1,898 matches
-
de fitotehnie au fost apreciate ca deosebit de valoroase în țară și străinătate. Conf.univ.dr.ing. Gheorghe Comarovschi a fost doborât de o boală necruțătoare, la 3 octombrie 1982, și a fost înmormântat în cimitirul Eternitatea din Iași. COSTIN, VICTOR (1928- 1988) INGINER AGRONOM Domeniul economiei agrare a fost pentru Victor Costin o adevărată pasiune care, timp de trei decenii, a modernizat în sectorul său concepția, dar și sistemul exploatării agrare. A fost unul din cei mai lucizi și moderni teoreticieni ai sistemului de
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
născut la 2 octombrie 1928, în orașul Soroca și până la refugiul din 1940 a urmat cursul primar și trei clase liceale la Soroca, apoi continuă în țară la Caracal și Iași. În 1951 a obținut la Cluj-Napoca titlul de inginer agronom cu merit. După obținerea diplomei revine în Moldova, funcționând ca inginer principal la stațiunile Podul Iloaie, Tg. Frumos și Trustul Regional Iași. Trece apoi la munca de cercetare în domeniul economiei agrare unde rămâne până la încheierea carierei. Pentru merite în
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
-i sosi pașaportul de emigrare și să se alăture familiei aflate în Australia. Funeraliile lui Alexandru Gonța s-au desfășurat la Biserica „Sfânta Vineri” din București, fiind înmormântat cu 16 preoți în prezența multor basarabeni și colaboratori. GUȘTIUC, LEONIDA (1909-1987) AGRONOM Om de știință de înalt prestigiu și probitate științifică, dascăl cu frumoase aptitudini pedagogice, prof.ing. Leonida Guștiuc a fost o personalitate a învățământului superior de îmbunătățiri funciare. Născut la 1 martie 1909 în comuna Baccialia, jud. Izmail, a urmat cursurile
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
a învățământului superior de îmbunătățiri funciare. Născut la 1 martie 1909 în comuna Baccialia, jud. Izmail, a urmat cursurile școlii primare din comuna natală, iar pe cele liceale la Liceul B.P.Hașdeu din Chișinău. Hotărându-se să îmbrățișeze cariera de agronom se înscrie, în anul 1929, la Facultatea de Științe Agricole de la Universitatea Al.I.Cuza din Iași, pe care o termină în anul 1934, obținând diploma de inginer agronom cu mențiunea „foarte bine”. Încă înainte de a termina facultatea, având calități
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Liceul B.P.Hașdeu din Chișinău. Hotărându-se să îmbrățișeze cariera de agronom se înscrie, în anul 1929, la Facultatea de Științe Agricole de la Universitatea Al.I.Cuza din Iași, pe care o termină în anul 1934, obținând diploma de inginer agronom cu mențiunea „foarte bine”. Încă înainte de a termina facultatea, având calități deosebite, a fost numit preparator la Catedra de Agrogeologie de la aceeași Universitate. Aici a început să lucreze în specialitatea sa, fiind îndrumat și spijinit de prof.dr. Nicolae Florov. După
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
bust, autor: Dan Covătaru și o placă memorială. De menționat că toată averea familiei Inculeț de la Bârnova, formată din clădiri și peste 30 ha pământ au fost donate, de către urmași, Mitropoliei Moldovei și Bucovinei din Iași. JUNCU, VASILE (1903-1991) AGRONOM Se poate spune că nu există vreo activitate viticolă din ultimele decenii ale sec. XX la care conf. Vasile Juncu să nu fi fost, într-un fel sau altul, implicat. El a străbătut în lunga sa carieră aproape toate provinciile
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
viti- vinicole, profesorul Vasile Juncu a străbătut cu demnitate 88 de ani încărcați de evenimente. A absolvit în anul 1921 Liceul Alecu Russo din Chișinău și apoi (1925) Școala superioară de agricultură de la Herăstrău - București. În primii trei ani, tânărul agronom a lucrat la camerele agricole din județele Silistra și Turda. Ulterior, se încadrează în învățământul agricol. Astfel, începe la 1 februarie 1928 o carieră didactică de peste 40 de ani, în care avea să urce toate treptele învățământului agricol: profesional, mediu
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
