10,786 matches
-
de contraancheta privind istoria Germaniei, organizată de acest partid (Alternative Enquete-Kommission zur deutsche Geschichte). Leo Stern (1901-1982), considerat drept unul dintre cei mai importanți istorici ai RDG În anii ’50, a fost profesor și rector al Universității din Halle/Wittenberg. Aderase În 1933 la PC austriac, pe vremea când era profesor de istorie a economiei la Viena. Începând cu 1949, a fost numit profesor la Halle; adeziunea să la ȘED datează din 1950. Arthur Baumgarten (1884-1966), profesor de drept penal, a
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Parteihochschule Karl Marx În 1947. Născut În 1923 Într-o familie de intelectuali, Își făcuse un debut excepțional la Începutul studiilor, În timpul războiului, de la Universitatea Humboldt cu profesorul Nikolaj Hartmann. Angajat În rezistență antinazistă, după ce dezertase de pe frontul de Est, adera la KPD/ȘED În 1945, terminându-și studiile cu o teza despre „Herder și științele burgheze ale spiritului” (1951). Are o activitate intensă de jurnalism cultural și filosofic, lucrând că editor de filosofie În cea mai prestigioasă editură din RDG
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
al tradițiilor revoluționare ale mișcării muncitorești germane, al KPD Înainte de toate (cf. „Zur Gründung und Konstituierung”..., document citat, p.10). Născută În 1908, Hanna Wolf făcuse studii de istorie la Universitatea din Berlin; angajată politic la sfarsitul studiilor (1922), a aderat la KPD În 1930, pentru a emigra doi ani mai târziu În URSS. În timpul războiului, a făcut parte din corpul didactic al „școlilor antifasciste”. Revenită În 1948 În Germania, a fost funcționara la Ministerul Învățământului, Înainte de a se integra În
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de articole. A intrat În partid (KPD?) În 1945, si a rămas În ȘED până În 1990, fără să-și reînnoiască carnetul pentru noul partid, PDS. Soția sa a fost de asemenea membru al ȘED. Și-a explicat refuzul de a adera la vreun partid prin faptul că nici unul nu i se părea că răspunde În mod corespunzător problemelor pe care le ridică actualitatea. De fapt, se simțise lezat de tratamentul la care fusese supus, asemenea altor „vechi tovarăși”, de către nouă echipă
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de „reașezare”), aceasta se datorează și faptului că exilul antifascist este singurul care beneficiază de un consens intelectual. O demonstrează cel mai bine istoria PEN-Cluburilor germane, menținerea până azi a unui PEN-Club al scriitorilor germani din exil, la care au aderat nu demult unii foști scriitori disidenți care nu au acceptat reunificarea PEN-Cluburilor din Vest și Est. Istoria acestei instituții pur reprezentative indică limpede dificultatea de a stabili frontiere clare În definirea exilului că o miscare cu sens unic. O emigrație
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
În imposibilitate de a se apăra prin lege, ceea ce-l obligă să apeleze la protecția partidului (memorii) sau la afirmarea unor principii morale (scrisori de protest). Drepturile civile, politice și drepturile materiale se dovedeau greu de disociat. Anumite țări (România) aderaseră din anii ’70 la convențiile internaționale privind proprietatea intelectuală (OMPI, precum și convenția de la Berna), fără ca legislația internă să fie adaptată În acest sens. Regimul social: daca asistență socială era mediata de organizația centrală (uniunea scriitorilor, fondul literar), ea Îmbracă adesea
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Ost), 1986; Vierzig Jahre - 1949-1989 - Institut für Marxismus-Leninismus. În ce privește dezvoltarea Între cele două războaie mondiale a sistemului integrat al Învățămîntului de partid sovietic, vezi Larissa Kozlova (1994, pp. 96-112). Kommunistische Partei Deutschlands, Partidul Comunist German, a fost fondat În 1918, aderînd la Komintern În 1919. KPD a fost reconstituit În Germania după 1945. ȘED, partidul „unității socialiste”, a fost constituit prin unirea KPD cu o fracțiune din SPD În zona de ocupație sovietică a Germaniei; KPD a continuat să existe numai
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Isi Începuse carieră universitară În 1921, fiind mai ales Privatdozent la Universitatea din Giessen pînă În 1933. Concediat de naziști și Închis mai multe luni, Mayer s-a stabilit după război (1947) În zona de ocupație sovietică a Germaniei, unde adera la ȘED și este numit profesor de economie (Volkswirtschaftslehre) la Universitatea din Leipzig, unde a fost rector din 1950 pînă În 1963. Pentru a Înțelege diferența dintre Germania de Est și alte țări, este de ajuns evocarea faptului că În
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Kyra Kyralina - Chira Chiralina, ed. bilingvă, îngr. și pref. Zamfir Bălan, Brăila, 1994; Oncle Anghel - Moș Anghel, ed. bilingvă, îngr. și introd. Zamfir Bălan, Brăila, 1995; Codine - Codin, ed. bilingvă, îngr. Zamfir Bălan, Brăila, 1996; Panait Istrati - omul care nu aderă la nimic, îngr. și pref. Zamfir Bălan, Brăila, 1996; Tsatsa Minnka - Țața Minca, ed. bilingvă, îngr. Zamfir Bălan, Brăila, 1997; La Maison Thüringer - Casa Thüringer, ed. bilingvă, îngr. Zamfir Bălan, Brăila, 1998; Pelerinul inimii, îngr., tr. și pref. Alexandru Talex
