5,707 matches
-
transformă uneori stresul post-traumatic într-o problemă cronică și faptul că, într-un număr important de cazuri, simptomele se agravează cu timpul. Complicațiile Inhibiția, însoțită de un sentiment de culpabilitate și de rușine, este primul obstacol în căutarea unui ajutor. Agresivitatea sau violența sunt mai rare. Complicațiile, în final, sunt alcoolismul, toxicomaniile, tulburările permanente de personalitate, depresia, suicidul, complicațiile sociale și familiale, transferul traumei către generația următoare și reproducerea traumei sexuale sau violente asupra altei persoane. Dar, contrar unei legende vii
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Ea se culpabilizează că nu spune nimic și chiar pentru faptul că-i imputează soțului său întreaga problemă, deși știe că neplăcerile sunt comune, chiar dacă sunt mai vizibile în cazul lui Hubert. Consecințe personale Consecințele personale sunt evitarea și o agresivitate manifestată față de Hubert, o lipsă a plăcerii deoarece durerea o inhibă, chiar și în cazul unei atingeri ușoare clitorido-vulvară, și pierderea, în ceea ce-l privește pe Hubert, a erecției sale în faza de debut, ceea ce provoacă o imensă frustrare. Consecințe
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cu ușurință mai multă atenție afirmării de sine. In cazul terapiilor de grup care au drept obiectiv travaliul asupra afirmării de sine, jocurile de rol permit participanților să se afirme mai mult în cadrul cuplului, să facă față partenerului lor, fără agresivitate, deci să se teamă mai puțin de aprecierea lor și să suporte cu o intensitate mai mică anticiparea negativă, responsabilă de stres și de diserecții. In cazul lui Hubert, impasul l-a constituit, poate, existența ideilor iraționale în legătură cu sexualitatea masculină
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
neurochimice sau lezionale. Depresia, de exemplu. Freudian, jungian, adlerian... Pulsiuni. Conflict nerezolvat. Vezi criticile recurente adresate terapiilor cognitive și comportamentale exprimate în ultimii aproximativ cincizeci de ani. Pulsiuni, trebuințe, dorințe... De exemplu, conduitele agresive sunt generate de o nevoie de agresivitate. Energie, raport de forțe, rezistență... Trebuințe... Instincte... De tip DSM. Intern și extern, actual și istoric. Vezi capitolul 3. Behaviorism. Cognitivism. Comportamental, cognitiv și emoțional. Eysenck, 1953. Scheele, 1982. Directă, indirectă, euristică, de schimb. Vezi capitolul 1. Bandura, 1977. Lazarus
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Într-o relație de covariație nu se poate distinge dacă X determină pe Y sau Y pe X. De exemplu, consumul de carne și succesul în război ar putea fi asociate constant fie pentru că un nivel ridicat al consumului afectează agresivitatea în luptă, fie pentru că ar putea exista un obicei larg răspândit ca armatele învingătoare să captureze cirezile celor înfrânți și să sărbătorească victoria cu ospețe mari. Cea de-a doua situație nu constituie o validare a ipotezei noastre originare. Cauzalitatea
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
al condițiilor economice din cei trei ani precedenți considerați separat. În mod similar, în exemplul nostru fictiv am emis ipoteza conform căreia consumul de carne în perioada premergătoare înrolării tinerilor în armată ar trebui să aibă un efect prelungit asupra agresivității în război, cu toate că acesta este probabil un efect non-liniar care își reduce impactul rapid pe măsură ce perioada consumului de carne se îndepărtează în timp, în trecut, de momentul luptei propriu-zise. Timpul este în mod special dificil de modelat, căci valoarea variabilei
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
ei doi și care să fie mai departe dispuși să hrănească una din trupe cu hrană strict vegetariană, doar pentru a acorda unui cercetător din domeniul științelor sociale șansa de a-și testa o ipoteză în legătură cu efectul alimentației carnivore asupra agresivității. Nu trebuie să ne așteptăm ca oficialitățile unor orașe aproape identice să fie de acord ca unul să-și înfometeze populația, doar pentru a testa condițiile în care apar revolte. Și nici ca cei care candidează în alegerile parlamentare să
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
a curentelor și revistelor literare, a scriitorilor „realiști”, urmărind literatura română modernă nu numai ca oglindire a prefacerilor economice, politice și sociale, dar și ca produs și expresie a acestor prefaceri, ca în cursul Literatura română în legătură cu dezvoltarea socială (1947-1948). Agresivitatea acestei viziuni se estompează însă în anii ’60, și o sinteză precum Curentul literar de la „Contemporanul” se prezintă în bună măsură ca o carte de discuții, câteodată cu puncte de vedere surprinzătoare, propice polemicilor. Fermitatea în susținerea unor opinii adeseori
NICOLESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288444_a_289773]
-
