3,337 matches
-
buzna la mine în birou cu un milion de trandafiri roșii. Și-apoi tot rolul ăla cu tatăl perfect. Cursul prenatal... Gâtul i s-a blocat din cauza nervilor și Alice a tăcut. Jake și-a trecut prin păr o mână agitată. —Știu. Știu. Am jucat un rol, recunosc. Ai jucat un rol! Ba bine că nu. Ar trebui să fii în L.A. lustruindu-ți Oscarurile. Am crezut că și dacă treaba cu căsnicia nu merge... paternitatea o să... nu știu... o să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Pardon, cum ai trăit? Înregistră același zâmbet provocator și dădu să se repeadă, cu capul înainte. Îl cuprinse, brusc, amețeala, se clătină și căzu la loc, în patul ale cărui așternuturi păreau a fi fost mototolite în timpului unui somn agitat. - Dacă dorești, îți pot face o cafea. - Ești amabil. Ce urmează după aceea, scaunul electric? - Nu, funia. Cunoști procedura, doar ai scris, la un moment dat, și despre așa ceva. Să nu uiți săpunul, e păcat să nu alunece viața, încetul
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
Pag. 234: „Horia Sima era mai rău decât un câine. Nu era om. Era o reptilă.”; Pag. 319: „Corneliu Codreanu este un infractor recidivist.”; Pag. 320: Corneliu Zelea Codreanu era un monoman (atins de delirul grandorii), dromoman, talasic, o libelulă agitată, un beduin”; Pag. 321: „Suferea de mania ambulatorie (Este vorba tot despre Codreanu)”; Pag. 333: „... poetul și ziaristul cuțovlah, Doru Belimace”; Pag. 336: „Scatofagul Cantacuzino era metec fanariot, ca și Zelinschi-Codreanu, și ca și hindusul Nae Ionescu și sârbul Richard
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
să mă simt parte din lume. Voiam Șaman 19 să am oricând acces direct și nemijlocit la acel cotlon al minții, Închipuindu-mi că e doar o ușiță pe care pot s-o deschid oricând de pe coridorul cel mare și agitat, ca să privesc liniștirea aceea bruscă a apei, a cărei priveliște schimbase fiecare atom din mine cea veche. Era oare asta posibil ? Sau fusese o scânteie dintr-un ordin misterios al existenței, ajunsă nu se știe prin ce accident la mine
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
vreau să mă mărit - În principal, ca să scap de acasă. Acum, bineînțeles, nu pot decât să-i mulțumesc pentru Împie- dicarea acelor dezastre care m-ar fi nenorocit pe viață. o altă trăsĂtură excepțională era aceea că, În ciuda firii sale agitate, avea o răbdare uimitoare de a duce un lucru la bun sfârșit, indiferent cât de greu ar fi fost și cât de mult ar fi luat pentru a fi realizat. Dexteritatea sa manuală deosebită era un corolar al acestei Însușiri
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
în viață să mă simt parte din lume. Voiam să am oricând acces direct și nemijlocit la acel cotlon al minții, închipuindu-mi că e doar o ușiță pe care pot s-o deschid oricând de pe coridorul cel mare și agitat, ca să privesc liniștirea aceea bruscă a apei, a cărei priveliște schimbase fiecare atom din mine cea veche. Era oare asta posibil ? Sau fusese o scânteie dintr-un ordin misterios al existenței, ajunsă nu se știe prin ce accident la mine
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
să vreau să mă mărit - în principal, ca să scap de acasă. Acum, bineînțeles, nu pot decât să-i mulțumesc pentru împiedicarea acelor dezastre care m-ar fi nenorocit pe viață. O altă trăsătură excepțională era aceea că, în ciuda firii sale agitate, avea o răbdare uimitoare de a duce un lucru la bun sfârșit, indiferent cât de greu ar fi fost și cât de mult ar fi luat pentru a fi realizat. Dexteritatea sa manuală deosebită era un corolar al acestei însușiri
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
de președinte al țării, și alta, la cea de prim-ministru. Și-au alcătuit stafuri; au pus la bătaie mari sume de bani; au adoptat celelalte măsuri și au trecut la ceea ce se trece, de obicei, atunci, când, printr-o agitată campanie electorală, tinzi a ocupa cel mai Înalt punct final al acesteia: victoria! Victoria propriei persoane, aruncate În marea luptă, cu toți ceilalți, și cu istoria Însăși. Trecând la fapte, dinadins lăsându-se total devorate de acestea, au cunoscut, pe parcursul
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
