3,791 matches
-
ani, Ivan Ivanovici Ivanov al nostru era cel mai adulat star al presei locale, dar și marea speranță a cititorilor întregii țări! (Cum avea și o rubrică permanentă la postul oficial de televiziune, lumea îl urmărea fascinată, iar femeile îl adorau. Și nu numai cele tinere, cele ce-și făceau în intimitate planuri romantice...) Acesta a fost Ivan Ivanovici Ivanov al nostru până ce... ...până ce concurența a născocit un plan perfid: a scos în secret pe piață un alt Ivan Ivanovici Ivanov
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
provoace adversitate. În curând, lumea i-a uitat pe cei doi ziariști: acum lumea îl urmărește fascinată pe Ivan Ivanovici Ivanov, celebrul baterist al trupei VAMPIRII. Acum lumea îl urmărește fascinată pe acest inegalabil Ivan Ivanovici Ivanov, iar femeile îl adoră. Și nu numai cele tinere, cele ce-și fac în intimitate planuri romantice...> Acesta este procesul la care s-a făcut referire în cazul anterior. Bineînțeles că ați cunoscut și mai devreme ambele cauze, dar probabil că ați aflat abia
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
vârstă. Wilhelm Grigorovici era obișnuit de foarte tânăr să-și bea cafeaua cu două lingurițe și jumătate de zahăr, întrucât unchiul Michael Simionovici, șef de birou la Prefectură și omul pe care copilul Wilhelm, pe atunci doar simplu "Wily", îl adora (mai ales pentru favoriții atât de caracteristici personajului) practica un adevărat ceremonial atunci când își bea cafeaua: mai înainte băga lingurița în zaharniță, o ținea acolo fix șase secunde (pe care le număra cu voce tare), apoi scotea lingurița din zaharniță
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
unui viitor Întremător, creator, vertebrat de fiorul Înălțării și al Înveșnicirii noastre. E o formă subtilă și definitivă de solidarizare cu transcendentul, cu devenirea absolută. Sărbătoarea presupune ieșire din sine, expansiune socială, difuziune de atitudini și simțire, coparticipare și comuniune. Adorând aceleași valori, oamenii se Întâlnesc și se regăsesc, dând o nouă consistență corpului social. Având o funcționalitate eminamente colectivă, sărbătorile aduc o nouă dimensiune funcțională unei societăți, dincolo de afirmarea identității, imprimându-i și o anumită performativitate În raport cu alta. Sărbătoarea aduce
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
casă, steaua cu cordele multicolore și clopoței de-abia Încape pe ușă, li se dă câte un bacșiș, sunt Întrebați de una, de alta. Eu nu am fost niciodată cu steaua, nu știu de ce, și-mi pare rău. Încerc să adorm Într-un târziu, Îmi imaginez că și eu aș putea deveni Moș Crăciun, având de toate, eu dând altora, nu tânjind mai știu eu după ce... Și a fost o altă zi, și a venit o nouă noapte, al patrulea moment
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
stalinismului și reverberațiile acestei perioade În privința României, care Înfierau perioada proletcultistă cu exponenții lor externi sau din interiorul țării. Ne simțeam mândri de faptul că suntem români și că avem tăria să ne examinăm cu spirit autocritic! În fapt, regimul adora pornirile etnocentriste, Încuraja „românismul” și „patriotismul” prin contraponderea acestora la „internaționalismul proletar” ce fusese impus În deceniile anterioare prin filiera sovietică. Totodată, se Încerca o autolegitimare a prezentului pe baza evidențierii unor trăsături negative ale trecutului apropiat. „Negarea negației”, principiul
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
a moravurilor, dar mai ales a artei. Noutatea desenelor sale din Yellow Book și Savoy, reviste care Întrețin spiritul estet al vremii, aerul suav morbid și senzual În același timp ce se degajă din dreptunghiul lucrărilor Îl fac celebru. E adorat la Londra și Paris, primit În lumea bună ca un prinț desprins parcă din prozele lui Huysmans sau Wilde. Lui Puvis de Chavannes i se pare că tânărul englez „face lucruri uimitoare”, Toulouse-Lautrec Îl găzduiește În atelierul său, inițiindu-l
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
abia În 1849, protejat al lui Napoleon al III-lea, numit secretar de stat al Artelor Frumoase, strălucitorul conte, sufocat de griji și datorii, se stinge În acorduri de Chopin (interpretate la căpătâiul său de un mare pianist care Îl adoră) la doar 51 de ani, În plină strălucire. Comparându-l cu Brummell, Jacques Boulenger scrie În 1907, Într-o carte care a făcut epocă - Dandy-i pe vremea lui Louis-Philippe -, cu evidentă părtinire pentru conaționalul său: „Cât părea de viu
