3,174 matches
-
tibiale anterioare; venele tibiale posterioare; venele peroniere. Uneori este necesară examinarea completă a unui trunchi venos, de-a lungul întregului său traseu, mai ales pentru evaluarea confluențelor venoase. Sistemul venos superficial urmărește principalii colectori (vena safenă intenă și extenă) precum și afluenții acestora (Jeanneret et al., 1999). Un loc important îl reprezintă examinarea venelor perforante (Kulkarni et al., 2007). Examinarea venelor se realizează atât în mod static cât și dinamic. Explorarea statică implică vizualizarea prin ecografie bidimensională a trunchiului venos în stare
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
ambele membre inferioare, fiind esențial pentru stabilirea stadiului C (clinic) al clasificării CEAP. Am identificat și urmărit vena safenă mare, respectiv vena safenă mică, de la origine până la abușarea în sistemul profund, cu identificarea eventualelor modificărilor morfologice macroscopice (dilatații sacciforme, tortuoase), afluenți dilatați și poziția acestora, realizând astfel o primă cartografiere a sistemului venos superficial al membrelor inferioare. La palpare am urmărit existența edemelor, a gradului de golire și umplere a varicelor tronculare, consistența tegumentelor suprajacente dilatațiilor venoase, orificiile venelor perforante dilatate
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
evidențiabilă. Evaluarea posibilelor surse de reflux sau punctele proximale de insuficiență a inclus incompetența joncțiunii safenofemurale, a venelor de la nivelul abdomenului inferior și a pelvisului, de la nivelul coapsei. Vena safenă mare a fost urmărită pe toată lungimea ei și a afluenților, până la nivelul gleznei. Această venă se află într-un compartiment fascial care poate fi identificat cu ușurință cu ultrasonografia B-mode, aspectul caracteristic fiind cunoscut sub denumirea de „ochi de safenă” (fig. 33). Pentru toate cazurile, măsurarea diametrului crosei venei safene
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
iernii, primăveri timpurii cu încălziri bruște sau călduri uscate în timpul verii. Cele mai ridicate valori ale vitezei vântului corespund perioadei de iarnă și primăvară, când se depășesc 3-4m/s. HIDROGRAFIA Apele de suprafață sunt reprezentate de răul Bahlui și de afluenții acestuia: Buhalnița, Gurguiata și Sticlăria. Râul Bahlui are un regim hidrologic torențial, care se manifestă prin eroziuni și surpări ale albiei minore, dar și ușoare inundații locale. Viteza de scurgere este în medie de 0,288 m/s, iar cea
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
soluri umede, cu un potențial redus de fertilitate, un grad ridicat de compactitate și regim anaerob, care le face inutilizabile pentru culturi de câmp, cu excepția unor amenajări agrotehnice), protisoluri (reprezentate de aluviosoluri, care ocupă porțiuni reduse în cadrul luncii Bahluiului și afluenților săi, majoritatea fiind slab gleizate și salinizate, având o fertilitate moderată) și luvilosoluri (prezente, în special, în arealele ocupate de pădure, unde s-a dezvoltat o vegetație naturală forestiera de foioase, fiindu-le caracteristică o levigare mai intensă pe profil
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
ș.a. Cimitirul din Iași avea 27.000 de morminte identificate și alte câteva mii ale căror pietre funerare dispăruseră sau se scufundaseră cu timpul. Cimitirul vechi din Iași se Întindea pe o suprafață foarte mare În sudul orașului, lângă un afluent al râului Bahlui XE "Bahlui" , și era Împărțit după perioade. Comunitatea știa de existența unui cimitir și mai vechi, ale cărui pietre funerare dispăruseră de-a lungul timpului. Ordinul de a Începe dărâmarea zidului care Înconjura cimitirul și deshumarea osemintelor
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
partea de vest a României, aproape de granița țării cu Serbia. Având o populație de aproximativ 325.000 de locuitori, Timișoara este cel de-al cincilea oraș din România ca mărime. Orașul se află pe malul râului Bega care este un afluent al râului Tisa. Râul Tisa se vărsa în Dunăre și în final în Marea Neagră. 6.1. Componentele măsurii În cadrul măsurii ISPA vor fi efectuate următoarele investiții: Componenta A: Stația de tratare a apelor uzate Reabilitarea stației de tratare a apelor
MEMORANDUM DE FINANŢARE din 22 februarie 2002 (*actualizat*) convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Reabilitarea tehnologiei de epurare a apelor uzate şi modernizarea reţelei de canalizare în oraşul Timişoara, România"**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143903_a_145232]
-
Praporgescu nr. 14, Râmnicu Vâlcea 1000, județul Vâlcea, România E-mail: primariavl@onix.ro 5. Localizare: 5.1. Statul beneficiar: România 5.2. Regiunea: Oltenia de sud-vest 6. Descriere Municipiul reședința de județ Râmnicu Vâlcea este situat pe terasele râului Olt, afluent al Dunării în partea de sud a munților Carpați. Suprafață totală pe care se întinde este de 8.952 de hectare, având o populație de circa 120.000 de locuitori, cantitatea de deșeuri produsă anual fiind de aproximativ 66.000
