7,862 matches
-
te smerească trupește, să renunți la o serie întreagă de porniri spre rău: lăcomii, curvii, judecăți. Postești cu procese, cu certuri, cu procurori și cu avocați? Asta nu. Și atunci, împărtășirea este în funcție de curățirea și curăția inimii tale. Inima este adâncul cel mai adânc din noi. Aș putea să spun că e o ființă în plus în fiinta noastră. De ce spune Dumnezeu: Am făcut inima ta ca să locuim în ea? El nu locuiește oriunde? Dumnezeu, Care Se simte atât de lăudat
PARINTELE ARSENIE PAPACIOC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366742_a_368071]
-
așa, să-și facă curaj, bagă sticlă în traistră, o încuia în vestiar și se prezenta la lămpărie, de unde își lua în primire lampă de miner apoi se poștă în fața ''coliviei'' să vină și ceilalți ortaci și ăă coboare în adâncul pamintului.Asta nu că era mai conștient la prezența, doar că era singurul care nu venea de acasa îmbrăcat în hainele de lucru și nici în altfel de haine mai lejere care nu percepea ceremonialul îmbrăcatului și dezbrăcatului. Mai avea
PETRU ŞI ROZA, POVESTIRE DE ION DOREL ENACHE-ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366883_a_368212]
-
în direcția unui superb leandru, pe care nu contenise să-l admire încă de la venire. Baba s-a uitat bine, apoi a început să clatine din ce în ce mai adânc din cap și a rostit, în cele din urmă, cu un oftat din adâncul pieptului, oh, oh, benim kizim, prea dragă cerului ești pentru a te lăsa prea mult pe acest pământ!... Nici un mușchi n-a tresărit pe obrazul femeii la auzul acestor vorbe și nici măcar pentru o clipă n-a contenit din zâmbet
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
întâlnire a minții cu inima nu se face prin ridicarea inimii în minte, ci prin coborârea minții în inimă. Aceasta înseamnă că nu inima își află odihna în minte, ci mai degrabă mintea își află odihna în inimă adică în adâncul inimii strâns unite cu adâncul lui Dumnezeu, obiectul căutării sale. Uneori, celor înduhovniciți li se dezvăluie tainele începuturilor și ale sfârșitului omenirii și universului. Ei participă la trecerea istoriei către Împărăție, la nașterea noului Ierusalim; își află locul în comuniunea
INTERVIU CU PARINTELE IOAN CRISTINEL TESU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366827_a_368156]
-
nu se face prin ridicarea inimii în minte, ci prin coborârea minții în inimă. Aceasta înseamnă că nu inima își află odihna în minte, ci mai degrabă mintea își află odihna în inimă adică în adâncul inimii strâns unite cu adâncul lui Dumnezeu, obiectul căutării sale. Uneori, celor înduhovniciți li se dezvăluie tainele începuturilor și ale sfârșitului omenirii și universului. Ei participă la trecerea istoriei către Împărăție, la nașterea noului Ierusalim; își află locul în comuniunea „păcătoșilor conștienți”, cei care se
INTERVIU CU PARINTELE IOAN CRISTINEL TESU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366827_a_368156]
-
lui Dumnezeu. „Inima omului se află într-o stare prielnică primirii harului și binecuvântărilor lui Dumnezeu. Din această atingere odrăslesc o serie de transformări binefăcătoare în ființa noastră. Rugăciunea se face între noi și Dumnezeu în viața noastră umană. În adâncurile serafice ale interiorului nostru se produce, prin rugăciune, o comuniune discretă și rodnică între noi și Dumnezeu. Fără această relație personală cu Dumnezeu prin rugăciune, credința rămâne o convingere teoretică, cultul o lucrare de formă externă. Fără rugăciune, lucrării noastre
INTERVIU CU PARINTELE IOAN CRISTINEL TESU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366827_a_368156]
-
