2,458 matches
-
presupune aici o „citire a semnelor” sacrului în profan. Urma leului, răzleață, obligă pe flăcău să se rupă de lume și să ajungă într-un spațiu de frontieră între dimensiunea universului și cea a neantului, caracterizat de amorțire precosmogonică. Repetiția adverbului de loc are sonorități de incantație care rupe dimensiunea concretă a spațializării și așază acțiunea în nedeterminatul accesibil doar în timpul inițierii. Somnul animalului mitic este „nepomenitu”, explicația acestui atribut constând, după Mihai Coman, în etimologia lui „a pomeni”, care inițial
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
etapă ontologică. Fata repetă ca într-un descântec îndemnul imperativ al înotului pentru a modela prin forța interioară traseul inițiatic. Înotul cerbului îndemnat de ea pune stăpânire pe apele revărsate și le ordonează prin reintegrarea în social, figurat aici prin adverbul acasă. Porunca intonată pentru cerb valorifică, într-un text cules de G. Dem. Teodorescu, puterile solare ale animalului: „Șade (...), ochii-și negri,/ De-mi coase și-mi chindisește,/ Cu fir d-aur împletește,/ Cu mătase isprăvește/ Cămășuță nunului,/ Sangulie mirelui
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
malefică, în plus față de a ilustra relația de dușmănie, inclusiv cu cel care povestește, sufixele diminutivale nu micșorează deloc atributele zugrăvite, ci le dau o încărcătură afectivă și îl implică prin aceasta pe ascultător de partea binelui. Sufixele ce formează adverbe sunt, de asemenea, numeroase în texte, acumularea lor în unele fragmente conturând un portret expresiv armăsarului mitic: „Începu Negru d-a fugea,/ Dar nu fuge cum să fuge,/ Ci mi-și fuge ogărește/ Și s-aruncă tot lupește/ Și-mi
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
înghițirii inițiatice. Șarpele se adresează în același registru „Spargem’ țasta capului”, așa cum o face și bourul cu leagăn între coarne, semn că întrupările zoomorfe își cunosc rolul de animal donator și, pentru a fi împlinit, ele se substituie maestrului inițiator. Adverbul tare constituie o altă marcă stilistică a planului morfologic. El formează frecvent în texte un superlativ al intensității cu care acțiunile se derulează. Sinonimă cu el este expresia ce mai, proprie unei perceperi subiectivizate, ce se dorește a fi indusă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
derulează. Sinonimă cu el este expresia ce mai, proprie unei perceperi subiectivizate, ce se dorește a fi indusă ascultătorului: „ce mai, să-l spânzure”. Excluderea unei alte posibilități augmentează desfășurarea epică și creează receptorului sentimentul copleșitor al iminenței nedorite. Un adverb modalizator recurent este cam: „Cam pe după codru verde”, „Pe cel drum cam părăsit”, „El cam în jos apuca./ Cam în jos, cam de la vale,/ Cam despre soare răsare”. Adverbul pare a fi specializat pentru descrierea spațiului inițiatic dominat de sentimentul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
desfășurarea epică și creează receptorului sentimentul copleșitor al iminenței nedorite. Un adverb modalizator recurent este cam: „Cam pe după codru verde”, „Pe cel drum cam părăsit”, „El cam în jos apuca./ Cam în jos, cam de la vale,/ Cam despre soare răsare”. Adverbul pare a fi specializat pentru descrierea spațiului inițiatic dominat de sentimentul rătăcirii și nefamiliarului, ceea ce înseamnă că vocea narativă împrumută reflectarea neofitului pentru a o transmite mai departe celor ce asistă la desfășurarea artistică. Interjecții precum vai, zău, mări influențează
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