MEMORANDUM DE FINANŢARE din 2 august 2002 convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Sistem integrat de management al deşeurilor în municipiul Ramnicu Valcea, România"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149359_a_150688]
-
o populație de aproximativ 170,000 locuitori, situat în partea centrală a României, în apropierea lanțului carpatic. Se preconizează că populația orașului va crește cu circa 194.000 locuitori până în anul 2020. Sibiul este străbătut de râul Cibin, care este afluent al râului Olt. Oltul se varsă în fluviul Dunărea, care în final se varsă în Marea Neagră. Administrarea serviciilor de apă și canalizare este în responsabilitatea S.C. Apa-Canal S.A., societate comercială al cărei unic proprietar este municipalitatea Sibiu. Spre deosebire de măsurile ISPA
ANEXĂ*) din 31 martie 2003 la Memorandumul de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi al apei uzate în municipiul Sibiu, judeţul Sibiu, România". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152989_a_154318]
-
se scurge în mod liber. Principalul port - Constanța - este legat la Dunăre prin Canalul Dunăre - Marea Neagră, finalizat în anul 1984. România este responsabilă cu gestiunea următoarelor secțiuni ale fluviului: rkm 1075 - 610 și rkm 375 - 0,0 (Marea Neagră - Sulina). Principalii afluenți din sectorul analizat sunt: Jiu, Olt, Argeș, Mostiștea, Ialomița, Siret și Prut, pe partea stângă, și Timok, Icer, Vit, Iantra și Ressenski Lom, pe partea dreaptă. 1.4. Situația actuală în sector Importanță Dunării ca arteră principală de transport a
ANEXĂ din 31 martie 2003 la Memorandumul de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Asistenţă tehnică pentru îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre, România". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153005_a_154334]
-
a colectării și tratării apelor uzate la nivelul orașului Satu Mare. Orașul are o populație de aproximativ 120.000 locuitori și este localizat în extremitatea de nord-vest a României, aproape de frontiera cu Ungaria, de-a lungul râului Someș, care este un afluent al râului Tisa, care se varsă în Dunăre și în cele din urmă în Marea Neagră. Managementul serviciilor de apă potabilă ��i canalizare se află în responsabilitatea companiei municipale Regia Autonomă Comunală RAC Satu Mare care este o companie multi-utilitară, având în
ANEXĂ din 31 martie 2003 la Memorandumul de finantare dintre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana privind asistenta financiara nerambursabila acordata prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru masura "imbunatatirea sistemelor de alimentare cu apa potabila, colectare a apelor uzate si a statiei de epurare in municipiul Satu Mare, Regiunea de Nord-Vest, Romania. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153083_a_154412]
-
Localizare 5.1. Țară beneficiara: România 5.2. Regiunea: Moldova, județul Iași 6. Descriere Orașul Pașcani (46.000 de locuitori) este localizat în Moldova, una dintre cele mai sarace regiuni ale României, pe malul stâng al râului Siret, un mare afluent al Dunării. Măsură constă din 3 componente: A. Reabilitarea sursei de apă de la Motca Sursă de apă alimentează în momentul de față peste 90% din cererea de apă din Pașcani. Instalațiile sunt într-o stare de functionare slabă care are
MEMORANDUM DE FINANŢARE din 17 aprilie 2002 convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Modernizarea sistemului de apa potabilă şi a celui al apelor uzate în oraşul Pascani, România"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149634_a_150963]
-
pompare (aproximativ 76% economie de energie), în consecință îmbunătățirea serviciului de susținere financiară. Componentă B: - atingerea standardelor de tratare a apelor uzate, prevăzute în Directivă 91/271/CEE privind tratarea apelor uzate urbane; - îmbunătățirea calității apelor primite (râul Siret că afluent al Dunării) de la clasa ÎI la clasa I (calitatea apelor de pescuit); - reducerea riscului de poluare majoră datorită deficiențelor stației de tratare. Componentă C: - eliminarea riscurilor ce vizează sănătatea umană, mediul natural și durabilitatea pe termen lung a serviciilor referitoare
MEMORANDUM DE FINANŢARE din 17 aprilie 2002 convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Modernizarea sistemului de apa potabilă şi a celui al apelor uzate în oraşul Pascani, România"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149634_a_150963]
-
Lapusnicul Mare, Bucură, Peleaga, pârâului Morii și Râului Bărbat amonte de Stana de Rău, tot golul alpin al Retezatului Mic, Culmile Straunele, Dragsanu, culmea munților Godeanu din Vf. Piatră Iorgovanului până în Vf. Galbenă, incluzând golul alpin aferent bazinelor hidrografice ale afluenților de stânga ai Jiului de Vest, precum și zona alpina din bazinul hidrografic superior al Lapusnicului Mic amonte de confluenta cu pârâul Branului. Parcul Natural Porțile de Fier Zonele de conservare specială ale Parcului Natural Porțile de Fier includ parcelele și
