8,806 matches
-
de Gurile Dunării. Pentru a-i cuprinde în întregime valoarea strategică, trebuie să luăm în calcul și aria de influență exercitată de Gurile Dunării în împrejurimi. Ansamblul respectiv formează regiunea Dunării de Jos, care se extinde până în Bugeac și teritoriile adiacente din Moldova și Muntenia. Suntem ispitiți de gândul că pericolul a circulat doar pe sens unic pe această imensă autostradă a istoriei. Mai precis, trăind cu impresia că amenințările au debordat numai din zbuciumata Asie Interioară și au curs năvalnic
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
de a face lucrurile, nu este posibil să explorăm toate posibilitățile. Poate fi, totuși, posibil să considerăm schimbarea ca un pas înainte față de ceea ce există. În acest sens, exapotarea poate fi considerată o explorare a ceva care este denumit „posibilul adiacent” (Kauffman, 2000). Deci explorarea este un pas înainte, utilizând „componente” întotdeauna disponibile, dar punându-le împreună într-un nou mod. Conform lui Kauffman (2000, p. 22) a încerca ceva nou în domeniul molecular, morfologic, comportamental, tehnologic și organizațional se face
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
explorarea este un pas înainte, utilizând „componente” întotdeauna disponibile, dar punându-le împreună într-un nou mod. Conform lui Kauffman (2000, p. 22) a încerca ceva nou în domeniul molecular, morfologic, comportamental, tehnologic și organizațional se face prin explorarea posibilului adiacent. Rata de descoperire sau mutație, totuși, este restricționată de selecție pentru a evita catastrofele posibile care pot distruge o comunitate. Virusurile și bacteriile au o rată a mutației foarte apropiată de eroarea catastrofă, care este tranziția la o fază care
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
care este tranziția la o fază care face o populație nesustenabilă. Se pare că există o balanță între descoperire și ceea ce ecosistemul poate susține efectiv. Atât biosfera, cât și econosfera se pare că au „mecanisme endogene care mijlocesc explorarea posibilului adiacent astfel încât, în medie, astfel de explorări conduc cu succes la găsirea de noi modalități de a susține viața.” (Kauffman, 2000, p. 156). În biosferă, adaptările sunt alese prin selecția naturală, iar în econosferă de succesul sau eșecul economic, la o
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
a susține viața.” (Kauffman, 2000, p. 156). În biosferă, adaptările sunt alese prin selecția naturală, iar în econosferă de succesul sau eșecul economic, la o rată care este sustenabilă. Deși rata cu care noutatea poate fi introdusă este restricționată, posibilul adiacent este extensibil nedefinit (Kauffman, 2000, p. 142). Odată descoperirile realizate în posibilul adiacent, un nou posibil adiacent, accesibil din prezentul lărgit care include noi descoperiri, devine accesibil. Deschiderea constantă de noi nișe pe piețe în domenii și produse, despre care
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
selecția naturală, iar în econosferă de succesul sau eșecul economic, la o rată care este sustenabilă. Deși rata cu care noutatea poate fi introdusă este restricționată, posibilul adiacent este extensibil nedefinit (Kauffman, 2000, p. 142). Odată descoperirile realizate în posibilul adiacent, un nou posibil adiacent, accesibil din prezentul lărgit care include noi descoperiri, devine accesibil. Deschiderea constantă de noi nișe pe piețe în domenii și produse, despre care cu câțiva ani în urmă nici nu știam că există, reprezintă un exemplu
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
econosferă de succesul sau eșecul economic, la o rată care este sustenabilă. Deși rata cu care noutatea poate fi introdusă este restricționată, posibilul adiacent este extensibil nedefinit (Kauffman, 2000, p. 142). Odată descoperirile realizate în posibilul adiacent, un nou posibil adiacent, accesibil din prezentul lărgit care include noi descoperiri, devine accesibil. Deschiderea constantă de noi nișe pe piețe în domenii și produse, despre care cu câțiva ani în urmă nici nu știam că există, reprezintă un exemplu de posibilități extinse ale
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
din prezentul lărgit care include noi descoperiri, devine accesibil. Deschiderea constantă de noi nișe pe piețe în domenii și produse, despre care cu câțiva ani în urmă nici nu știam că există, reprezintă un exemplu de posibilități extinse ale posibilului adiacent. 2.5. Procesul feedback Feedbackul reprezintă mecanismul de bază în formarea în cadrul sistemului adaptiv complex, a condițiilor de desfășurare a proceselor adaptive și de selecție. De regulă, vorbim despre feedback pozitiv și feedback negativ în funcție de influența exercitată de o buclă
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
mult timp sustenabile, atunci managerii acesteia pot determina producerea unei schimbări majore. Aceste intervenții pot, de asemenea, eșua și compania poate ajunge într-un ciclu constant de restructurări ineficiente. Un motiv pentru acest eșec este o supraestimare a efectelor „mecanismelor adiacente”, bazate pe bucle feedback negative care au lucrat în trecut. Dar, într-un mediu turbulent, întregul ecosistem poate fi schimbat și nu putem întotdeauna extrapola succesul pe baza experienței trecute. Noi pattern-uri de comportament și noi structuri pot să
