3,926 matches
-
este că infracțiunea, agresiunea, violența au nevoie de o situație favorabilă pentru a se produce cu un risc minim pentru agresor care, în majoritatea cazurilor, nu dorește să înfrunte consecințele negative (pentru el) ale propriilor fapte (Cusson, 2000; Fillieule, 2001). Agresorii nu cer tăcerea victimelor dintr-un simț al onoarei, ci din prudență. În consecință, victimele sunt mai ales indivizi izolați, fără suficientă protecție. Cusson ia exemplul grupului care merge la cinema la o oră târzie: grupul nu pățește nimic, dar
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
6% 34,4% 5,8% 100% Diferența este foarte semnificativă. Chi2 = 59,21, ddl = 4, 1 p = > 99,99%; N = 7 552. Sursa: Debarbieux et al., 2000. Această aparentă contradicție se lămurește ușor. Într-adevăr, ancheta noastră arată că numărul agresorilor în aceste gimnazii defavorizate -, fiind acum mai mare decât numărul victimelor. 9,8% dintre elevi se autodeclară extorcatori în 1999, față de 8,7% în 1995. Studii mai detaliate (Lagrange, 2000; Debarbieux et al., 2002) au arătat că în Franța a
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
unei violențe mai puternice împotriva cadrelor didactice și apariția agresivității în grup, unde violența este mai intensă, prin efectele antrenării și anonimatului. Violența din mediul școlar se exercită mai ales în cartierele dificile. Aici găsim un număr mai mare de agresori și de victime, iar victimizările sunt mai violente. Desigur, anchetele de delincvență autodeclarată arată că delincvenții pot fi numeroși și în medii favorizate, dar nu vom confunda aici violența cu delincvența. Totuși cercetătorul francez Sebastian Roché, prea puțin înclinat să
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
plus, nu trebuie să uităm că una dintre principalele critici aduse anchetelor de delincvență autodeclarată este că antrenează adesea o declarare sub nivelul real în cartierele populare. Însă tinerii din cartierele dificile nu trebuie să se privească mai întâi ca agresori, ci ca victime. Ne amintim că, în acest sens, copiii din minoritățile etnice, foarte prezente în școlile cu dificultăți, sunt în mult mai mare măsură victime decât cei majoritari. Credem așadar că ipoteza unei creșteri universale a violenței în mediul
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
în implicarea școlii în comunitate sunt cele mai eficace. Nu folosesc niciodată, decât pentru a o combate, noțiunea reducționistă: violența în școală, violența școlii. E vorba aici de un simplism radical. Totuși, uneori, adulții din școli pot fi ei înșiși agresori. Pentru o parte deloc neglijabilă a opiniei publice, ba chiar, în unele țări, pentru imensa majoritate a populației, anumite "violențe" sunt normale, fac parte dintr-un drept tradițional al corecției. Pentrun studiul pedepsei corporale, vom folosi un material empiric pe
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
-o în capitolul precedent? În gimnaziile incluse în cercetările noastre 38 putem izola cu ușurință un grup de elevi care consideră că totul merge prost în școală, că relațiile cu profesorii sunt foarte proaste, care sunt mai frecvent decât alții agresori, mult mai des pedepsiți în mod repetat, dezvoltând un sentiment de ură și ruptură față de tot ce reprezintă ordinea. Pe scurt, elevi aflați într-o situație critică, a căror grupare constituie o primă aproximare a "nucleelor dure". Ca ilustrare a
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
în bătaie de un grup de elevi din aceeași clasă și va trebui spitalizat. Vinovații vor trebui să răspundă la o plângere penală și vor fi exmatriculați, sporind astfel dificultățile cartierului în care este situată școala. Bineînțeles, este normal ca agresorii să plătească pentru agresiunea lor, ca aceasta să fie penalizată. Dar organizarea școlară nu a făcut-o cumva posibilă? Să nu tragem concluzia că profesorii din această școală ar fi rasiști sau incapabili, nici că agresorii ar fi niște îngerași
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Bineînțeles, este normal ca agresorii să plătească pentru agresiunea lor, ca aceasta să fie penalizată. Dar organizarea școlară nu a făcut-o cumva posibilă? Să nu tragem concluzia că profesorii din această școală ar fi rasiști sau incapabili, nici că agresorii ar fi niște îngerași fără responsabilitate. Un asemenea maniheism nu convine aici. Payet (1995) subliniază că acest fenomen de segregare internă în unitatea școlară trebuie "plasat într-o situație de concurență între școli", care sunt incluse într-o piață socială
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