ORDIN nr. 552 din 26 august 2003 privind aprobarea zonarii interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversitatii biologice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152208_a_153537]
-
a colectării și tratării apelor uzate la nivelul orașului Satu Mare. Orașul are o populație de aproximativ 120.000 locuitori și este localizat în extremitatea de nord-vest a României, aproape de frontiera cu Ungaria, de-a lungul râului Someș, care este un afluent al râului Tisa, care se varsă în Dunăre și în cele din urmă în Marea Neagră. Managementul serviciilor de apă potabilă și canalizare se află în responsabilitatea companiei municipale Regia Autonomă Comunală RAC Satu Mare care este o companie multi-utilitară, având în
MEMORANDUM DE FINANŢARE din 31 martie 2003 între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Îmbunătăţirea sistemelor de alimentare cu apă potabilă, colectare a apelor uzate şi a staţiei de epurare în municipiul Satu Mare, Regiunea de Nord-Vest, România"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152815_a_154144]
-
o populație de aproximativ 170,000 locuitori, situat în partea centrală a României, în apropierea lanțului carpatic. Se preconizează că populația orașului va crește cu circa 194.000 locuitori până în anul 2020. Sibiul este străbătut de râul Cibin, care este afluent al râului Olt. Oltul se varsă în fluviul Dunărea, care în final se varsă în Marea Neagră. Administrarea serviciilor de apă și canalizare este în responsabilitatea S.C. Apa-Canal S.A., societate comercială al cărei unic proprietar este municipalitatea Sibiu. Spre deosebire de măsurile ISPA
MEMORANDUM DE FINANŢARE din 31 martie 2003 între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi al apei uzate în municipiul Sibiu, judeţul Sibiu, România"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152808_a_154137]
-
ale fiecărui oraș sunt prezentate mai jos: Baia Mare ────────── Baia Mare este un oraș de 150.000 locuitori localizat în partea de nord- vest a României în județul Maramureș, nu departe de granița cu Ungaria. Este așezat în bazinul râului Somes, un afluent principal al râului Tisa. Există un interes puternic în domeniul investițiilor străine în zonă. A fost elaborat un master plan (plan general) pentru sectorul de apă și apa uzata în cooperare cu agenții Canadiene care, însă, trebuie finalizat. Există deficiențe
ANEXA*) din 11 martie 2003 la Memorandumul de finan��are dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la asistenţa sub forma de grant din Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Asistenţa tehnica pentru pregătirea proiectelor ISPA în sectorul de mediu în oraşele Baia Mare, Botosani, Drobeta-Turnu Severin, Galaţi, Deva şi Hunedoara, România". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152913_a_154242]
-
acțiuni și anume: - influență retenției variabile la diferite debite și condiții de exploatare, asupra regimului apelor subterane de pe terenurile riverane, asupra proprietății pedologice și hidropedologice ale terenurilor și asupra producției agricole: - influență retenției variabile asupra stabilității mălurilor Dunării și ale afluenților; - influență retenției variabile asupra obiectelor pentru apărarea împotriva inundațiilor de pe Dunăre și afluenți; - influență retenției variabile asupra localităților, obiectelor industriale și altor obiecte. 10.3. Prin proiect se vor studia diferite variante atît în ceea ce privește soluțiile constructive, cît și în ceea ce privește modul
CONVENŢIE din 30 noiembrie 1963 între Guvernul Republicii Populare Române şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind elaborarea proiectelor pentru realizarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, pe fluviul Dunarea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151994_a_153323]
-
asupra regimului apelor subterane de pe terenurile riverane, asupra proprietății pedologice și hidropedologice ale terenurilor și asupra producției agricole: - influență retenției variabile asupra stabilității mălurilor Dunării și ale afluenților; - influență retenției variabile asupra obiectelor pentru apărarea împotriva inundațiilor de pe Dunăre și afluenți; - influență retenției variabile asupra localităților, obiectelor industriale și altor obiecte. 10.3. Prin proiect se vor studia diferite variante atît în ceea ce privește soluțiile constructive, cît și în ceea ce privește modul de execuție al lucrărilor. 10.4. Proiectele obiectelor și instalațiilor pentru apărarea terenurilor
CONVENŢIE din 30 noiembrie 1963 între Guvernul Republicii Populare Române şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind elaborarea proiectelor pentru realizarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, pe fluviul Dunarea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151994_a_153323]
-
