5,887 matches
-
apare înaintea substantivului subiect. În exemplul: De la gârlă-n parcuri dese/ Zgomotoși copiii vin. Coșbuc, folosirea nearticulată a adjectivului „zgomotoși” înaintea unui substantiv articulat, „copiii”, arată clar că adjectivul nu se grupează cu substantivul și deci nu e atribut. Pentru adjectivul așezat după substantiv există o marcă negativă în imposibilitatea folosirii articolului demonstrativ cel, cea, cei, cele. Dacă în exemple ca: Trec zilele voioase și orele surâd. ar exista îndoială asupra funcțiunii sintactice a adjectivului, verificarea se poate face cu ajutorul introducerii
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
și deci nu e atribut. Pentru adjectivul așezat după substantiv există o marcă negativă în imposibilitatea folosirii articolului demonstrativ cel, cea, cei, cele. Dacă în exemple ca: Trec zilele voioase și orele surâd. ar exista îndoială asupra funcțiunii sintactice a adjectivului, verificarea se poate face cu ajutorul introducerii articolului demonstrativ ( e evident că nu e vorba de zilele cele voioase,ci de zile care trec voioase). Dintre prepozițiile folosite specifice pentru dublul subordonat simultan sunt drept, de și ca . Celelalte prepoziții sunt
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Dacă mă vede că s o văduvă sărmană, mai trebuie să-și bată joc de casa mea?; Își lasă și boul să le moară și casa să le ardă și năvălesc unde le cade veste despre ceva. b) pronume și adjective pronominale relativ - interogative sau nehotărâte - Ba o știu eu de câte e în stare. Te cunosc eu câte parale faci. c) adverbe (așa) cum , precum, cât și ce adverbial - Eu te văd răpit de farmec cum îngâni.); Satul ar face
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
o revăd precum o știu.; M-a luat groaza când am trecut pe lângă el și l-am văzut cât e de mare. Nu l-ai văzut ce iritat era? „Propozițiile dublu subordonate simultan introduse prin conjuncția că, prin pronume sau adjective pronominale și prin adverbe au predicatul de obicei la modul indicativ; ele se pot construi și cu modul prezumtiv sau condițional - optativ”( Mă regăsesc în fiecare poezie, așa cum gândeam, simțeam și aș fi scris și eu pe atunci.) . Propozițiile introduse
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
un verb predicativ, cât și unul la un mod nepredicativ”. S-a vorbit și despre posibilitatea subordonatului cu dublu regent simultan de a avea, în calitate de regent, un verb impersonal. Regent nominal poate fi substantiv sau construcții echivalente ( sintagme/articol adjectival +adjectiv/ propoziții), apoi pronume și numeral. Regentul nominal poate avea orice funcție sintactică. Uneori acesta este implicit. Așadar conținutul subordonatului cu dublu regent simultan privește numele, dar este exprimat în același timp prin intermediul verbului însoțit; în felul acesta el apare drept
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
necivilă" sună, recunosc, straniu, stîngaci, în cel mai rău caz un malaproprism, în cel mai bun caz un anacronism, sau așa s-ar părea. Dicționarele limbii engleze ne spun că acest cuvînt, uncivility, este acum complet ieșit din uz; că adjectivul uncivil din secolul al XVI-lea se referă la un comportament care este "contrar bunăstării civile" sau "barbar", "nerafinat", "de prost-gust", "indecent", "nemanierat" și "nepoliticos". În sensul acesta vorbeau oamenii de la țară despre compartimentele rele și necivile (1632), iar Shakespeare
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
anumite libertăți civile se bucură de dreptul de a suci brațele celui mai slab. În condiții extreme, o societate necivilă poate chiar sîngera pînă la moarte. Războiul necivil nu este departe. Ar trebui să fie clar că, atunci cînd folosesc adjectivul ieșit din uz "necivil", nu mă refer la diferitele forme de acțiune descrise inițial de Henry David Thoreau în On the Duty of Civil Disobedience (1849) ca nesupunere civică, adică acte de încălcare deliberată a legii sau acțiuni extravertite de
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
Communications, Oxford University Press, vol. 2, 1989, p. 37. 1 Fereastra Johari a fost inventată de Joseph Luft și Harrington Ingham în anul 1950 ca model pentru elaborarea hărții cunoașterii personalității. După ce ne descriem noi înșine conform unei liste de adjective stabilite, îi rugăm pe prieteni și pe colegi să ne descrie după aceeași listă. Putem construi apoi un pattern al reprezentărilor comune și al diferențelor care au rezultat din aprecierile lor. 1 O ideologie este un tip de teorie sau