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
delicat d’Orsay, dacă e să-l comparăm cu marioneta aceea rece numită Brummell! ș...ț Englezii trebuie că au rămas surprinși că un om de lume știa să fie original fără a Înceta să fie om de lume. Ei adoră excentricitatea care Îi distrează, dar de obicei excentricii rănesc conveniențele, ceea ce pentru un gentleman e inacceptabil ș...ț”1. ProustMarcel Proust (1871-1922). Într-o ciornă la În căutarea timpului pierdut (citată de Roger Kempf), Proust meditează la destinul lui Brummell
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
era o chestiune de timp. Fără doar și poate că, prin această strălucire a vieții, prin această dominare a opiniei generale, prin tinerețea care Îi sporea gloria, prin această Înfățișare fermecătoare și crudă pe care femeile o blestemă și o adoră deopotrivă, Brummell a stârnit și pasiuni contradictorii: amoruri profunde, dar și ură nimicitoare. Nimic Însă din toate acestea nu a răzbătut 1. Milogeala a Înăbușit strigătul inimii, dacă o fi Îndrăznit cineva să strige. În Anglia, conveniența care mutilează sufletele
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
El i le dă; caută Împreună pe cel cu care s-ar putea căsători, nu-l găsesc, iar el Îi dă ideea de a se arunca Într-o Înaltă devoțiune: cucernicia timpului. Bărbatul acesta, care vede prea bine că e adorat, dovedește o seriozitate magnifică: „Sigur că nu concep - Îi spune el - că n-ar fi ridicol să-ți petreci toată viața fără să iei o hotărâre, oricum ar fi. Când ai patruzeci de ani nu te mai poți lăsa În
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
a fost aceea de a zămisli generații ce se continuă fără a Înceta să-și semene și față de care am vrea să-l diferențiem profund pe domnul Robert de Montesquiou, În loc să facem din el șeful lor, și asta deși este adorat de ele precum un zeu. Pentru a-i cunoaște pe toți acești tineri, este de ajuns să cunoașteți unul singur. Seamănă cu toții Între ei. Mai Întâi, suferă cu toții de o „boală a voinței”. Nu pot voi și de aceea nu
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
sau indirect, instituțiile puterii), procesiunile și paradele constituie, În bloc, obiectul discuției din acest capitol. Procesiunea este mișcarea lineară, solemnă, ordonată a unui grup printr-un spațiu determinat, către o destinație cunoscută, cu scopul de a depune o mărturie, a adora un anumit obiect, a performa un anumit ritual, a Îndeplini o promisiune, a obține o consacrare sau a vizita un altar. ș...ț Spațiul procesiunii este linear. ș...ț Procesiunea nu este o mișcare În jurul unui obiect sacru, ci către
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sourde ", qui n'existe pas dans le texte de départ, est censée accentuer l'idée de souffrance. " căci eu iubesc/și flori și ochi și buze și morminte " " Puisque leș fleurs, leș yeux, leș lèvres et leș tombes,/Je leș adore. " (Eu nu strivesc corola de minuni a lumii/Je n'écrase pas la corolle de merveilles du monde) (Romanescu, 1998 : 18). À l'aide d'une tournure différente de la phrase en français, tout comme du verbe " adorer " au lieu d
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
ca și a altor migratori: pecenegi, uzi, cumani. În spațiul românesc, la începutul secolului al VII-lea, au pătruns și au conviețuit cu autohtonii, slavii, populație indo-europeană cu credințe, idei, practici, mituri, rituri proprii, atașați de religia lor păgână. Ei adorau mai multe divinități, cinsteau elementele naturale (arborii, apele), practicau sacrificii animale și umane, iar în domeniul funerar, slavii distingeau sufletul de trup și practicau incinerația. Studiul comparativ al spiritualității slave și al celei arhaice românești i-a condus pe etnologi
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
principali cărora le aduceau sacrificii. Zeul lor suprem era Perun, stăpânul întregii lumi, Dajbog, zeul soarelui și luminii, Velisi, zeul păstorilor și turmelor și un zeu al recoltei și secerișului. Slavii aduceau zeilor jertfe de animale și produse agricole. Slavii adorau forțele supranaturale legate de sufletele morților, spiritele casei, vetrei, râurilor și pădurilor. De credințele lor religioase sunt legate și ritualurile de înmormântare ale slavilor, incinerația, însoțită de alte practici rituale, ospețe funebre și ofrande alimentare. În contactul cu populația autohtonă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