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
conceptului de valoare; de asemenea, readuce în discuție disponibilitatea redacției pentru orice tip de creație literară, fără a cultiva un partizanat de grup sau curent: „Am căutat [...] să îmbrățișăm, în producția strict literară, toate modurile sensibilității românești, chiar când nu aderam organic la atâtea dintre ele.” Aceeași idee a „revistei de sinteză” (literară, dar și culturală), bazată pe criteriul valorii, se regăsește în articolul intitulat Cuvânt (1/1938), semnat tot de Camil Petrescu, unde se discută necesitatea structurală a diversității materialului
REVISTA FUNDAŢIILOR REGALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289212_a_290541]
-
până la 15 februarie 1896 și de la 1 ianuarie până la 15 martie 1897. Condusă de Panait Macri, anunțat ca secretar de redacție, publicația grupează numeroși colaboratori, cu scopul de a constitui o nouă direcție literară, independentă de influența revistelor la care aderau marii scriitori ai epocii („Literatorul”, „Vieața” ș.a.). Încercarea va eșua, ca atâtea altele făcute de Panait Macri, prolific organizator de reviste și cercuri literare. Printre autorii de publicistică politică și culturală se numără C. Dimitrescu-Iași, semnatarul unei suite de articole
ROMANIA LITERARA SI STIINŢIFICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289318_a_290647]
-
paginile culturale, la rubricile intitulate „Cultură pentru toți”, „Literare-culturale-artistice”, „Literatură-artă-știință”, „Șantier cultural”, pot fi întâlnite semnăturile lui Mihail Sadoveanu (note de călătorie în URSS) și G. Călinescu (articolul Arta și lumea,), ca și ale multor tineri autori talentați care au aderat, pentru un răstimp mai lung sau mai scurt, la noul curs politic și ideologic. Dacă prezența lui Radu Stanca e doar conjuncturală (poemul Expediție și eseul Reeditându-l pe Caragiale), nu același lucru se poate spune despre versurile lui Mihai
ROMANIA VIITOARE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289338_a_290667]
-
Campo-Basso din Quentin Durward al lui Walter Scott). Uneori titlul însuși trimite fără echivoc la modelul romantic: un poem se cheamă Elegie scrisă pe ținterimea unui sat, aproape aidoma celebrului poem din 1750 al lui Gray. Și aceasta în timp ce Asachi adera, în plan teoretic, la modelele clasicismului, mărturisind că în scrierea versurilor a fost „îndreptat de pilde clasice și de firea limbei”. E limpede că, deși nu cunoșteau cu exactitate doctrina romantică și atribuiau termenului - atât de recent introdus în limba
ROMANTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289353_a_290682]
-
termenului - atât de recent introdus în limba română - un sens îngust, scriitorii români trăiau într-o atmosferă ce îi aducea aproape de viziunea romantică. Îndoielnică e, totuși, concluzia unor comentatori, potrivit căreia generațiile de la începutul secolului al XIX-lea ar fi aderat la idealurile romantice numai accidental și că, temperamental, ei s-ar fi aflat mai aproape de clasicism. Fenomenul se explică mai curând prin complexitatea raporturilor între cele două direcții ale culturii europene din acea vreme. Un temei de meditație în această
ROMANTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289353_a_290682]
-
le reproșeze că nu ar fi înțeles sensurile noii orientări poetice. S-a vorbit, câteodată insistent, despre o polemică între clasicismul și r. românesc. În realitate, atacurile împotriva r. nu veneau în epocă neapărat din partea unor literați care să fi aderat la un program clasicist coerent: noile forme de expresie erau ironizate nu întotdeauna de partizanii clasicismului, ci mai ales de cei ce erau convinși că marile valori sunt păstrate numai în tradiție. Pentru mulți adversari ai schimbărilor, nu numai din
ROMANTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289353_a_290682]
-
de o parte, Heliade, susținător al preluării masive din literatura universală, ceea ce „prelungea concepția universală a secolului al XVIII-lea”, întemeindu-se pe tradiționalele teorii literare ale clasicismului; pe de altă parte, Mihail Kogălniceanu și Alecu Russo, adversari ai imitației, aderând astfel la „concepția romantică a timpului”. Cu alte cuvinte, concepția lui Marmontel contra celei a lui Herder, opoziție explicată prin evoluția mai lentă a societății românești, prin faza de trecere, prelungită până la realizarea unor relații mai strânse cu literatura romantică
ROMANTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289353_a_290682]
-
faptul că forțează aprobarea unor protocoale și tratate favorabile intereselor lor și, chiar mai rău, că nu Îndeplinesc directivele Uniunii atunci când acestea nu le convin, creând asfel un dublu standard În interiorul uniunii. Recent, ambele țări au anunțat că refuză să adere la cerința Uniunii Europene ca deficitul bugetar să nu depășească 3% din PIB (Produsul Intern Brut) (PIB-ul este o măsură a volumului total de bunuri și servicii produse Într-un an). Germania și Franța acuză statele mai mici și