fac decât să gestioneze determinisme provenite din exterior, nici că faptele descrise aici sunt inevitabile. Să fim bine înțeleși: demonstrația noastră nu caută să-i "scuze" pe vinovați, nici să susțină "prevenția maximă". Nu există nici un romantism în discursul nostru. Agresorii nu sunt "Robin Hood", iar violența lor contribuie în mare măsură la menținerea și producerea inegalității; ea accentuează în primul rând inegalitatea în fața riscului de a fi victimă. Acest risc ar trebui diminuat, or, eliminarea atât de dorită a respectivelor
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
dacă mai era nevoie, apăsarea excluziunii sociale. Astfel, în școlile sensibile relația cu profesorii este, de departe, cea mai negativă, nivelul de percepere a agresivității și violenței este cel mai puternic și tot aici găsim cei mai mulți elevi agresați și cei mai mulți agresori și, în fine, cei mai mulți elevi care cred că "totul merge prost". Pe scurt, ca să fim exacți, climatul școlar se degradează o dată cu accentuarea excluziunii sociale de exemplu, 17% dintre elevii din afara ZEP, 37% din ZEP obișnuite și 30% din școli sensibile
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
14 În plus, nu putem lucra pe baza acestor statistici oficiale decât în ce privește frecvența victimizărilor, nu și prevalența lor în populația totală, ceea ce ar scădea și mai mult procentajul victimelor. 15 E interesant de notat, în pofida discursului dominant despre "părinții agresori", că aceștia sunt implicați mult mai rar decât angajații, ei înșiși slab reprezentați. * Începând din 1998, serviciul militar nu mai este obligatoriu în Franța, fiind înlocuit de o simplă înregistrare și de o zi în care tinerilor li se prezintă
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
constrîngeri putea ușor să eșueze. Ceea ce s-a și întîmplat, pentru că inițiativa a trecut de cealaltă parte. A susține că faci numai ceea ce este necesar pentru a contracara agresiunea și nimic mai mult înseamnă, în ultimă instanță, să cedezi inițiativa agresorului. Această politică nu a protejat Vietnamul de Sud, ci a "vaccinat" într-un fel Vietnamul de Nord. Ea nu a înțeles cu adevărat natura războiului de gherilă. Gherilele cîștigă războaie combătînd guvernul din interior, erodînd morala armatei și subminînd încrederea
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
la varietatea manifestărilor care acompaniază eșecul dezvoltării conștiinței normelor sociale. Oamenii cu astfel de dezordini sunt adesea implicați în problemele sociale. Aceștia pot căuta putere, bogăție și măreție, după cum ei pot respinge valorile muncii susținute și să devină vagabonzi sau agresori de stradă. Aceștia pot schimba complet și cu mare ușurință partea pe care se postează într-o problemă socială, dacă acest lucru servește scopurilor pe care le urmăresc. Lor le pasă foarte puțin dacă există probleme sociale ori dacă acestea
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
de casă a bărbatului, iar o alta de soție isterică, cicălitoare, ca soacră scorpie (Grünberg, 2005, p. 103). Stereotipurile de gen sunt replici funcționale social care reiau dualitatea masculinității și feminității clasice. Astfel, El este independent, activ, puternic, tăcut, erou, agresor, dominant/autoritar, cunoscător/informat/profesionist, viril, îmbrăcat, orientat spre carieră și spațiul public, preocupat de „a face”, serios/sobru, capabil de decizii, orientat spre esențial, iar Ea este dependentă, pasivă, slabă, gălăgioasă, admiratoare, victimă, dominantă, primește sfaturi/cere informații, senzuală
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
bărbați. Femeile, dimpotrivă, nu acționează calculat, obțin ceea ce doresc mai degrabă țipând decât luptându-se fizic.99 Femeia violentă este lipsită de rațiune, dar această atitudine impetuoasă îi aduce sentimentul puterii. Târgoveața nu este numai defensivă, ea reprezintă chiar postura agresorului, fiind cea care execută prima lovitură în această confruntare. Nu are niciun fel de remușcări dacă ceea ce face poate fi catalogat drept acceptabil, nu cunoaște niciun fel de reguli, mai precis le ignoră voit. Violenței personajului îi lipsește orice urmă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
avea drepturi juridice decât limitate. În Povestirea doftorului, după cum vom vedea în capitolul următor, personajul feminin Virginia nu se poate opune celui ce o necinstise prin dorința lui decât prin moarte.425 Povestea târgoveței aduce totuși o schimbare, dar minoră: agresorul este excomunicat, însă numai temporar, dar tânăra violată rămâne marginalizată.426 Ea nu are glas și nu mai apare în structura povestirii, devine simbolul unei lumi vetuste, în care femeia era redusă la tăcere. Bătrâna, prin vocea cu care se
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
trup, purtare/ și dulce vorba-i când se tânguia.”693 Nu poate fi o martiră, este cel mult o femeie pe care rușinea de a fi public blamată o determină să aleagă sinuciderea. Nu avea cum dovedi că se opusese agresorului ei. Este aici și un orgoliu feminin care nu acceptă să fie înjosit cu nimic, ceea ce îl face pe narator să afirme corect că femeile au o credință mai puternică decât a bărbaților. „Personajul Lucreția din Legenda Lucreției aparținând lui