-n jos,/ Să gândi la deal,/ Să gândi la deal,/ Să gândi la vale,/ Gândi la negrul din grajd”. Repetiția aprofundează reflexivitatea specifică verbului pronominal printr-o exhaustivitate spațială. Coordonatele bidimensionale accentuează căutarea interioară și sugerează importanța vitală a hotărârii. Adverbul are impact asupra aspectului durativ al acțiunii, dovadă că apare alături de imperfect: Repetarea adverbului (transcris aici în mod eronat) face și mai sensibilă reluarea evenimentului sacru și supradimensionează la nivel afectiv reflectarea: „’Ntr-una că creștea,/ ’ Ntr-una cănflorea,/ ’Ntr-una că-mi
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Gândi la negrul din grajd”. Repetiția aprofundează reflexivitatea specifică verbului pronominal printr-o exhaustivitate spațială. Coordonatele bidimensionale accentuează căutarea interioară și sugerează importanța vitală a hotărârii. Adverbul are impact asupra aspectului durativ al acțiunii, dovadă că apare alături de imperfect: Repetarea adverbului (transcris aici în mod eronat) face și mai sensibilă reluarea evenimentului sacru și supradimensionează la nivel afectiv reflectarea: „’Ntr-una că creștea,/ ’ Ntr-una cănflorea,/ ’Ntr-una că-mi lega/ Și meră făcea”. Modelele sintactice construite prin repetarea în raport copulativ a predica
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
dintre cele mai arhaice rădăcini ale limbii române naturale, cu sensul de timp al ființei vii, fire s-a mai conservat în uzanța vorbirii, topindu-și sensul originar, doar în substantivul arhaizant oară, în oara morții mele, dar și în adverbe și locuțiuni, ori de câte ori, uneori, alteori, te ridicam de subțiori/ de-atâtea ori, de-atâtea ori, oriunde, oricând, oricum, oricine, orice, prima oară, a doua oară, sau în conjuncții disjunctive: ori-ori, ori vii, ori pleci, cât și în straniul rudiment adversativ
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
pentru floare și frunză există o ambivalență, deci o posibilitate de alegere a plantei, Încă din faza formării mugurelui, a uneia dintre cele două direcții de diferențiere: asimilația, hrănirea plantei adică, respectiv Înmulțirea. Și, adesea, iar pentru a justifica acest adverb amintesc numai că Înainte de a Înfrunzi orice pom se Îmbracă efectiv În flori, adesea deci, planta alege a doua cale: Înmulțirea. Această opțiune e o necesitate poate mai stringentă, căci ea iese din cadrul interesului individului vegetal, hrănirea și supraviețuirea individuală
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
pleacă, te privesc cu reproș. Adică ele au treabă, domnule, sunt niște ființe formidabil de ocupate. Sau încearcă să se autosugestioneze că e așa. Ori uite mă gândeam io la ceva. Sunt obsedat de o vreme de cuvântul „tiptilică“. Un adverb e cuvântul despre care vorbim. Îl folosea Danny de Vito. Îl folosea ca să-mi explice pe unde și în ce mod trebuie s-o ia el ca să ajungă la destinație. La buda noastră, fără să deranjeze. Trebuie să meargă pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Editura „Junimea“, 1976); Limbajul poetic eminescian (Iași, Editura „Junimea“, 1979); Structura gramaticală a limbii române. Sintaxa (Iași, Editura „Junimea“, 1983); Structura stilistică a limbii române contemporane (București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1986); Structura gramaticală a limbii române. Numele și pronumele. Adverbul (Iași, Editura „Junimea“, 1987); Morfo-sintaxa verbului românesc (Editura Universității „Al.I. Cuza“, 1997); Gramatica limbii române (Iași, Editura „Polirom“, 1997, 1999, 2000, 2004, 2005, 2008). Îngrijește mai multe ediții, între care: M. Eminescu, Despre cultură și artă (Ed. „Junimea“, Iași
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