dar și educat din punct de vedere sanitar pentru a deveni util familiei și societății. S-a pensionat în anul 1991 și a trecut în neființă la 19 iunie 1994, fiind înhumat în cimitirul Eternitatea din Iași. PÂNTEA, CONSTANTIN (1900-1991) AGRONOM Distins cadru didactic și om de știință, prof.dr.doc. Constantin Pântea, membru de onoare al Academiei de Științe Agricole și Silvice, a contribuit la întemeierea și consolidarea învățământului superior agronomic la Iași. S-a născut la 26 august 1900, în comuna
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
de peste hotare. A luat parte la Congresul Internațional de Biochimie de la Gatersleben (1955), la cel de Agrochimie de la Belgrad (1956), de Biochimie de la Moscova (1961), de Știința Solului de la București (1964) etc. A coordonat activitatea multor generații de doctoranzi, ingineri agronomi și chimiști. Trecut în neființă la 8 decembrie 1991, acad.prof.univ.dr.doc. Constantin Pântea va rămâne în istoria învățământului superior agronomic de la Iași ca un continuator al școlii de agrochimie fondată de savantul Haralambie Vasiliu. Constantin Pântea a fost înmormântat la cimitirul
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
8 decembrie 1991, acad.prof.univ.dr.doc. Constantin Pântea va rămâne în istoria învățământului superior agronomic de la Iași ca un continuator al școlii de agrochimie fondată de savantul Haralambie Vasiliu. Constantin Pântea a fost înmormântat la cimitirul Eternitatea din Iași. PEIU, MIHAIL (1914-1987) AGRONOM Prof.dr.doc. Mihail Peiu se numără printre specialiștii care s-au distins ca slujitori ai învățământului agricol, fiind un entomolog de înaltă competență științifică și probitate profesională. S-a născut la 26 octombrie 1914, în comuna Pocrovca Nouă, județul Ismail. După
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Entomologie de la facultățile de Agronomie și Horticultură, funcție pe care a îndeplinit-o până în 1980 când s-a pensionat. Sa distins ca un cadru didactic de prestigiu, aducându-și contribuție la pregătirea a peste 50 de serii de studenți agronomi, horticultori și zootehniști. În sprijinul procesului de învățământ, a elaborat cursul de Entomologie agricolă (două volumeă, a colaborat la cursul de Entomologie agricolă (1980) și la lucrarea Bolile și dăunătorii cerealelor (1975). În anul 1973 a obținut titlul de doctor
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
distins cu Ordinul Meritul cultural cl. II. După o viață închinată muzicii, închinată creației și progresului culturii muzicale românești, Vasile Popovici s-a stins la 3 iulie 1973 și a fost înmormântat la cimitirul Eternitatea din Iași. PRIADCENCU, ALEXANDRU (1902-1981) AGRONOM Specialist de renume în domeniul geneticii și ameliorării plantelor din țara noastră, A.P. a fost unul din oamenii de știință formați în ambianța spirituală a Iașului. S-a născut la 26 august 1902, în Chișinău, unde a urmat școala primară
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
a Iașului. S-a născut la 26 august 1902, în Chișinău, unde a urmat școala primară și liceul (1914-1922). La Iași, între anii 1925-1929, a frecventat cursurile Facultății de agronomie de pe lângă Universitatea Al.I.Cuza. Obținând diploma de inginer agronom, cu calificativul „foarte bine” (1929), și-a început activitatea ca asistent la Stațiunea de ameliorarea plantelor Iași. Între anii 1930-1948 a activat ca asistent definitiv la Stațiunea experimentală agricolă Târgu Frumos, județul Iași, apoi ca șef de lucrări la Stațiunea
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Ștefan Vodă și în maiestuoasa sa înfățișare de pe vremea lui Petru Rareș. Este un orășel al intelectualilor în serviciul numeroaselor școli începătoare, tehnice, liceale, particulare, confesionale. Nu trecea o săptămână fără un eveniment cultural al colectivelor din învățământ, al preoțimii, agronomilor și al tot felul de specialiști. Linia trenului și gara sunt departe peste văi și dealuri și, totuși, în fiecare vară poposesc aici îndeosebi ieșeni - Ștefan Bârsănescu, Emil Diaconescu, Vasile Harea, Ștefan Procopiu, dar și Ion Minulescu, Dimitrie Gusti, Ion
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
aplicate. Pentru meritele sale, dovedite prin remarcabile realizări în activitatea inginerească și științifică, a fost distinsă cu medalia Meritul Științific (1983). Trecută în neființă la 15 decembrie 1992 a fost înmormântată în cimitirul Eternitatea din Iași. RUSANOVSCHI, VASILE (1929-1999) INGINER AGRONOM În complexa și îndelungata sa activitate științifică, dr.ing. Vasile Rusanovschi a contribuit, prin multiple modalități și căi diversificate, la dezvoltarea cercetării agricole românești, în domeniul ameliorării plantelor. A văzut lumina zilei pe meleagurile Basarabiei, în comuna Ruseni, județul Soroca, la