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
scurt, intenția noastră este surprinsă prin următoarele obiective ale lucrării: - acomodarea cititorului cu limbajul pedagogic și accesarea corectă de către acesta a aparatului conceptual specific teoriei și practicii evaluative; - lecturarea și înțelegerea adecvată a practicilor docimologice contemporane, a conținuturilor și reverberațiilor adiacente purtate de acestea; - conștientizarea unor criterii de selectare și valorizare a dispozitivelor evaluative tradiționale sau alternative puse în circulație la un moment dat; - formarea abilităților de a construi probe de evaluare care să satisfacă condițiile tehnice de obiectivitate, validitate și
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
ori plural, multinivelar și multidirecțional. Însă efortul se cere a fi făcut. În ceea ce privește calitatea, o primă problemă se ivește în faptul că ea se aplică învățământului superior ca și când ar fi o unitate de producție, cu intrări și ieșiri, cu servicii adiacente ce vizează obținerea unui „produs”, absolventul, ce încorporează un anumit savoir și savoir-faire. Măsura eficienței produsului este dată de competitivitatea absolventului pe piața forței de muncă. Inserția „produsului” în economia societății nu este mecanică și nu ține numai de însușirile
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
calității constituie o acțiune complexă, cu proceduri și instrumente specifice de monitorizare. Procesul de învățământ ca atare se cere a fi parcelat (sarcini, obiective, responsabilizări exacte, delegări de competențe, pârghii de corecție, autocontrol etc.), astfel încât să permită obiectivări și măsurători adiacente, pentru a se putea pune etichete sau emite valorizări. Trebuie vegheat ca acest cadru de validare să nu supraîncarce sistemul, să nu-l birocratizeze, scurtcircuiteze, deturneze de la finalitatea lui specifică. Dublarea funcționării organizației (de formare propriu-zisă și de valorizare a
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
de referință îl constituie descrierea „fizică” a sarcinilor învățării, a activităților concrete pe care le realizează beneficiarii instruirii); - referențialuri de competențe (care descriu componentele psihologice care stau la temelia conduitelor expresive - abilități, atitudini etc.); - referențialuri de formare (obiectivele programului, conținuturile adiacente, metodele și mijloacele pedagogice). Politica și practica educațională românească au pus în circulație mai multe ipostaze ale acestor referențialuri (vezi Ungureanu, 2001, p. 218): a) standardele de performanță. Sunt norme evaluative construite la nivel macroeducațional și care sintetizează cerințe globale
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
de elaborare a unei istorii a filosofiei prezentate ca fiind unică și exclusivă, canonică și obiectivă, univocă și de necontestat? Pentru că degeaba caută cineva în fragmentele disciplinei - etică și estetică, epistemologie și antropologie, logică și politică etc. - sau în studiile adiacente așa-numitelor științe umane o secțiune consacrată examinării condițiilor scrierii sale. Nicăieri nu sunt cercetați presupușii autori care scriu istoria și care, într-un fel, o fac. Într-adevăr, un filosof, o doctrină, o gândire, un sistem, o carte, o
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
de cuvânt trăsăturile pe care le reproșează lui Gorgias, lui Protagoras și alor săi: o pasiune maladivă pentru formă, o obsesie a retoricii de dragul retoricii, o manie a subtilităților dialectice, o evitare a subiectului și o concentrare asupra unor probleme adiacente. Confiscarea socratică a cuvântului se efectuează în detrimentul subiectului: plăcerea. Socrate pierde enorm de mult timp disertând asupra unor digresiuni inutile pentru avansarea unei reflecții asupra subiectului. Atâtea pagini despre ceea ce este asemănător și neasemănător, finit și infinit, limitat și nelimitat
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
îl realizează. Vom urmări, în continuare, condițiile care determină și întrețin aceste două situații extreme, făcând referiri în special la copii și adolescenți. Dar, pentru început, se impun câteva considerații de ordin general cu privire la termenul de „culpabilitate” și alți termeni adiacenți lui. Fiecare din cele două situații extreme menționate este la fel de periculoasă: trăirea accidentală sau repetată a unui sentiment de vinovăție care atinge parametrii de intensitate specifici stresului psihologic, poate constitui un factor de dezechilibru psihic și de neintegrare familială și
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