te smerească trupește, să renunți la o serie întreagă de porniri spre rău: lăcomii, curvii, judecăți. Postești cu procese, cu certuri, cu procurori și cu avocați? Asta nu. Și atunci, împărtășirea este în funcție de curățirea și curăția inimii tale. Inima este adâncul cel mai adânc din noi. Aș putea să spun că e o ființă în plus în fiinta noastră. De ce spune Dumnezeu: Am făcut inima ta ca să locuim în ea? El nu locuiește oriunde? Dumnezeu, Care Se simte atât de lăudat
PARINTELE ARSENIE PAPACIOC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366831_a_368160]
-
către desăvârșire nu este doar un urcuș, treptat și uniform, ci poartă permanent în sine caracterul unei lupte încordate în vederea dobândirii asemănării cu Dumnezeu, prin har și lucrare. Viața duhovnicească, după cum o demonstrează experiența marilor Părinți duhovnicești, se desfășoară între adâncurile păcatului și piscurile virtuților. Drumul către virtute trece, obligatoriu și inevitabil, prin podoaba încercărilor duhovnicești, a ispitelor și necazurilor, a „supărărilor fără de voie”, a „pătimirilor fără de voie”. „Pentru aceea, ascetica ortodoxă face din răbdarea, bunătatea și îngăduința acestora o adevărată
DESPRE IUBIRE SI IERTARE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366818_a_368147]
-
la duhovnic. Este o îndrăzneală de neiertat să n-o faci știind că oricând ești osândit la moarte, să stai chiar și o clipă într-un păcat de moarte și să atârni de o ață, care este viața ta, deasupra adâncului tuturor relelor, adică deasupra iadului. Ah, nefericite, tu nu stai doar o clipă cu păcatul nemărturisit, ci stai luni și cine știe cât timp. Ca să te mărturisești și să scapi de o asemenea primejdie tu aștepți Paștele sau Ziua Apostolilor sau Crăciunul
DESPRE IUBIRE SI IERTARE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366818_a_368147]
-
în acest context e necesar să sondăm modelele pentru a descoperi semnele de criză ale complexului structural, negativitățile aduse complexului, orizontul unui viitor eliberat de prejudecăți. În condițiile ființei lucide ce aduce și produce conjucturile mari ale istoriei provenite din adâncul istoriei le putem prevedea, alimenta cu mituri și aduce în terenul poeziei,a fabulației. Misiunea criticului de poezie este mai dificilă decât aceea a simplului critic literar, deoarece acesta trebuie să fie și poet, căci venind din interiorul acestui univers
CRITICUL DE POEZIE UN PARAZIT AL SENTIMENTULUI UMAN? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366958_a_368287]
-
adevărat, personal original, al interiorului tău cel din fire, aplecat spre Sfânta Rânduială, cel de sub copleșitorul înveliș de împrumuturi, influențe, psihoze și exasperări de tot felul, sub care ne mascăm. Această regăsire este semnalul încordării și cuceririi tale cu tot adâncul ființei tale pentru Ordine; și sforțarea aceasta de cinstită și sinceră înrădăcinare în ordinea dumnezeiască se continuă și rămâne aprinsă în adâncul vieții tale sufletești, ca o rezervă permanentă într-o zonă de ascunsă dar vie putere de a te
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
exasperări de tot felul, sub care ne mascăm. Această regăsire este semnalul încordării și cuceririi tale cu tot adâncul ființei tale pentru Ordine; și sforțarea aceasta de cinstită și sinceră înrădăcinare în ordinea dumnezeiască se continuă și rămâne aprinsă în adâncul vieții tale sufletești, ca o rezervă permanentă într-o zonă de ascunsă dar vie putere de a te despărți de toate fără șovăire - ori de câte ori se cere - pentru adevărul Domnului și voia Lui. Negreșit, fiindcă orice însingurare este un fapt absolut
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