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
au apărut În felul În care europenii au organizat relația lor cu mediul Înconjurător În era modernă timpurie. Aceste schimbări au rezultat În ceea ce cunoaștem astăzi drept știința modernă. În primul rând, natura a fost demistificată și desacralizată, după cum cineva adera la școala de gândire rațională sau romantică. Însăși ideea de natură ca o realitate separată, un regat primar sau un Eden decăzut, a fost Înlocuită cu ideea utilitară modernă care vedea natura ca pe o magazie plină de resurse, care
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
rețele de clienți, care leagă Împreună producători, distribuitori, canale de comercializare, vânzători cu amănuntul și consumatori; coaliții de standarde, care aduc Împreună cel mai mare număr de firme posibil, dintr-un anumit domeniu, cu scopul de a le face să adere la standardele tehnice stabilite de liderul industriei respective; rețele de cooperare tehnologică, care permit firmelor să realizeze schimburi de cunoștiințe și expertiză În cercetare și În dezvoltarea liniilor de producție 3. Comerț cooperativ Secretele unei rețele de succes sunt reciprocitatea
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
europeană și a dat Parlamentului European puteri adiționale 26. Tratatul de la Maastricht a fost clarificat și Întărit prin ratificarea Tratatului de la Amsterdam În 1997. Acest tratat a Întărit angajamentul Uniunii În ceea ce privește drepturile umane și a cerut țărilor care doreau să adere să accepte prevederile Convenției Europene pentru Drepturile Omului drept o condiție prealabilă integrării În Comunitate. Înțelegerea de la Amsterdam a acordat Uniunea Europeană puteri legislative pentru a acționa Împotriva discriminării bazate pe sex, rasă, religie, etnie, disabilități sau vârstă, oriunde În interiorul Uniunii
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
rapid și la scară globală. Opiniile lui Turner despre „condiția umană” diferă În mod substanțial de cele ale lui Thomas Hobbes, care credea că oamenii sunt de la sine agresivi și lacomi și nu fragili și dependenți. Hobbes credea că oamenii aderau la un contract social pentru a-și asigura un anumit soi de securitate - dreptul de a acumula proprietăți fără frica de a fi expropriați de către alții. Turner totuși crede că ceea ce Îi unește pe oameni nu este dorința de Îmbogățire
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de grup). Mecanismele intime prin care individul își însușește matricea valorică a unei culturi, a unui grup social sunt încă destul de puțin deslușite. Intră în joc procesele generale ale învățării (condiționarea, recompensa, pedeapsa, fenomenele de imitație și de identificare). Copilul aderă succesiv la mai multe grupuri de referință: părinți, grupul de prieteni de aceeași vârstă (peer group), modele oferite de literatură, sau construiește el singur modele printr-o sinteză personală a celor de circulație. În concepția lui Skinner (1971), înseși natura
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
a-ți ajuta semenii nu se traduc repede și cu prea mare frecvență în acte concrete. B. Latané și J. Darley (1970) afirmă că această normă este simultan prea generală și prea specifică. Prea generală, pentru că în principiu toți oamenii aderă la ea, prea specifică fiindcă, în toate culturile, codurile morale prevăd și excepții. Or, practicarea ajutorului în viața reală poate fi oricând condiționată de asemenea excepții, de circumstanțe. Mai mult, cei doi psihosociologi americani constată că în societate există cumva
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cauză. Nașterea mișcării feministe sau a celei pro life (pentru apărarea vieții în orice formă a ei) și a altor mișcări s-au produs astfel. 2) În etapa a doua, numită neliniștea socială, un număr tot mai mare de oameni aderă la mișcare, fiind convinși că inițiatorii ei, profeți, au dreptate când dezvăluie anomaliile unor structuri și practici sociale. Plutește un sentiment de frustrare în rândul adepților, spiritele se agită, conducătorii mișcării cheamă la mobilizare și acțiune. 3) Intrăm astfel în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
LUMINA, ziar apărut la București între 5 aprilie și 12 iulie 1894. Directorul, Al. Macedonski, proclamă un liberalism sincer și dezinteresat, neapartenența la vreunul dintre partidele politice, abordează problema țărănească consemnând revolte ale țăranilor și aderă sentimental la idei socialiste (În loc de program). Combativitate se manifestă în procesul Memorandumului: Al. Macedonski participă la manifestațiile studențești de susținere a cauzei naționale din timpul procesului, iar când, la 6 iunie, se pronunță sentința, L., deja interzisă în Transilvania, apare
LUMINA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287904_a_289233]