4,523 matches
-
chimice în vederea fertilizării și când nu se aplică tratamente fitosanitare, prin absența resurselor financiare, constituie o alternativă de existență și modernizare a microfermelor familiale și a societăților agricole cu dimensiuni mijlocii; 6. Cerințele tot mai mari ale consumatorilor pentru produsele agroalimentare organice de calitate, influențează și managementul pensiunilor agroturistice; 7. Oferirea de produse ecologice turiștilor corespunzătoare standardelor internaționale, constituie un factor de atracție pentru pensiunile agroturistice, iar pentru managerii acestora, posibilitatea de a crește volumul vânzărilor și a profitului; 8. Pe lângă
POSIBILIT??I DE DEZVOLTARE A TURISMULUI RURAL PRIN OB?INEREA ?I VALORIFICAREA UNOR PRODUSE ECOLOGICE by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83094_a_84419]
-
de noi locuri de muncă și antrenarea unui număr cât mai mare de tineri în sezonul de vară, când crește numărul turiștilor; 10. În contextul receptării informațiilor prin mijloace audio - vizuale și din rezultatele cercetărilor privind locul și rolul produselor agroalimentare organice, s-au creat și funcționează cu bune rezultate în țara noastră exploatațiile agricole, certificate biologic, care sunt în continuă creștere; 11. Amfitrionii pensiunilor agroturistice din Bucovina, județul Suceava, antrenați în obținerea de produse ecologice au format adevărate nuclee și
POSIBILIT??I DE DEZVOLTARE A TURISMULUI RURAL PRIN OB?INEREA ?I VALORIFICAREA UNOR PRODUSE ECOLOGICE by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83094_a_84419]
-
carne va crește 70-80 păsări (găini, rațe, gâște), 10-20 curcani. Cheltuielile cu furajarea și cu apa, lenjeria, medicamentele, detergenți, îngrijitori etc., toate acestea vor avea o pondere de 50% din totalul investiției, pentru a răspunde cerințelor agroturismului - oferirea de produse agroalimentare din gospodăria proprie. Veniturile obținute vor crește de 20-30 ori față de cele inițiale. Concluzii • redresarea și dezvoltarea gospodăriilor țărănești din zonele cu potențial turistic din zonele județului Neamț cu particularități geografice specifice (Durău, Ceahlău, Viișoara, Farcașa, Târgu - Neamț, Filioara, Bicaz
REDRESAREA GOSPOD?RIILOR ??R?NE?TI PRIN PRACTICAREA AGROTURISMULUI ?N JUDE?UL NEAM? by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83105_a_84430]
-
de export cu 24 % și volumul exporturilor de produse agricole subvenționate cu 14 %. Din strategia de dezvoltare a agriculturii, industriei alimentare, silviculturii, pe perioada 2001-2005, pentru asigurarea aderării economice, România are de rezolvat următoarele priorități: dezvoltarea durabilă a unui sector agroalimentar competitiv, prin creșterea calitativă și cantitativă a producției, îmbunătățirea prelucrării materiilor prime, asigurarea unui marketing dinamic a produselor agro-alimentare, reducerea importurilor, asigurarea securității alimentare a populației. Particularități ale mediului rural românesc Habitatul rural se identifică prin densitatea mai redusă a
MODALIT??I DE VALORIFICARE A PRODUSELOR AGRICOLE. COMPLEXELE AGROINDUSTRIALE by Sorin LEESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83095_a_84420]
-
nivelul împrumuturilor (creditele agricole), prin susținerea exporturilor, acordarea de subvenții la producători. În acest context agricultorii vor fi interesați pe lângă producția vegetală și animală să realizeze și unități proprii de procesare a materiilor prime. Strâns legate de agricultură sunt industriile agroalimentare și turismul, care au o contribuție specială în relansarea economică a mediului rural și echilibrarea balanței de plăți la nivel național. Realizarea unor unități de prelucrare a produselor agricole, în condițiile aderării europene presupune următoarele cerințe: • agricultorul care posedă o