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
Prin urmare, cum poate fi abordat paratextul din perspectiva pragmaticii și a teoriei comunicării? Necesitatea unei asemenea reflecții este cuprinsă în concluzia lui G. Genette: O ultimă caracteristică pragmatică a paratextului este ceea ce eu numesc, prin împrumutul liber al unui adjectiv de la filosofii limbajului, forța ilocuționară a mesajului său (1987, p. 15). Obiectivul nostru este să dăm un conținut lingvistic acestei caracteristici pragmatice a paratextului. Considerăm că paratextul impune o asemenea analiză teoretică: funcționalitatea lui cere o atenție deosebită față de funcționarea
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
cum am putea să concepem o pragmatică a dedicației. În acest sens, să ne aducem aminte de remarcile lui G. Genette referitoare la caracteristicile pragmatice ale paratextului: O ultimă caracteristică pragmatică a paratextului este ceea ce eu numesc, împrumutînd liber acest adjectiv de la filosofii limbajului, forța ilocuționară a mesajului. Este vorba și de o gradație a stărilor. Un element de paratext poate să comunice o informație pură, de exemplu numele autorului sau data apariției; el poate sugera o intenție sau o interpretare
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
care indivizii au același nume. Prin urmare, ei sînt candidații referențiali ideali ai fixării prin cuvîntul "lucruri". Nimic mai nou cînd vine vorba de învățarea pentru viață; sau mai degrabă de învățarea "anumitor" lucruri pentru viață. Semnalăm valoarea argumentativă a adjectivului nehotărît; sînt lucruri care nu se pot mărturisi cu ușurință și care fac parte (totuși) din viață: dinți ca să ronțăi mai bine, lovituri sub centură, răspunsuri proaste la întrebări idioate, titlurile celor trei cărți prezentate în această secțiune. La C.
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
lucruri care nu se pot mărturisi cu ușurință și care fac parte (totuși) din viață: dinți ca să ronțăi mai bine, lovituri sub centură, răspunsuri proaste la întrebări idioate, titlurile celor trei cărți prezentate în această secțiune. La C. Kerbrat-Orecchioni, folosirea adjectivului nehotărît corespunde întru totul ideii de funcție a implicitului: [Locutorul] recurge la formula implicită pentru a conjura existența anumitor tabuuri [s.n.], într-o societate dată, pentru a dejuca anumite cenzurări de ordin moral, politic sau juridic, și pentru a jongla
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
1989, p. 180). Cu alte cuvinte, organizarea ierarhizată a propozițiilor nu este întîmplătoare, ci orientată argumentativ în funcție de un scop. Cu atît mai mult pentru paratextul editorial: astfel, dimensiunea configurațională a descrierii este adesea legată de frecvența vocabularului axiologic (enunțuri evaluative, adjective afective...). Însă orientarea descrierii către o concluzie poate fi asigurată și de alți termeni asupra cărora vom reveni. Să analizăm prima frază din prezentarea cărții: (1) [P1] Cele două admirabile povestiri care alcătuiesc această carte sînt printre cele mai caracteristice
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
calităților-proprietăți (Pd PROPR: "două admirabile povestiri... printre cele mai caracteristice geniului lui Henry James"). Fie următoarea schemă: Să ne oprim asupra acestor proprietăți-calități: "admirabile", "printre cele mai caracteristice geniului lui Henry James". Orientarea configurațională a descrierii este legată de frecvența adjectivelor afective, al căror rol în dinamica argumentativă a enunțării este subliniat de C. Kerbrat-Orecchioni: Adjectivele afective enunță atît o proprietate a obiectului pe care îl determină, cît și o reacție emoțională a subiectului vorbitor față de obiect. În măsura în care ele implică o
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
următoarea schemă: Să ne oprim asupra acestor proprietăți-calități: "admirabile", "printre cele mai caracteristice geniului lui Henry James". Orientarea configurațională a descrierii este legată de frecvența adjectivelor afective, al căror rol în dinamica argumentativă a enunțării este subliniat de C. Kerbrat-Orecchioni: Adjectivele afective enunță atît o proprietate a obiectului pe care îl determină, cît și o reacție emoțională a subiectului vorbitor față de obiect. În măsura în care ele implică o angajare afectivă din partea enunțătorului și își manifestă prezența în cadrul enunțului, ele sînt enunțiative (1980, p.