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
tragic al Virginiei: „Drept pentru care ascultați-mi sfatul:/ Cât nu-i târziu, stârpiți în voi păcatul.” 845 Numele personajelor devin emblematice, ilustrând dorința de păstrare a candorii și a onoarei 846, Virginia este un model al martirei creștine. Numele agresorului, Apius, are și el o simbolistică aparte, vine de la verbul latin apiscor (o formă mai rară a compusului adipiscor) care semnifică „a lua în posesie”, „a percepe, a zări”847. Prin pasivitate, Virginia reliefează, de fapt, imaginea unui simplu obiect
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ilustrează un mod de a-și afirma masculinitatea, de a se impune, John nu ia în calcul integritatea femeii agresate, soția morarului, practică sau aplică o „violență sexuală și o exploatare” 934 . Mama tinerei este violată fără a ști identitatea agresorului, nu consimte cu nimic la acest act, devine, asemeni fiicei ei, un simplu obiect al revanșei masculine.935 Așadar, atât soția, cât și fiica nu pot fi privite în totalitate ca niște donne demonicate, avide de plăceri și cedând tentației
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
bărbați. Femeile, dimpotrivă, nu acționează calculat, obțin ceea ce doresc mai degrabă țipând decât luptându-se fizic.99 Femeia violentă este lipsită de rațiune, dar această atitudine impetuoasă îi aduce sentimentul puterii. Târgoveața nu este numai defensivă, ea reprezintă chiar postura agresorului, fiind cea care execută prima lovitură în această confruntare. Nu are niciun fel de remușcări dacă ceea ce face poate fi catalogat drept acceptabil, nu cunoaște niciun fel de reguli, mai precis le ignoră voit. Violenței personajului îi lipsește orice urmă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
avea drepturi juridice decât limitate. În Povestirea doftorului, după cum vom vedea în capitolul următor, personajul feminin Virginia nu se poate opune celui ce o necinstise prin dorința lui decât prin moarte.425 Povestea târgoveței aduce totuși o schimbare, dar minoră: agresorul este excomunicat, însă numai temporar, dar tânăra violată rămâne marginalizată.426 Ea nu are glas și nu mai apare în structura povestirii, devine simbolul unei lumi vetuste, în care femeia era redusă la tăcere. Bătrâna, prin vocea cu care se
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
trup, purtare/ și dulce vorba-i când se tânguia.”693 Nu poate fi o martiră, este cel mult o femeie pe care rușinea de a fi public blamată o determină să aleagă sinuciderea. Nu avea cum dovedi că se opusese agresorului ei. Este aici și un orgoliu feminin care nu acceptă să fie înjosit cu nimic, ceea ce îl face pe narator să afirme corect că femeile au o credință mai puternică decât a bărbaților. „Personajul Lucreția din Legenda Lucreției aparținând lui
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
tragic al Virginiei: „Drept pentru care ascultați-mi sfatul:/ Cât nu-i târziu, stârpiți în voi păcatul.” 845 Numele personajelor devin emblematice, ilustrând dorința de păstrare a candorii și a onoarei 846, Virginia este un model al martirei creștine. Numele agresorului, Apius, are și el o simbolistică aparte, vine de la verbul latin apiscor (o formă mai rară a compusului adipiscor) care semnifică „a lua în posesie”, „a percepe, a zări”847. Prin pasivitate, Virginia reliefează, de fapt, imaginea unui simplu obiect
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
ilustrează un mod de a-și afirma masculinitatea, de a se impune, John nu ia în calcul integritatea femeii agresate, soția morarului, practică sau aplică o „violență sexuală și o exploatare” 934 . Mama tinerei este violată fără a ști identitatea agresorului, nu consimte cu nimic la acest act, devine, asemeni fiicei ei, un simplu obiect al revanșei masculine.935 Așadar, atât soția, cât și fiica nu pot fi privite în totalitate ca niște donne demonicate, avide de plăceri și cedând tentației
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Odată instalate, ele intră În competiție cu bacteriile nocive. O protecție Împotriva cancerului de colon Grație studierii florei intestinale, care adăpostește miliarde de bacterii, cercetătorii au descoperit rolul specific al unora dintre ele. Acestea produc substanțe protectoare Împotriva proliferării agenților agresori responsabili de tulburările tranzitului (antibiotice, laxative, stresă și chiar Împotriva unui anumit tip de celule canceroase. Flora intestinală și imunitatea joacă un rol foarte important În geneza cancerelor de colon, fapt ce suscită În mod firesc interesul pentru cunoașterea potențialelor
Alimentația preventivă împotriva cancerului [Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]