acestea se pot adăuga, printre factorii care potențează acest fenomen, amplificarea dificultăților inerente trecerii la economia de piață, cum ar fi sărăcirea populației, lipsa locurilor de muncă și a locuințelor, condițiile socioeconomice precare În care trăiesc mulți indivizi, imoralitatea și agresivitatea anumitor persoane etc. În România, deși statisticile oficiale ale poliției și justiției conțin date și informații privind amploarea și intensitatea criminalității violente, există Încă puține date oficiale cu privire la victimele acestui fenomen În funcție de anumiți indicatori, care ar putea servi ca suport
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
XXI. Butoi, T. (2003). Criminali În serie. Psihologia crimei. București: Editura Phobos. Butoi, T et al. (2004). Victimologie. Curs universitar. București: Penguin Book. Cario, R. și Salas, D. (2001). Œuvre de justice et victimes. Paris: L’Harmattan. Eibl-Eibesfeld, J. (1995). Agresivitatea umană. București: Editura Trei. Ferréol, G. și Neculau, A. (2003). Violența. Aspecte psihosociale. Iași: Editura Polirom. Goffman, E. (2004). Aziluri. Eseuri despre situația socială a pacienților psihiatrici și a altor categorii de persoane instituționalizate. Iași: Editura Polirom. Kellers, G. (2000
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
efectul social al violenței televizate este un subiect controversat, corpul de date obținute este extensiv și relativ coerent În susținerea unor patternuri sistematice de influență. În general, acordul unanim se referă la trei categorii principale de efecte. În primul rând, agresivitatea. A privi violența la televizor poate duce la creșterea comportamentului agresiv și/sau la schimbări În atitudini și sistemul de valori al individului favorizând folosirea agresiunii În rezolvarea conflictelor. În al doilea rând, desensibilizarea. Privitul excesiv al violenței poate duce
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ce le vizionează. Pe de altă parte, Christian Kiewitz și James B. Weaver III (2001, 821) au arătat că ,,dispozițiile agresive și sexul mediază impactul violenței media asupra percepțiilor ulterioare ale conflictelor interpersonale, violente. Indivizii cu un grad ridicat de agresivitate, În general, afișează tendințe puternice și ostile În percepțiile lor asupra conflictelor interpersonale decât indivizii cu un grad scăzut de amenințare. Mai mult, s-a constatat că bărbații cu un grad scăzut de agresivitate sunt extremi În raportarea gândurilor agresive
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Indivizii cu un grad ridicat de agresivitate, În general, afișează tendințe puternice și ostile În percepțiile lor asupra conflictelor interpersonale decât indivizii cu un grad scăzut de amenințare. Mai mult, s-a constatat că bărbații cu un grad scăzut de agresivitate sunt extremi În raportarea gândurilor agresive și a acțiunilor. Surprinzător, nu au susținut ipoteza că expunerea la un film violent ar avea un impact violent asupra telespectatorilor”. Un studiu de actualitate care pune În vedere violența media și comportamentul agresiv
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În primul rând, priming-ul cognitiv. Ideile agresive din filmele cu violență pot activa (antrena sau mobiliza) alte gânduri agresive la privitori prin mecanismele asociației (conexiuni). Există date care indică faptul că violența În media trezește gânduri și emoții legate de agresivitate (Bushman și Green, 1990). Expunerea frecventă la scene de violență poate duce În cazul copiilor la stocarea scenariilor violente În memoria lor, ele fiind evocate În situații ulterioare dacă vreun aspect al situației originare, un detaliu oricât de nesemnificativ ar
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
amplă gamă de comportamente antisociale, deviante, comportament neonest, promiscuitate sexuală, alcoolism, dependență de jocuri, instabilitate În raport cu un loc de muncă etc. Noi forme de comportament agresiv: televiziunea ca factor informator Cercetătorii consideră astăzi că televiziunea poate modela forme noi de agresivitate. Prin televiziune sunt Învățate tehnici, metode și tactici eficiente prin care se pot comite acte de violență. Atenția privitorului, mai ales a celui motivat În angajarea În acte de violență, este direcționată spre know-how. Efectul de modelare crește și dezvoltă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
se „teme”, se pune la adăpost („În fața zilei cad;/ mă ridic și iar cad.../ Postmodernismul, ca niște ape /ieșite din matcă, /îmi inundă casa; /de streșini mă prind /urcându-mă pe acoperiș, /până deasupra hornului”) ori se dezice, nu cu agresivitate radicală, deoarece îi este inevitabil tributar. Observația probabil cel mai frecvent formulată de criticii literari este că P. este un autor religios, fiind alăturat lui Ioan Alexandru, Daniel Turcea, Nicolae Ionel. Încă din volumul de debut, redempțiunea e imaginată frapant
PANAITE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288648_a_289977]
-
de secole. Se infirmă astfel falsa impresie de coincidență absolută sau, dimpotrivă, de divergență totală, dintre realitatea creației și realitatea terminologică a domeniului, care a întreținut dispute aprige în teoriile literaturii. Se redimensionează și orgoliul noutății absolute, renăscut ciclic cu agresivitate rituală în domeniu. Nici antiliteratura, asupra căreia modernitatea revendică priorități absolute, nu face excepție. Se justifică astfel insistența teoreticianului asupra apriorismului ontologic, principiu suveran în matrița originară, unde toate sensurile esențiale sunt coexistente și date, așteptând să fie scoase din
MARINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
asigură un transport mai ieftin și mai flexibil din punctul de vedere al orarului - trec peste calea ferată atât de încărcate încât dau senzația că în orice moment ar putea să se rupă, impunându-se din când în când cu agresivitate în liniștea aparentă a locului, prin marca distinctivă a „noului” sat românesc, anume sunetul hodorogit al manelelor prost înregistrate, însă redate la volum maxim. Drumul contrastelor continuă odată cu șoseaua principală ce împarte oarecum satul în două: de o parte, islazul
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
China și Alaska (secolele XVIII-XIX) ne arată că miracolul transformării omului este mereu posibil. Pilde impresionante se găsesc, de asemenea, și în jurnalul misionarilor greci din Africa ultimului veac. În general, convertirea populațiilor băștinașe la ortodoxie a fost lipsită de agresivitatea „imperialistă” cu care catolicismul sau anglicanismul s-au impus în Extremul Orient sau America de Sud, printr-o extensie violentă a proiectului colonialist. Păstorii ortodocși - mulți dintre ei monahi, precum Sf. Herman din Alaska (1756-1837) - au știut să adopte un limbaj dezinteresat
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
raport de transcendență între un azi carent și un mâine abudent. Plictisul e tonalitatea afectivă fundamentală care domină sufletele unei lumi captivate de mirajul irealității prezentului. Această sfârșeală pandemică, fals dezmorțită de jocurile sau șocurile libidinale ori pulsațiile joase ale agresivității, nu ar putea fi dinamitată decât din interiorul a ceea ce Edith Stein (1891-1942) numea die Kreuzwissenschaft („știința Crucii”). Într-un timp văduvit de făgăduințe, adâncul de așteptare al umanității ar putea fi umplut numai de Evanghelia fericirilor. Dumnezeu nu se
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
adâncimea experienței mirării. Aceasta nu imită muțenia clocotitoare a stupefacției, ci se articulează ca fond de receptivitate pentru orice paradox. Mirarea, ca efect al unei spontane reducții fenomenologice, prin care orice neînțelegere e privată de conotații, nu împărtășește nimic din agresivitatea indignării. Ca epifanie a întâlnirii originare a sufletului cu ființa lumii, mirarea înviază făptura cu siguranța nevinovată a copilăriei. Stupefacția, în schimb, nutrește resentimentul și adumbrește răzbunarea. Celălalt sau tărâmul făgăduințeitc " Celălalt sau tărâmul făgăduinței" Există însă și o altfel
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
și ecranul, precum și opusul său țâfnos, zidit în tăceri posace - unica lui elocvență -, ambii urmându-și imperturbabil „desfășurătorul”, obsedați să atingă cote maxime de audiență prin cele mai „pragmatice” abateri de la toate regulile jocului - minciună și corupție, populism și manipulare, agresivitate zoologică și mitocănie -, coborând chiar sub nivelul conversațiilor fără pretenții între persoane mediu înzestrate. În mod ciudat, apariția unor emisiuni de gargară suburbană și de șuetă pe toate subiectele, de loterii, de umor grobian și altele asemenea, aflate altminteri în
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
prea bine cum să procedăm ca să comunicăm bine cu ei. În picioare, în fața lor, suntem stângaci, simțim cum ne înțepenește trupul. Însă poziția rigidă, față în față, ochi în ochi, este specifică situațiilor de rivalitate și generează o formă de agresivitate nocivă. Unele persoane știu să se protejeze de acest neajuns, pregătind terenul unei întâlniri agreabile încă de la primul contact. Ele declanșează la interlocutor „culoarea verde”, care dă dorința de a merge mai departe. Pentru aceasta nu trebuie decât să se
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
energetice. În momentele de mare stres, nu se lasă înghițite de un anturaj care funcționează într-o modalitate energetică mult prea greu de suportat, mult prea „glucofagă”. Intuitiv, percep că angajarea în modalități de comunicare bazate pe forță și pe agresivitate le anulează tendințele spre comunicarea subliminală care la ele se cheamă, simplu, „comunicare bună”. Datorită calmului, persoanele senine nu trezesc vigilența, care declanșează reacțiile de închidere... Vigilența: bariere de ocolit Așa cum am văzut, creierul nu este întotdeauna pregătit să primească
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
funcția emisferei drepte este deschiderea emoțională, emisfera stângă ocupându-se de controlarea atenției. Partea dreaptă a trupului nostru (acționată de emisfera stângă a creierului) intervine pe deplin atunci când ne plasăm în postură de control - prin urmare, de închidere sau de agresivitate (vezi caseta despre Hitler, p. 150). În următoarele două imagini, partea superioară a trupului este închisă, iar coatele, aflate în pronație, sunt blocate în direcția interiorului trupului. Brațul stâng este brațul emoțiilor, cel mai „impulsiv”. Aici, cu el așezat mai
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]