ciudată i-a plăcut să se manifesteze spre deznădejdea mulților mei semeni." ION MINULESCU Toate decorurile și ceremoniile simboliste sunt în poezia lui Ion Minulescu (1881-1944); mistica numerelor din Maeterlinck, scheletele, sicriele, cavourile post-baudelairienilor, corăbiile, galerele, iahturile, gările, ploile, spitalele, adverbele majusculizate: "Ieri", "Mîine", numele proprii fastuoase, exotice (Bassora, Ecbatana, Cordova), totuși fără unda mistică, fără senzația de putrefacție și boală. Tristețile morale, "nervii" nu se realizează și poezia rămâne în genere luminoasă, aproape socială, cu un vădit aspect de "romanță
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ce i-o fi spus lunei? ELENA FARAGO Începuturile Elenei Farago sunt coșbuciene și eminesciene, caracterizate printr-un conceptualism verbios. Când a venit în contact cu simbolismul, poeta a decolorat vechile imagini din epoca Semănătorului, dîndu-le o nuanță de vag. Adverbele, vorbele, pronumele, exclamațiile, scrise cu majusculă, devin personagii misterioase: Încotro, De unde, Ce va să fie, statornicul Este, tristul N-a fost, blândul Că n-a fost să fie, gingașul Noi. Se vorbește de ființe oculte, Ostașii luminii, Pasărea albastră, și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ADVERBE ȘI EXPRESII ADVERBIALE DE MOD ÎN LIMBA ROMÂNĂ ACTUALĂ CARMEN MÎRZEA VASILE 1. OBIECTIVE. CORPUS Cercetarea prezintă câteva aspecte actuale legate de clasa adverbului de mod1, foarte eterogenă formal și, mai ales, semanticopragmatic 2: inventar, frecvență, utilizare (compatibilități semantice, preferințe
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
ADVERBE ȘI EXPRESII ADVERBIALE DE MOD ÎN LIMBA ROMÂNĂ ACTUALĂ CARMEN MÎRZEA VASILE 1. OBIECTIVE. CORPUS Cercetarea prezintă câteva aspecte actuale legate de clasa adverbului de mod1, foarte eterogenă formal și, mai ales, semanticopragmatic 2: inventar, frecvență, utilizare (compatibilități semantice, preferințe stilistice, sinonimii contextuale). În prima parte va fi descrisă situația adverbelor sufixate în -ește (-icește), -mente și -iș (-îș) în dicționare și în corpus
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
MÎRZEA VASILE 1. OBIECTIVE. CORPUS Cercetarea prezintă câteva aspecte actuale legate de clasa adverbului de mod1, foarte eterogenă formal și, mai ales, semanticopragmatic 2: inventar, frecvență, utilizare (compatibilități semantice, preferințe stilistice, sinonimii contextuale). În prima parte va fi descrisă situația adverbelor sufixate în -ește (-icește), -mente și -iș (-îș) în dicționare și în corpus, urmărindu-se inventarul, productivitatea și folosirea acestora în cinci tipuri de texte (jurnalistice, literare, științifice, juridice și de română vorbită). În a doua parte vor fi analizate
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
forumuri și romanul Muzici și faze de Ovidiu Verdeș)4. Textele postate pe internet au constituit o sursă importantă pentru dinamica adverbialelor descrise 5. La finalul textului au fost atașate patru anexe, care ilustrează sintetic faptele prezentate: Anexa I. Frecvența adverbelor în -mente în corpus; Anexa II. Frecvența adverbelor în -ește (-icește) în corpus; Anexa III. Expresiile lexicale adverbiale în corpus (compatibilitatea semantică a adjectivelor cu principalii categorizatori adverbiali de tipul în mod/din punct de vedere); Anexa IV. Compatibilitatea semantică
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
Verdeș)4. Textele postate pe internet au constituit o sursă importantă pentru dinamica adverbialelor descrise 5. La finalul textului au fost atașate patru anexe, care ilustrează sintetic faptele prezentate: Anexa I. Frecvența adverbelor în -mente în corpus; Anexa II. Frecvența adverbelor în -ește (-icește) în corpus; Anexa III. Expresiile lexicale adverbiale în corpus (compatibilitatea semantică a adjectivelor cu principalii categorizatori adverbiali de tipul în mod/din punct de vedere); Anexa IV. Compatibilitatea semantică a adjectivelor absolut, absurd, actual, artificial, ciudat, concret