10.3. ale prezenței teme de proiectare. 11. Obiecte și instalații pentru apărarea lacului de acumulare împotriva aluviunilor 11.1. Prin proiect trebuie să se cuprindă în mod complex problemele apărării împotriva aluviunilor, aduse în lacul de acumulare de Dunăre, afluenți și torenți și să se prezinte consecințele tehnico-economice ale depunerii aluviunilor în zona de acțiune a retenției și anume: - influență retenției variabile asupra regimului aluviunilor și repercusiunile asupra albiei și asupra nivelelor Dunării și ale afluenților în zona remuului; - influență
CONVENŢIE din 30 noiembrie 1963 între Guvernul Republicii Populare Române şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind elaborarea proiectelor pentru realizarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, pe fluviul Dunarea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151994_a_153323]
-
de acumulare de Dunăre, afluenți și torenți și să se prezinte consecințele tehnico-economice ale depunerii aluviunilor în zona de acțiune a retenției și anume: - influență retenției variabile asupra regimului aluviunilor și repercusiunile asupra albiei și asupra nivelelor Dunării și ale afluenților în zona remuului; - influență depunerii aluviunilor asupra regimului de navigație în zona de retenție și măsurile pentru întreținerea șenalului navigabil în această zonă; - influență transportării aluviunilor din torenți în lacul de acumulare și măsurile pentru apărarea lacului de acumulare împotriva
CONVENŢIE din 30 noiembrie 1963 între Guvernul Republicii Populare Române şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind elaborarea proiectelor pentru realizarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, pe fluviul Dunarea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151994_a_153323]
-
desemna cele două organizații. Articolul 4 1. Sarcinile Organului comun de coordonare prevăzut la art. 3, pct. 1 din prezenta Convenție sînt următoarele: a) stabilirea nivelelor minim și maxim ale biefului amonte și ale biefului aval de baraj, în funcție de debitul afluent al Dunării; ... b) stabilirea mărimii debitului regularizat în aval de baraj în funcție de debitul afluent al Dunării, ținînd seama de necesitățile energetice, navigației și pisciculturii; ... c) stabilirea modului de spargere și de evacuare a ghețurilor în lacul de acumulare și a
CONVENŢIE din 30 noiembrie 1963 între Guvernul Republicii Populare Române şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind exploatarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, pe fluviul Dunarea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151998_a_153327]
-
art. 3, pct. 1 din prezenta Convenție sînt următoarele: a) stabilirea nivelelor minim și maxim ale biefului amonte și ale biefului aval de baraj, în funcție de debitul afluent al Dunării; ... b) stabilirea mărimii debitului regularizat în aval de baraj în funcție de debitul afluent al Dunării, ținînd seama de necesitățile energetice, navigației și pisciculturii; ... c) stabilirea modului de spargere și de evacuare a ghețurilor în lacul de acumulare și a repartizării cheltuielilor corespunzătoare între A.F.P.F. și cele două întreprinderi hidroenergetice; ... d) stabilirea modului
CONVENŢIE din 30 noiembrie 1963 între Guvernul Republicii Populare Române şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind exploatarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, pe fluviul Dunarea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151998_a_153327]
-
din totalul lucrărilor anuale de dragare necesare în acest sector cantitatea de 20.000 mă care reprezintă lucrările necesare în regimul natural al Dunării; ... c) Organul comun de coordonare va stabili separat volumul lucrărilor de dragare necesare pentru evacuarea aluviunilor afluenților Dunării de pe teritoriul român, care se varsă în lacul de acumulare; ... d) Partea română va asigura pe cheltuiala să efectuarea unui volum de lucrări de dragare reprezentînd jumătate din volumul prevăzut la litera b, la care se adaugă întreg volumul
CONVENŢIE din 30 noiembrie 1963 între Guvernul Republicii Populare Române şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind exploatarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, pe fluviul Dunarea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151998_a_153327]
-
cenușa zburătoare de la co-incinerare, alta decât cea specificată la 10 01 16 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 10 01 19 deșeuri de la spălarea gazelor, altele decât cele specificate la 10 01 05, 10 01 07 și 10 01 18 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 10 01 21 nămoluri de la epurarea afluenților în incinta, altele decât cele specificate la 10 01 20 ────────────────────────────────────────────��─────────────────────────────────── 10 01 23 nămoluri apoase de la spălarea cazanului de ardere, altele decât cele specificate la 10 01 22 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 10 01 24 nisipuri de la paturile fluidizate ─────────────────────────────────���────────────────────────────────────────────── 10 01 25 deșeuri de la
ANEXĂ din 12 februarie 2005 (*actualizată*) privind criteriile de acceptare şi procedurile preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165649_a_166978]