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
mai intensă, cea mai bogată, cea mai vie pe care nici un alt european care a trăit în Africa nu a scris-o despre acest continent. Superlativele nu lipsesc pentru a descrie această carte. Putem vorbi chiar de o inflație de adjective alese pentru a prezenta cartea din punct de vedere promoțional. Adjectivele evaluative reflectă subiectivitatea enunțătorului: după C. Kerbrat-Orecchioni, sînt subiective "în măsura în care reflectă anumite particularități ale competenței culturale și ideologice a subiectului vorbitor" (1980, p. 94). KAREN BLIXEN Ferma mea africană
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
alt european care a trăit în Africa nu a scris-o despre acest continent. Superlativele nu lipsesc pentru a descrie această carte. Putem vorbi chiar de o inflație de adjective alese pentru a prezenta cartea din punct de vedere promoțional. Adjectivele evaluative reflectă subiectivitatea enunțătorului: după C. Kerbrat-Orecchioni, sînt subiective "în măsura în care reflectă anumite particularități ale competenței culturale și ideologice a subiectului vorbitor" (1980, p. 94). KAREN BLIXEN Ferma mea africană "Am avut o fermă în Africa la poalele Ngong. Ecuatorul trecea
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
însă Karen Blixen a știut să contureze și un vast tablou"; sau chiar "Ansamblul formează nici mai mult, nici mai puțin decît un roman: este o enormă cronică"), modificarea temei-titlu de la stabilirea ei (1) pînă la ultima reformulare (12). Ultimele adjective afective "arzătoare, violente, naive și pasionante" cu care se încheie textul de prezentare a cărții realizează o analogie între lumea descrisă și cartea scrisă. Să vedem în continuare nota biografică prezentă pe spatele supracopertei: (13) Descendentă dintr-o familie patriciană
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
o scară de posibile variații. Din contră, trebuie văzut în această particulă "un cuvînt din discurs", un element de intensitate discursivă, care se sprijină pe o intensitate "pre-enunțiativă", în sensul că gradul de intensitate (eventual ridicat) nu este atribuit unui adjectiv sau unui adverb din categoria lui atît dei: această intensitate este raportată, citată prin atît dei, atribuirea fiind un act de discurs anterior enunțului început cu atît dei. Atît dei marchează pluralitatea vocilor în discurs; descrierea funcționării lui lingvistice trebuie
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
aceluiași referent pentru două niveluri diferite ale memoriei discursive, oferind astfel indicii despre structurare. "Viitoarea" redă referentul ca parte dintr-un întreg (de fapt, caracterul semestrial implică două apariții pe an; nu este necesară cuantificarea formei anaforice). Prin prezentarea catalogului, adjectivul demonstrativ "această" creează contextul verbal imediat pentru condițiile de producere a discursului. Dubla determinare denotă noutatea catalogului pentru ediția din 1989. Dar nu este tot: nu este singura noutate, sau mai degrabă, după cum notează chiar H. Nyssen la mijlocul primului paragraf
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
dintre cele mai importante aspecte ale acelei lumi. Titlul meu conține un paradox aparent, sau, mai precis, așa cum vom vedea, mai multe straturi de paradoxuri. Primul și cel mai important este acesta: nu cumva sintagma matematică pură, cu accent pe adjectivul pură, desemnează exact acea parte a activității matematice care nu are nimic de a face cu științele sau cu orice altceva din afara propriului domeniu? Această idee este împărtășită de mulți, inclusiv de numeroși matematicieni, și a fost stabilită elocvent acum
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
nouă înțelegere a relațiilor fundamentale. (Printr-o extindere a principiului plenitudinii, am putea risca să afirmăm că fiecare relație matematică semnificativă trebuie să aibă un rol semnificativ în cadrul fenomenelor mediilor fizice, biologice sau sociale. Bineînțeles, forțez întrebarea metafizică prin folosirea adjectivului semnificativ, dar nu și întrebarea practică.) Într-adevăr, cine ar fi visat în vremea scrierii cărții lui Apollonius despre secțiunile conice, în secolul al treilea î.Hr., că, 2000 de ani mai târziu, Kepler îi va folosi rezultatele în descrierea mișcării
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
Exemplele pentru a ilustra contrariul sunt numeroase și importante. Există vreun motiv serios să credem că în viitor vor exista relații mai strânse între cercetarea matematică și cercetarea științelor naturale? Cheia pentru a răspunde la această întrebare se află în adjectivul serios. O gamă destul de largă de noi tendințe promițătoare a început să închidă breșa ce exista între matematică și diverse alte științe. O asemenea tendință o constituie creșterea respectului și diminuarea ostilității acelor individualități care au făcut un efort conștient
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
pătrunde adânc, nici nu va fi vitală pentru subiectul meu principal; dar voi folosi cuvinte care sunt întrebuințate foarte des cu implicații filosofice definite, iar cititorul ar putea deveni confuz dacă nu explic cum le voi folosi. Am folosit deseori adjectivul "real" așa cum este el folosit în mod obișnuit în conversație. Am vorbit despre "matematica reală" și despre "matematicienii reali", așa cum aș fi vorbit despre "arta poetică reală" sau despre "poeții reali", și voi continua s-o fac în același fel
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
educația a ignorat întregul uman de care vorbea paideia vechilor greci, școala fiind pusă aproape exclusiv în slujba dezvoltării rațiunii; cunoașterea înseamnă eliberare de superstiții și de prejudecăți, dar înseamnă în același timp și eliberare de sub puterea întunecată a instinctelor; adjectivul aparține luminismului, ca și prejudecata că, dacă ignori un lucru, acel lucru încetează să mai existe. Sigur, o lectură unilaterală, ghidată de prejudecățile de tip luminist, a lui Platon poate conduce și ea la ideea că oamenii comit răul doar
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]