văzut ce face el atunci cînd Îi apare În fața ochilor o figură cu totul nouă față de cele pe care le mai văzuse pînă atunci? Am urmărit, doar sînt student la medicină. Unii se sperie, alții par curioși, alții devin puțin agitați... ─ Dar de ce se Întîmplă asta? Pentru că fiind ceva nou pentru ei, le produce o stare emotivă, o emoție care la unii e mai puternică și la alții mai puțin. ─ Bun. Și după starea de emoție care se pare că o
Viaţa-i complicat de simplă by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91691_a_93569]
-
calmi și bine dispuși... Ei vezi, aici se cam greșește. Nu doar pentru binele omului, dar chiar și numai ca să-și facă treaba așa cum trebuie, omul trebuie să se simtă bine. Munca nu trebuie să te facă să fii crispat, agitat, grăbit, enervat, prost dispus, supărăcios, sau mai știu eu cum. Dacă devii așa, nici ceea ce faci nu va fi așa cum ar trebui să fie, vei putea mai ușor să faci greșeli În munca ta, și În plus, organismul se va
Viaţa-i complicat de simplă by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91691_a_93569]
-
care și l-a Întins pe față. Thomas sacrifica pe altarul frumuseții ceea ce oricum s-ar fi pierdut; femeia nu vroia să aibă copii, și nici Thomas, atunci, nu era pregătit pentru așa ceva. Și nici mai tîrziu; niciodată. După tinerețea agitată, trăia o maturitate liniștită. Invidiată de unii, socotită model de alții. De cîteva zile, tihna se tot destrăma. Thomas fusese un ales. Nu al sorții, deși nu se putea spune că avusese una potrivnică, ci al clinicii H&V-Cryos. Secția
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
plozi. ... PÎnă seara, cînd avea să-l Întîlnească pe Lars Într-un bar din centru, mai erau cîteva ore; Thomas și-a zis să bea ceva și apoi să doarmă puțin. Calm, de obicei, era În după-amiaza aceea tot mai agitat. Se gîndea că Lars Îl va refuza ori va da Înapoi, spunînd că doar se lăudase cu priceperea lui atunci cînd susținuse că este În stare să intre pînă și În creierul mic al Pentagonului. Nu așa ceva Îi cerea Thomas
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
Thomas. Se va mai gîndi după ce se va spăla, bărbieri, nu era zorit. Apa l-a Înviorat de tot, parcă nici nu trecuseră peste el o zi aparte și o noapte și mai și; un fleac, avusese perioade mult mai agitate altădată. S-a mai săpunit o dată, s-a limpezit sub jetul fierbinte, se pregătea pentru un altul, rece, cu adevărat Întăritor. O umbră, dincolo de glasvandul cabinei de duș, semitransparent, l-a făcut să rămînă cîteva clipe nemișcat. Nu distingea decît
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
declanșa o seamă de evenimente imprevizibile; un puls comun le anima peste Înțelegerea celor care, de fapt, compuneau un singur corp: medici, asistente, donatori, mame-primitoare și, de la o vreme, mame purtătoare: o hidră-miriapod, o mulțime de capete, nenumărate picioare, mîini agitate, o construcție vie Împotriva naturii: Cryos sau orice altă clinică asemănătoare. Orgoliul celor ce gîndiseră o asemenea gînganie era, În final, prins În copilul care avea să se nască, În vietatea legată pînă la ultima ei respirație de ceea ce primise
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
fetișcane aproape despuiate, bete unele, din doar cîteva guri de bere, În zilele Încinse; copile ce nu supărau pe nimeni Își trăiau scurta lor adolescență după cum vedeau la surorile mai mari ori la televizor, În visele ce le invadau somnul agitat, cînd se culcau, epuizate, În zori; se purtau după cum simțeau. Instinctele o luau Înaintea minții, nu prea multă la anii aceia; nu era nici destulă vreme, dacă tot venea, după cum striga undeva o smintită, sfîrșitul lumii; ce rost mai avea
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
se mărite, mama lui Bert. Un cuib de nebunii, cîndva, pe care acum Îl Încălzea urmașul. Acesta se vedea cu iubita doar ziua, pentru că lipsa lui de acasă noaptea ar fi Însemnat prăpăd. Mama lui Bert, pocăită după o tinerețe agitată, putea fi socotită acum o puritană; evlavioasă, purtînd o grijă exagerată fiului, spăla, Într-un fel, păcatele de odinioară. Antoniei i-ar fi plăcut de ea, două sfinte. Tatăl lui Bert, care Încă de dimineață nu-i mai era acestuia
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
normal. Trecuse cu degetele peste mâini și peste picioare și începuse să palpeze cu mare grijă trupul. Un altul suna la Poliție și salvare. Acel număr - 112 - era pronunțat pe mai multe voci și mai multe telefoane apăruseră în mâinile agitate. O voce puternică se mai auzi câteva clipe. Era a șoferului vinovat. Zgomotul palmelor aplicate pe obrazul său umflat de furie a făcut liniște în jur. - Tu țipi, cretinule? Tu înjuri, nenorocitule? Tu, care omori oameni nevinovați? Cum ai intrat