MODALIT??I DE VALORIFICARE A PRODUSELOR AGRICOLE. COMPLEXELE AGROINDUSTRIALE by Sorin LEESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83095_a_84420]
-
desfășoară activități de prelucrare, meșteșugărești, comerciale, jumătate dintre ei fiind simpli intermediari sau comercianți rupți de activitatea agricolă. O altă categorie de doar 8,5 % este cea a gospodăriilor care arendează teren și fac investiții în agricultură și în producția agroalimentară locală. Acestea sunt conduse de persoane ocupate în mai multe domenii de activitate, care le asigură surse de venit suplimentare. Prin urmare, ponderea gospodăriilor din mediul rural care au anumite posibilități și surse de dezvoltare se obține dacă se însumează
MODALIT??I DE VALORIFICARE A PRODUSELOR AGRICOLE. COMPLEXELE AGROINDUSTRIALE by Sorin LEESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83095_a_84420]
-
folosi decât conform normativelor în vigoare. Cuvintele sănătos, de înaltă categorie, înaltă calitate, care nu dau un conținut precis produsului și sunt de evitat, iar în țările UE sunt interzise. În mediul rural, etichetarea este necesară pentru a identifica produsele agroalimentare a unei regiuni; acestea pot fi colective, oficiale, certificate și prezintă o recunoaștere certă a calității produselor. Există comunități rurale care vor putea fi mai bine cunoscute pentru un anumit produs agricol. Agricultorii mai au posibilitatea de a-și valorifica
MODALIT??I DE VALORIFICARE A PRODUSELOR AGRICOLE. COMPLEXELE AGROINDUSTRIALE by Sorin LEESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83095_a_84420]
-
va fi nemijlocit legată de punerea în funcțiune a unor mari exploatații (300 - 1500 ha) care pot beneficia de tehnologia modernă; aplicarea cercetărilor în domeniul culturilor și în creșterea animalelor. Prin urmare pentru următorii douăzeci de ani, realizarea de produse agroalimentare competitive, certificate la nivel european se va baza în principal pe societățile agricole cu personalitate juridică, pe asociațiile familiale grupate în sisteme mai mari de comasare a terenurilor, iar în final pe societățile comerciale care vor rezulta din privatizarea integrală
MODALIT??I DE VALORIFICARE A PRODUSELOR AGRICOLE. COMPLEXELE AGROINDUSTRIALE by Sorin LEESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83095_a_84420]
-
alt mijloc de atracție pentru turiști. Ele sunt surse bogate în substanțe nutritive în special în proteine și sărace în grăsimi. Fiind produse fără a fi utilizate substanțe chimice și pesticide, în condițiile lipsei mijloacelor financiare din gospodăriile țărănești; Produsele agroalimentare ecologice sau organice, constituie surse de venit esențiale pentru gospodăria țărănească din această zonă; Valorificarea eficientă a produselor ecologice (organice) și a potențialului natural, sunt doar câteva din alternativele pentru dezvoltarea agroturismului local și dezvoltarea rurală durabilă; Înlăturarea unor elemente
PROFILUL GOSPOD?RIEI ??R?NE?TI ?I A SATULUI NEM?EAN DIN ZONELE CU POTEN?IAL AGROTURISTIC by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83109_a_84434]
-
Neamț, Bicaz în urma punctajului obținut pentru potențialul agroturistic ocupă locul 9-12, iar ca infrastructură turistică (locul9-10); • Agroturismul și turismul rural are un rol potențator al dezvoltării gospodăriei țărănești și totodată al economiei locale; • Prin practicarea agroturismului se facilitează diversitatea produselor agroalimentare oferite turiștilor, crește veniturile încasate și se creează noi locuri de muncă în zonele defavorizate, formându-se întreprinzătorii locali în agroturism.