strigăt de indignare șăgalnică: - Ah, ia uitați-l pe micul somnambul! A trecut de miezul nopții și încă nu e în pat. Hai, afară, mișcă! O să te chemăm când o să-ți crească barba... Dat afară din bucătărie, nu reușeam să adorm imediat, intrigat de întrebarea care revenea mereu în mintea mea crudă: „De ce le place oare atât de mult să vorbescă despre Charlotte?” Mai întâi mi s-a părut că franțuzoaica aceasta era pentru părinții mei și pentru musafirii lor un
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
din încurcătură. Ascultătorii mei și-au stins țigara și au năvălit în clasă. Iar eu, perplex, îmi spuneam că nici unul dintre stilurile mele - nici cel adoptat când le vorbeam „proletarilor”, nici cel pentru „tehnocrați”, nici măcar acrobațiile verbale pe care le adorau „intelectualii” - nu, nici unul dintre limbajele acelea nu putea să recreeze farmecul misterios al dimineții înzăpezite de la marginea abisului vremurilor. Lumina ei, liniștea ei... De altfel, nimeni dintre colegii mei nu ar fi fost interesat de clipa aceea. Era prea simplă
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
copii, de la vârste mici sunt dependenți de aceste droguri. Cu toate că scrie pe pachetul de tutun “ Fumatul dăunează grav sănătății” ei nu se opresc, ci continuă consumul devenind alți oameni în timp: mai nervoși, mai egoiști și mai singuratici. Mulți copii adoră sucul Coca-Cola. Acesta nu este bun, are mult zahăr, coloranți și o cantitate foarte mică de cocaină. Și chipsurile care nu lipsesc din magazine, și ale căror E-uri ne dau o anumită dependență de a le consuma sunt “toxice
Spune STOP drogurilor!. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Petrea Andreea Roxana () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1906]
-
omor. [BOGDAN] Am să te-așez aicea pe brațul meu cel stâng, Cu dreapta fruntea, părul am să ți-l netezesc Și cată să-nchizi ochii, să-ți suflu preste față Pîn-ce-i dormi, copile! [VERENA] Dar eu n-am să adorm. [BOGDAN] Am să te strâng în brațe și să te mușc de mână, Să te sărut cu sete, să te ridic cu jind * [VERENA] Taci! o! ești un obraznic [BOGDAN] Și ai să ă iubești. [VERENA] Mm!... [BOGDAN] Dar să
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
pe brațul meu cel stâng, Am să-ți netezesc fruntea și fața... ș-am să plâng... Tu vei închide ochii, să-ți suflu peste față Pân ce-i dormi... Ș-atuncea... dormind... te țin în brață! BOGDAN Dar n-am s-adorm... ANNA Atuncea nici eu n-am să te țin. BOGDAN Mi-e-așa dor de o gură... te rog. ANNA Ți-o fi. BOGDAN Puțin. ANNA Șezi binișor. Dă-mi pace. Nu crede câte spun. Ce? Nu ești tu ca altul...? Nu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
tras brazde cumplitele dureri. ȘT[EFAN] Azi sânt bătrân de tânăr. Ce fel eram eu ieri! Pe fruntea mea senină al bucuriei mir Și sufletu-mi o rouă în aurit potir Pe ceru-mi stele negre să văd și să ador, În geniu-mi speranțe - lungi aripe de zbor, Pe buza-mi zâmbet rece, regal cum aștrii -n Nord Surâd l-a mărei triste sălbatecul acord. Un zeu scăldat în cerul a mii de rugăciuni. Satan ce nu căzuse în timpii
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
a mii de rugăciuni. Satan ce nu căzuse în timpii cei străbuni A vieței lui damnate. Pe fruntea mea senină al bucuriei mir Și sufletu-mi e rouă în aurit potir, Pe ceru-mi stele negre să văd și să ador, În geniu-mi speranțe - lungi aripe de zbor, Pe buza-mi zâmbet rece, regal, cum aștrii-n Nord Surâd l-a mărei triste sălbatecul acord. Un zeu scăldat în cerul a mii de rugăciuni! Satan ce nu căzuse în timpii
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
nu sânt eu lumea, Ce nalță în tămâie durerea, rugăciunea, Că mi-aș uita și stele și cer și Dumnezeu, Să plec mări, munți și câmpuri sub negru ochiul său, Și, ca-n Eternitate s-o pot ca s-o ador, La timp aș rumpe-aripa și repedele-i zbor Aducător de moarte - astfel ca-n neclintire Lumea etern s-o-adoare ca pe-o Dumnezeire. O, lumea toată are zâmbirea ei ce luce, O umbră trece-n noapte-i și ea își face
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
pasă... Ard ca steaua în propria-mi luminăi Și tac... Și lina pace, sublima mângâiere S-amestecă cu sufletu-mi ce în vecie cere, Cere ce?... știu eu oare, sau am știut vodată? În visul vieței mele văd fața-i adorată Și o iubesc... ce-mi pasă de ar iubi-o și-alții, Nu iubesc luna-n ceruri toate undele bălții?... Însă undă de undă etern nu e geloasă. E visu-inimei triste... icoana-i dureroasă E pentru mine sântă... o dulce
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]