Timpul etc. În Luptătorul semnează preponderent Eugen Popovici - directorul, mai rar Constantin Vicol, Ion Bucovineanul, Dori Popovici, mai adesea: Deponent, dr.Ax, dr. Argus, ABY, Il, iar adesea materialele apar fără semnătură, dar mereu cu acuzări, chemând la luptă. De aici și întreruperile sale de activitate. Timp de șase luni înainte de 12 iunie 1932, ca apoi de la 17 iulie la 16 octombrie 1932 să fie iarăși altă sincopă. După ce Luptătorul a fost confiscat și suspendat la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
a fost în relație cu nazismul, cu Vichy, sau astăzi cu ideile perverse din unele grupuscule de extremă dreaptă". Este considerată firească de către Monica Lovinescu uimirea unui observator occidental, străin de opresiunea comunistă, că aceasta nu se află pe banca acuzării, dar rămîne o enigmă "că în țările ce au avut de suferit direct de pe urma unui astfel de sistem timp de șaptezeci de ani, pentru Rusia, și cincizeci pentru Europa vasalizată, nici o sală de tribunal nu adăpostește încă inevitabilul, pe termen
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
crimă de uneltire contra ordinii sociale. (De remarcat o schimbare față de anii '60 în '89, pe mandatul nostru de arestare motivația era de propagandă împotriva orînduirii socialiste). Motivul acestei grele condamnări a fost refuzul de a participa ca martor al acuzării în contra lui Constantin Noica. Lotul filosofului, în care se afla și viitorul monah, număra 25 de intelectuali etichetați de instanța bolșevică drept mistico-legionari. Printre aceștia, în afara celor doi deja nominalizați, mai aflăm pe Alexandru Paleologu, Vladimir Streinu, Sergiu Al. George
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Le-ai dat impresia că șovăi, că poate să încapă și posibilitatea să-ți trădezi prietenii. În afaceri, cînd spui lăsați-mă să mă gîndesc înseamnă că ai acceptat. Pentru nimic în lume să nu primești a fi martor al acuzării. Hai, du-te chiar acum". În zadar apelează la nevoia de a-i fi alături, acum la adînci bătrînețe, că ar putea muri în timpul cît va fi închis, că i-ar fi foarte greu și lui în temniță etc., etc.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
adevărat, zice tata, că vei avea zile foarte grele. Dar nopțile le vei avea liniștite (trebuie să repet ce nu a spus, trebuie; dar nu, m-ar bate Dumnezeu) vei dormi bine. Pe cînd dacă accepți să fii martor al acuzării, vei avea, ce-i drept, zile destul de bune, dar nopțile vor fi îngrozitoare. N-o să mai poți închide un ochi. O să trebuiască să trăiești numai cu somnifere și calmante: abrutizat și moțăind ziua toată, iar noaptea chinuitor de treaz. O să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
iar noaptea chinuitor de treaz. O să te perpelești, ca un nebun. Cată-ți de treabă. Hai, nu mai ezita. Trebuie să faci închisoare. Mi se rupe și mie inima, dar n-ai încotro. Dealtfel, chiar dacă apari acum ca martor al acuzării, nu fi prost, după șase luni tot te ia. E sigur. Argumentul acesta din urmă, perfect logic, negustoresc și avocațial, mă impresionează îndeosebi. Doar că șase luni, cînd ți-e frică, e cît o veșnicie. Tata însă, din ce în ce mai senator roman
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]