PROFILUL GOSPOD?RIEI ??R?NE?TI ?I A SATULUI NEM?EAN DIN ZONELE CU POTEN?IAL AGROTURISTIC by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83109_a_84434]
-
o parte a consacratei nomenclaturi a PCUS, care nu includea moldoveni de pe malul drept al Nistrului, adică români basarabeni. Paralel, în Basarabia, se evidențiase un alt aspect al industrializării forțate sovietice - consolidarea unui mare complex agraro-industrial de importanță unională. Complexul agroalimentar local era printre cele mai avansate din URSS. Mulți conaționali din dreapta Prutului se arătau impresionați de nivelul de dezvoltare a regiunii. Treptat, legăturile Chișinăului cu raioanele de peste Nistru capătă un caracter tot mai convențional. De fapt, chiar și în anii
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
financiare pe care le poate pune la dispoziția acestei ramuri, dar În special a industriei (care să fie capabilă de a oferi materiale, mașini și tehnologii tot mai perfecționate, inclusiv mijloace de transport) și a agriculturii (care să ofere produsele agroalimentare necesare). O a doua trăsătură care se impune atenției, este aceea că perspectivele turismului În Carpații Meridionali, se Înscriu În liniile generale de dezvoltare a activității turistice În țara noastră - a cărei parte componentă este - cu mici nuanțări poate asupra
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
trebuie să se țină seama, indiferent de conjunctură. Pentru România, problema spațiilor rurale și a agriculturii rămâne crucială: aproape o treime din forța de muncă activă este în agricultură, deși sursa principală a deficitului comercial exterior al țării este sectorul agroalimentar. Dualismul agrar se reconstruiește prin presiuni regionale antagonice: la câmpie reapar marile întreprinderi agricole, însă fără efect asupra populațiilor sărăcite, pe când în zonele colinare și submontane se menține o densitate agricolă ridicată, ce îngreunează mult modernizarea. Peste tot la țară
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
la bovine și ovine, ca și cota de lapte sunt superioare producțiilor și efectivelor înregistrate de România în 2003. Pentru dezvoltare rurală vom primi 2,4 miliarde de euro, la care se adaugă 249 milioane de euro pentru susținerea piețelor agroalimentare. În același timp, oferta Comisiei e mai redusă decât solicitările României la orez,in, cânepă, nuci, zahăr, tomate, piersici și prune. Din păcate, cerințele electorale au determinat o mutare a accentului pe satisfacerea pogonarilor cu mai puțin de cinci hectare
Profeții despre trecut și despre viitor by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2139_a_3464]
-
Figura SEQ Grafic \* ARABIC 6. Ponderea producției industrializate de carne și lapte în producția agricolă de carne și lapte 1993-2003 SHAPE \* MERGEFORMAT Sursa: Anuarul de Statistică 2004, capitolele 5 și 6. Figura SEQ Grafic \* ARABIC 7. Evoluția balanței comerciale produse agroalimentare 1990-2003 SHAPE \* MERGEFORMAT Sursa: Banca Mondială. Figura SEQ Grafic \* ARABIC 8. Creșterea importurilor alimentare (primele cinci luni 2006 față de 2005) SHAPE \* MERGEFORMAT Sursa: Evenimentul Zilei, 13 iulie 2006. Figura SEQ Grafic \* ARABIC 9. Scăderea numărului de vaci și porci între
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
www.finantare.ro/credit-307-Fondul-International-de-Dezvoltare-Agricola.html). „Programul SAPARD sprijină financiar o gamă largă de proiecte agricole și pentru dezvoltare rurală prin care se realizează investiții in mediul rural (se pot face investiții în mediul urban doar pentru modernizarea unităților din industria agroalimentară și pentru modernizarea serelor). Acest sprijin poate acoperi, în general, 50% din costurile implementării unui proiect. Beneficiarul finanțării trebuie să găsească o sursă de cofinanțare, pentru a acoperi cealaltă jumătate a costurilor.” ( HYPERLINK "http://www.sapard.info/" http://www.sapard
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Centru) cultural - proiect încă în derulare. 3. Finalizarea construcțiilor de locuințe sociale. 4. Modernizarea podurilor și podețelor peste pârâul Provița 5. Modernizarea rețelei de străzi interioare. 6. Realizarea circulației pietonale și a unei piste pentru bicicliști. 7. Realizarea unei piețe agroalimentare adiacent zonei centrale. 8. Realizarea unei rețele de alimentare cu apă, completată de canalizare și stație de epurare a apelor uzate. 9. Echiparea conform normelor sanitare a instituțiilor publice ( învățământ, sănătate, administrație ) 10. Încurajarea dezvoltării economice, în ramurile tradiționale, prin
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
întreprinderilor mici și mijlocii și responsabilitatea lor socială. Pentru "a ști ce nu știm"102, vom ilustra subiectul cu rezultatele unei cercetări sociologice care a analizat percepția și instrumentalizarea responsabilității sociale corporative în 64 întreprinderi mici și mijlocii din sectorul agroalimentar (pe un lot alcătuit din 64 manageri-proprietarii firmelor și/sau personal din management și 211 angajați din domeniul de execuție), localizate în Regiunea Nord-Est. Am ales ca subiect IMM agroalimentare din multiple motivații, dintre care menționăm patru: * deoarece, prin rolul