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
Auzi voci. Din ce în ce mai clare, până începu să înțeleagă cuvintele. Se simțea obosit, foarte obosit și durerea era ascuțită, dar încercă să se concentreze pentru a înțelege ce se vorbește. Simțea că în jurul lui sunt mai mulți oameni, că sunt foarte agitați, câțiva dintre ei manifestându-se îngrijorați. „De unde au venit oamenii aceștia? se întrebă el surprins și oarecum temător. Am urcat singur și era pustiu tot versantul... Când m-au ajuns ei? Nu se poate! S-a întâmplat ceva. Unde sunt
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
și se pare că acolo se cunoscuseră. Erau tineri, apropiați de vârsta lui... Nu s-a mai întors... Șeful de sală a declarat că l-a văzut în holul principal vorbind la telefon. I-a atras atenția tonul folosit. Părea agitat, nervos. L-a văzut ieșind. Încă vorbea la telefon... Iuliana oftă prelung și îl privi rugător pe Eugen. El înțelese și se ridică pentru a-i pune apă în pahar și a-i oferi un șervețel, pe care ea îl
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
și s-a trezit. Nu trecea pentru prima oară prin astfel de stări doar că, de data aceasta, acea stare se manifesta mult mai intens decât precedentele. „Ce se întâmplă cu mine? De ce nu pot dormi? După o zi extrem de agitată, am nevoie de somn ca de aer...”. Își puse în grabă halatul coborând din pat fără să aprindă lumina și se îndreptă spre bucătărie. A luat o sticlă de apă plată din frigider și un pahar, convinsă că, după ce se
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
în special pe faptul că Veneția a devenit un oraș fără venețieni, de unde și preferința lui pentru Neapole. Și este adevărat că napolitanii sunt vizibili, chiar prea vizibili, mișună pe străzi, în cafenele, în piețe, sunt invadatori, mulți, nestăviliți, gureși, agitați, mai plini de viață decît oricare altă comunitate umană... La Neapole turistul se face mic în fața napolitanilor, rămîne în orice caz minoritar. în timp ce Veneția, oraș format din turiști, nu este un oraș real, nu este un oraș care trăiește, este
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
cu o broboadă în spate, avea din când în când toane, considerate ca "păcatele lui", și atunci "dezgropa morții". Făcea scandal, și toată lumea din casă tăcea. Simion fusese în tinerețe alt om decât cel care se vedea, avusese o viață agitată, aventuri de dragoste, scandaluri. - În sfârșit, încheie Otilia scurta notiță biografică, ai săvezi tu mai tîrziu! Într-o zi, când nici Otilia, nici bătrânul nu erau acasă, Aurica răsări în fața lui Felix. - Vrei să vii la noi? întrebă ea pe
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
tare, fără să se mai poată opri. - Ești nebun, strigă Aglae, cu hipocondriile tale! Unde vezică-ți bate inima? Îi punea și ea mâna pe piept, dar trebui să recunoască într-adevăr că circulația lui Simion era în chip alarmant agitată. Simion mai era convins, observând unele fenomene ale digestiei lui, că trupul i se umflă de gaze care-l sufocă. Stănică aduse pe Vasiliad. Acesta, atât de atent mai mult din paradă la consultarea lui Costache, nu descoperi de data
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
rău cum îmi închipui. Avariția lui e mai mult o manie, dar o iubește pe Otilia și se gândește mereu la ea." Luă un tratat, îl desfăcu și începu să citească, gândurile însă îi zburau departe. Ducea o existență cam agitată, puțin potrivită studiului. Prea multe senzații tari încerca în vremea din urmă. Nu era un an de când picase aici dintr-un mediu provincial și monoton și cunoscuse dragostea spirituală și pe cea fizică, răutatea oamenilor, lăcomia, nepăsarea, invidia, ambiția. Era
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
aceasta, disprețuitoare. Ai mai văzutdumneata drac mort? Uite-l, bătrânul se plimbă prin curte. Felix rămase înmărmurit. Aruncă ochii peste gard și într-adevăr zări pe Simion, care se plimba cu mâinile la spate și cu capul în pământ, foarte agitat. Crezu de cuviință să treacă dincolo, să se intereseze de sănătatea lui. Simion îl văzu și sări spre el cu agilități de felină. - Ai văzut? zise el, s-a întîmplat o mare minune! Mort amfost și-am înviat. - Într-adevăr
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]