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
mod/din punct de vedere); Anexa IV. Compatibilitatea semantică a adjectivelor absolut, absurd, actual, artificial, ciudat, concret, deosebit, direct, esențial, filosofic, fizic, intelectual, istoric, moral, natural, real, serios, statistic, strict, teoretic cu procedeele de adverbializare. Frecvența în corpus. 2. DINAMICA ADVERBELOR SUFIXATE DE MOD ÎN LIMBA ROMÂNĂ ACTUALĂ 2.1. Adverbele în -ește (-icește) 2.1.1. Situația adverbelor în -ește (-icește) în dicționare Inventarul adverbelor în -ește (-icește6) în româna contemporană este redus în comparație cu cel din stadiile mai vechi ale
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
adjectivelor absolut, absurd, actual, artificial, ciudat, concret, deosebit, direct, esențial, filosofic, fizic, intelectual, istoric, moral, natural, real, serios, statistic, strict, teoretic cu procedeele de adverbializare. Frecvența în corpus. 2. DINAMICA ADVERBELOR SUFIXATE DE MOD ÎN LIMBA ROMÂNĂ ACTUALĂ 2.1. Adverbele în -ește (-icește) 2.1.1. Situația adverbelor în -ește (-icește) în dicționare Inventarul adverbelor în -ește (-icește6) în româna contemporană este redus în comparație cu cel din stadiile mai vechi ale limbii. Dicționarul invers (DI) din 1957 înregistrează 555 de unități
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
direct, esențial, filosofic, fizic, intelectual, istoric, moral, natural, real, serios, statistic, strict, teoretic cu procedeele de adverbializare. Frecvența în corpus. 2. DINAMICA ADVERBELOR SUFIXATE DE MOD ÎN LIMBA ROMÂNĂ ACTUALĂ 2.1. Adverbele în -ește (-icește) 2.1.1. Situația adverbelor în -ește (-icește) în dicționare Inventarul adverbelor în -ește (-icește6) în româna contemporană este redus în comparație cu cel din stadiile mai vechi ale limbii. Dicționarul invers (DI) din 1957 înregistrează 555 de unități în -ește (dintre care 142 în -icește), în timp ce
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
natural, real, serios, statistic, strict, teoretic cu procedeele de adverbializare. Frecvența în corpus. 2. DINAMICA ADVERBELOR SUFIXATE DE MOD ÎN LIMBA ROMÂNĂ ACTUALĂ 2.1. Adverbele în -ește (-icește) 2.1.1. Situația adverbelor în -ește (-icește) în dicționare Inventarul adverbelor în -ește (-icește6) în româna contemporană este redus în comparație cu cel din stadiile mai vechi ale limbii. Dicționarul invers (DI) din 1957 înregistrează 555 de unități în -ește (dintre care 142 în -icește), în timp ce într-o lucrare similară din 2007 (DILR
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
mai vechi ale limbii. Dicționarul invers (DI) din 1957 înregistrează 555 de unități în -ește (dintre care 142 în -icește), în timp ce într-o lucrare similară din 2007 (DILR) apar 172 (dintre care 16 în -icește) 7. DOOM2 inventariază 194 de adverbe în -ește (dintre care 28 în -icește). Micșorarea numărului de unități active în limba actuală nu implică însă neproductivitatea sufixului. Corpusul analizat demonstrează că -ește (-icește) are putere derivativă expresivă și non-expresivă (analogică), productivitatea acestui tip de adverbializare fiind comparabilă
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
-icește). Micșorarea numărului de unități active în limba actuală nu implică însă neproductivitatea sufixului. Corpusul analizat demonstrează că -ește (-icește) are putere derivativă expresivă și non-expresivă (analogică), productivitatea acestui tip de adverbializare fiind comparabilă cu cea a conversiunii adjectivelor în adverbe. 2.1.2. Situația adverbelor în -ește (-icește) în corpus 2.1.2.1. Frecvența și productivitatea adverbelor în -ește (-icește) O pondere importantă în inventar au adverbele în -ește care se glosează prin "ca.../în felul/așa cum fac/așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]