Hristos într-un mod concret, fizic, nu într-un mod convențional sau simbolic, ci tangibil și concret (Kenneth Paul Wesche, op. cit., p. 97). Împărtășirea cu Sfânta Euharistie presupune credință și dragoste din partea creștinului, pentru a putea fi înțeleasă tainic, în adâncul sufletului, în realitatea pe care o reprezintă, și nu ca un ritual magic. Sfântul Ignatie Teoforul sugerează că elementele care unesc Trupul și Sângele Domnului sunt credința și dragostea: zidiți-vă din nou în credință, care este trupul Domnului, și
DESPRE FRMUSETEA SFINTEI EUHARISTII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366928_a_368257]
-
oglindă interioarele inimii în înflorirea lor ascunsă în gând eu asemeni vouă sunt... să vă știți cum sunteți cum nu sunteți. Uneori parcă sunt tumultul memoriei exilate din muguri în flori cu ochiul florii văd în fine cum lumina din adâncul nopții vine aerul ne caută și ne respiră prin celeste-pământene grădini vântul cosmic ne răsfiră trecutele- viitoare iubiri Cu credință si cu dragoste Apropiați-vă! Cei cu sete de cer, cei flamanzi de cuvinte În tăceri adăpostiți mersul vostru înainte
AUREL ANGHEL DESPRE ELENA ARMENESCU de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367510_a_368839]
-
ontologică. Dumnezeu-Iubire se descoperă pe Sine, împărtășind creaturilor Sale reflecții ale iubirii Sale intratrinitare. La rândul său, omul are nevoie de această iubire pentru a exista și a-și împlini vocația sa, de a se odihni în oceanul ori abisul (adâncul) iubirii divine desăvârșite. În ipostaza și în calitatea de creaturi și chip al lui Dumnezeu, omul poartă în sine un dor divin, este insufletit de "pasiunea divinului". Toate actele sale și de fapt, întreaga sa viață este o încercare de
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
și în înțelesul propriu. Cu alte cuvinte, mintea trebuie să se întindă spre Unul cel nesfârșit și propriu-zis, adică spre Dumnezeu și spre El trebuie să caute să se miște. Căci aceasta ține de firea ei". Mintea omului este un adânc ce caută adâncul dumnezeiesc, ce caută să se scufunde în infinitatea înțelesurilor divine, singura în care își poate afla împlinirea cu adevărat. Ea însăși este un abis prin voință, cu toate că are caracter mărginit și limitat. Curățirea de patimi și păcate
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
propriu. Cu alte cuvinte, mintea trebuie să se întindă spre Unul cel nesfârșit și propriu-zis, adică spre Dumnezeu și spre El trebuie să caute să se miște. Căci aceasta ține de firea ei". Mintea omului este un adânc ce caută adâncul dumnezeiesc, ce caută să se scufunde în infinitatea înțelesurilor divine, singura în care își poate afla împlinirea cu adevărat. Ea însăși este un abis prin voință, cu toate că are caracter mărginit și limitat. Curățirea de patimi și păcate, de înțelesurile pătimașe
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
o lărgesc, îi extind capacitatea de înțelegere a sensurilor divine. Însă, chiar și pe treptele finale de curățire, chiar și în starea de nepătimire, ea dobândește o cunoaștere limitată a adevărurilor divine. Ea tinde, dar nu ajunge niciodată să epuizeze adâncul ori abisul divin; pe acesta nici nu îl poate măcar cunoaște și intui deplin ori desăvârșit. Ceea ce i se descoperă omului este doar ecoul, zvonul căderilor Lui de apă, adică lucrările Sale iubitoare față de lume și față de el. Această căutare
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
depărtării Sale de lumea Lui, ci un "Dincolo"iubitor, "o altă iubire", care ne cheamă permanent să progresăm și mai mult și să urcăm tot mai deplin în iubirea și unirea cu El. Este un "Dincolo", în mod paradoxal în adâncul nostru de taină, întrebător al abisului dumnezeiesc, care ne cheamă să transcendem ordinea creată, finită, pentru a ne înălța continuu spre o tot mai autentică iubire și cunoaștere a Lui însuși și a tuturor celor ce există în și prin