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
sociologică cu chestionar standardizat; interviuri "in situ" cu angajații) și calitative ( interviuri individuale focalizate cu factorii de decizie din IMM-urile; focus-group-uri cu administratori, manageri și angajați ai IMM-urilor; analiza conținutului unor site-uri web ale firmelor din domeniul agroalimentar; interviuri cu decidenți în politici agrare din instituțiile guvernamentale descentralizate și cu cei din administrația locală) a relevat următoarele concluzii notabile: Secțiunea I. Caracteristici generale semnificative pentru IMM-uri agroalimentare regionale a) Certificări de calitate La data efectuării studiului nostru
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
analiza conținutului unor site-uri web ale firmelor din domeniul agroalimentar; interviuri cu decidenți în politici agrare din instituțiile guvernamentale descentralizate și cu cei din administrația locală) a relevat următoarele concluzii notabile: Secțiunea I. Caracteristici generale semnificative pentru IMM-uri agroalimentare regionale a) Certificări de calitate La data efectuării studiului nostru (2010), situația se prezenta în felul următor: aproximativ 33% din firme (din totalul celor 64) aveau implementat un dublu standard, atât ISO cât și HACCP; 6,2% aveau implementat ISO
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
sau mediu (28%). Se preferă angajabilitatea forței de muncă tinere datorită disponibilității acesteia de a lucra în program sezonier și prelungit, precum și datorită faptului că este o resursă ieftină. Secțiunea II. Prezentarea rezultatelor calitative a) Valorile IMM-urilor din sectorul agroalimentar Aproximativ jumătate dintre IMM-uri nu au consemnate documentar viziunile, valorile, politicile, principiile etc. În aceste condiții, respondenții din sectorul executiv percep totuși, aproximativ în aceeași măsură cu managerii, importanța calității muncii, a produselor și a portofoliului de competențe ca
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
a personalului activ din IMM-urile subiect al cercetării față de autoreglementarea conduitelor organizaționale în funcție de reperele RSC. Figura 10. Aprecierea necesității codului de conduită (d) Acțiuni de management al responsabilității sociale corporative Deși pare puțin veridic, aprecierile managementului din IMM-urile agroalimentare la itemii acestui indicator sunt concentrate fie în zona mediană, fie peste aceasta. Din punctul nostru de vedere, explicația rezidă în presiunile și sancțiunile operate de Inspectoratul Teritorial de Muncă, pentru cazurile de eludare de la legislația muncii, precum și în standardele
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
responsabilității sociale cu sistemele de management al calității, management de mediu și cu cele referitoare la sănatate și securitate ocupațională, (conform standardelor internaționale ISO 9001, ISO 14001 și OHSAS 18001). Singurele puncte mai puțin pozitive ale IMM-urilor din sectorul agroalimentar, din perspectiva managerilor, sunt formarea și dezvoltarea profesional/personală a angajaților (12%), precum și politicile anticorupție (12%). Ultimul item nu este considerat ca punct vulnerabil al firmelor, ci mai degrabă un aspect ce ține de adaptarea la "circumstanțe naționale". Spre deosebire de manageri
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
95% conduite filantropice ale firmei), precum și divergența opiniilor celor două grupuri referitor la investiții în programe comunitare (28% vs. 60%). Figura 13. Politici sociale Secțiunea VI. Siguranță Produs/Clienți Din punctul de vedere al personalului activ al firmelor din domeniul agroalimentar, produsele/serviciile oferite de acestea sunt cel puțin sigure și fac dovada grijii față de consumatori (sunt garantate de terți, au etichetări acurat explicite și sunt conforme cu legislația din domeniu). Sunt eliminate din start de către manageri (aprox.100%) practici ce
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
gradul de cunoaștere și de inserare a principiilor de RSC în comportamentele organizaționale curente. Prelucrarea statistic-calitativă a datelor și informațiilor a scos în evidență concluzii unele menționate deja și în plus, următoarele: (a) Forța de muncă activă din IMM-urile agroalimentare este în "mare măsură" nefamiliarizată cu subiectul RSC (peste 60% dintre respondenți). În plus, manageri și angajați apreciază formalizarea valorilor morale în instrumente organizaționale ca fiind lipsită de relevanță pentru firma lor (peste 70% dintre respondenți). (b) IMM-urile limitează
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]