corpul care fuzionează cu lumea, depășind atât granițele organismului cât și ale eului: subiectul se află mereu la periferia corpului fără organe, mereu descentrat, de la stadiul de organizare al organismului, mereu permeabil, fluctuant și instabil ca identitate. Subiectul este considerat adiacent mașinii, în sens tehnic, sau un apendice al acesteia, în sens biologic, din dorința teoreticienilor de a dezintegra organismul în lume, de a lipsi corpul de organizare și de dualitate: corpul fără organe este antiproducție, „dar este un caracter al
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
treilea gen de sinteză care succede primelor două tipuri îl constituie sinteza conjunctivă a „mașinilor celibatare”: „punctele de disjuncție pe corpul fără organe formează cercuri de convergență în jurul mașinilor dezirante; atunci subiectul, produs ca reziduu al mașinii, apendice sau piesă adiacentă mașinii, trece prin toate stările cercului și trece dintr-un cerc în altul. El nu este în centru, ocupat de mașină, ci este pe bord, fără identitate fixă, întotdeauna descentrat, conchis de stările prin care el trece”. (Deleuze și Guattari
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
iar mirosul de ars era parcă tot mai pregnant; râcâiseră primul centimetru de tencuială, tot fără folos; în cele din urmă se consolaseră cu gândul că trebuie dat jos totul, până la placa de beton, dacă voiau ca bucătăria și încăperile adiacente să mai poată fi folosite.) Pe băieți îi știam din vedere, locuiau în baraca de lângă casă; îi și urâsem la un moment dat, mâncarea gătită de ei provocase crize majore în relația mea cu numărul trei. Aveau totuși bun-simț, își
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
care au fost odată/ și luminează astăzi ca un reflector/ Cu miros de pădure, de ambră și de nor/ în floare grea de săruri saturată." Și poemul devine aspru, cald, transparent, iar poetul se întreabă neliniștit dacă "unghiul va fi adiacent cu ceea ce se cheamă poezie. Poetul va scrie o poezie civică, va contempla istoria, va încerca o mitologizare a cotidianului, revenind din când în când Ia suprarealism, ca în ciclul "Capricii". Ca toți poeții din generația sa, V. Teodorescu va
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
dacă se consideră un alt nivel de Realitate (N2), învecinat cu primul, unde elementele contradictorii au aspectul a doi poli ai unei unități (T) mai largi. Acest T care operează, la un nivel, unificarea termenilor contradictorii aflați la alt nivel, adiacent cu primul, poartă numele de terț inclus. Dacă am construi o metaforă spațială pentru a ne reprezenta intuitiv (și aproxima) această abstracție, ne-am putea imagina doi oameni, fiecare aflat la un capăt al unei străzi, descriind fiecare celuilalt ce
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
tematice evidențiate prin paragrafe distincte: fiecare paragraf cuprinde precizarea aspectului vizat și relaționarea acestuia cu tema, urmate de o dezvoltare sistematică: informații noi, explicații adecvate, detaliere susținută cu dovezi, cu referințe explicite; textul rămâne centrat pe temă, fără divagații, informațiile adiacente și sursele exacte fiind precizate în note de subsol sau în note finale; informațiile/ideile și implicit paragrafele sunt ordonate logic (demers inductiv - de la simplu la complex, sau deductiv - de la general la particular) și/sau cronologic (în suc cesiune temporală
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
se regăsește reiterată de mai multe ori în cuprinsul dispozițiilor care reglementează răspunderea contractuală în cadrul Codului civil. b. Dualitatea obligațiilor debitorului aflat în întârziere Obligația de reparare ce incumbă debitorului unei obligații la scadență este la originea unei controverse clasice, adiacentă celei mai largi a unității sau dualității răspunderii civile: de a ști dacă, în materie contractuală această obligație este distinctă de obligația primară sau dacă ea constituie doar o prelungire a celei dintâi, sub o altă formă. Cu alte cuvinte
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
Mogadishu). După începerea epopeii coloniale europene din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și mai ales după inaugurarea Canalului Suez în 1869, rutele maritime ce traversează spațiul arab au devenit tot mai solicitate, iar infrastructurile portuare din regiunile adiacente au fost dezvoltate de europeni, de data aceasta în calitate de puncte de sprijin strategice în lungul noii rute deschise de canal. Aceste valențe geostrategice au rămas în vigoare până astăzi, când ruta în cauză asigură principala legătură comercială dintreAsia și Europa
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
50.000-200.000 kmp. și peste 200 km. liniari de țărm ce revin fiecărui port. Aceste spații corespund statelor cu largi deschideri maritime, echipate însă cu destul de puține terminale portuare, comparativ cu lungimea lor, situație tipică mai ales în regiunea adiacentă strâmtorii Bab-el-Mandheb, pentru Eritrea (2 porturi pe 1150 km. de coastă), Sudan (3 porturi maritime), Somalia (4 terminale), Yemen (8 porturi pe 1906 km. de țărm), dar și pentru Sahara Occidentală (2 porturi pe 1110 km.). spațiile foarte slab deservite de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]