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
o oglindă și este luminată numai în parte, ea va binevoi să se facă văzută și mai mult și să se unească prin împărtășire cu subiectul iluminat, luându-l întreg în sine, când acest subiect va fi afundat întreg în adâncul Duhului ca în sânul unui abis de nesfârșite ape luminoase, atunci el urcă în chip negrăit la desăvârșita neștiință, ca unul ce a ajuns mai presus de toată cunoștința". Prin urmare, putem constata că Părinții ascetici nu privesc cunoașterea lui
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
și cunoștința tainelor Sale, mai presus de fire". În mod paradoxal, adevărata iluminare și adevărata cunoaștere sunt prilej de smerenie adevărată și mai mare. Cu cât înaintează în cunoașterea lui Dumnezeu, credinciosul își dă seama cât de puține cunoaște, trăind adâncul sau abisul smereniei. Aceasta este neștiința cea duhovnicească sau mântuitoare, teologia negrăită, neștiința în sens de depășire. Cuviosul Petru Damaschinul spune că întru cunoștință multă, cunoaștem că nu cunoaștem", iar Sfântul Simeon Noul Teolog arată că sporirea în cunoștința de
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
lume de basm. Narcisa plutea parcă într-o lume ireală, fermecată de vraja nopții pariziene. Prințișor se simțea în largul său prin negura nopții spintecată de luminile cu strălucirea rece a aștrilor și forfota de pe bulevardele încântătorului Paris, care în adâncurile istoriei sale ascunde multe enigme și drame. Îmbrățișați, trăiră în vârful turnului momente sublime de fericire. În timp ce Narcisa privea extaziată la aceste minunății, Prințișor își încărcă organismul cu noi energii ce depășeau limitele imaginarului. Deodată, când miezul nopții se apropia
XXII. PELERINAJ ÎN LUNA DE MIERE (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367547_a_368876]
-
se ofilea ca regina nopții care ziua își închide petalele, iar noaptea își desface floarea ca un evantai răspândind în jur un parfum amețitor. Nu suporta arșița astrului ceresc și nici nisipul fierbinte, ci doar apele mării cărora le explora adâncurile, fiind încântat de feeria lor. Istorica Italie voiau s-o străbată din nordul cu climă temperată până spre sudul scăldat în soarele Mediteranei. Petrecură o noapte de vis în Veneția pe o gondolă ascultând fascinați cântecul gondolierilor și admirând cu
XXII. PELERINAJ ÎN LUNA DE MIERE (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367547_a_368876]
-
din 14 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Vibrez cu tine-n gând, în vorbe și în fapte, Pe care ți le transmit neîncetat, în șoapte, Fie soare, ploaie, vânt, furtună, uragane, Spun: Eternul „TE IUBESC”, cu înflăcărare. Te privesc în adâncul sufletului tău curat, Unde descopăr iubirea ce mi-ai acordat, Cu mult timp în urmă și cred că n-ai uitat, De clipele romantice la care noi am visat. Te iubesc, nu pentru că am nevoie de tine, Ci am nevoie
ETERNUL „TE IUBESC” de ILIE POPESCU în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367572_a_368901]
-
lutul în mine. Tu-l stingi cu săruturi ce pleacă să umple ținutul de mine creat. Pânzele goale, de mult străine sunt acum pline de idealul visat. Tu ești dulce copilă, mister presari când respiri, cazi sau te ridici. Din adâncul pământului sau de pe fundul mării ai venit să îmi zici ce să pun pe o filă, apoi zâmbești și pleci ca lovită de bici. Ai gâtul prins în mărgele de crin, le simt mireasma ce poartă întreaga natură. Pielea-ți
ÎȚI MULȚUMESC de ALEXANDRU COSMIN CRĂCIUN în ediţia nr. 1955 din 08 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/367602_a_368931]