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
NICOLESCU, Ion (10.I.1943, Buzău), poet și prozator. Este fiul Ecaterinei (n. Zamfir) și al lui Traian Niculescu, agronom. După absolvirea Liceului „B. P. Hasdeu” din Buzău (1961), urmează cursurile Facultății de Filosofie a Universității din București (1962-1968). Debutează în ziarul „Steagul roșu” din Bacău (1956), iar editorial, cu volumul de versuri Indulgențe (1969). Colaborează cu versuri și reportaje
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288446_a_289775]
-
GHEORGHIU, Mihai Dinu (8.XII.1953, Iași), eseist. Este fiul Anei (n. Oancă), educatoare, și al lui Dumitru Gheorghiu, inginer agronom. Urmează, la Iași, Liceul „C. Negruzzi” (1968-1972) și Facultatea de Istorie-Filosofie, secția sociologie-psihologie, a Universității „Al. I. Cuza” (1972-1976), mai tarziu specializându-se prin doctorat la École des Hautes Études en Science Sociales din Paris (1991-1993). Funcționează ca profesor la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287235_a_288564]
-
ZAMFIRESCU, Dan (21.XII.1933, București), istoric literar, editor și publicist. Este fiul Elenei (n. Adamescu) și al lui Ion Zamfirescu, inginer agronom. Învață la București, unde urmează Liceul „Titu Maiorescu”, devenit în 1948 „I. L. Caragiale” (1944-1952). Interzicându-i-se, din motive politice, să se prezinte la examenul de admitere la Facultatea de Filosofie, intră la Institutul Teologic din Sibiu, de unde în 1954
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290695_a_292024]
-
de-al tatălui său nu va fi clintit din loc și executa fel de fel de manevre prin intermediul articolelor lui, Echipa legionară a Morții, care avea să-l asasineze pe Iorga, era deja alcătuită 26. Șeful Echipei Morții era inginerul agronom Traian Boeru din Hîrșova (Dobrogea), directorul legionar al Institutului Național al Cooperației, o cooperativă agricolă. Am avut șansa să am o lungă conversație cu Boeru, în 1985, într-un sanatoriu-pensiune de la Garmisch-Partenkirschen (Bavaria), cu cîteva săptămîni înainte de moartea acestuia. De la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
număr de 209 prizonieri ruși veniți de la Est de Bug. Toate aceste informațiuni care vi le raportăm, sunt obținute personal de pretorul Diviziei 847, care le-a cules de la Comandantul Plutonului de Jandarmi 848, Șeful Poliției, Pretorul Plasei 849, inginerul agronom din sat850 precum și de la primarul comunei Domanevka 851. COMANDANTUL DIVIZIEI 1-A CAVALERIE COLONEL, ss. Georgescu Georgescu Ghe.852 p. Șeful de Stat Major Maior Tr. Stoika 853 ss. T. Stoika *) Adnotări: "23 III 1942. Biroul 2 Un ordin Diviziei
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
cuvenite evreilor pentru munca prestată. e/. Să li se procure, contra cost, var și săpunul necesar curățeniei. f/. Să se ia măsuri ca evreii să facă baie regulat. g/. Medicul șef al orașului să inspecteze săptămânal ghettoul, la fel și agronomul în vederea realizării grădinilor. h/. Să se intervină la Guvernământ ca Județul, din surplusul de alimente, să poată vinde ghettoului, în special pentru orfelinate, alimente care urmează a fi achitate în țară, în lei, de către Centrala Evreilor la prețul pieții din
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
o distanță acest capăt de circa 600 m est de calea ferată, a fost cumpărată de societatea bancară Casa Rurală, cu sediul în București. Partea aceasta de moșie va fi administrată o vreme de ingineri. Unul dintre ei a fost agronomul Eugen Podoabă, despre el locuitorii păstrând bune amintiri. Va fi apoi parcelată în loturi de câte 5 ha, vândute țăranilor umbrăreșteni, dar și unor locuitori cudălbeni și bărceni, în partea de est și de nord. Se produce prin acest fapt
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sau piatra de ceară, presupunând că toate acestea aveau o greutate etalon din moment ce se specifica într-un hrisov de danie „jumătate de piatră de ceară”, ce urma a fi atribuită unei mănăstiri din timp în timp. Umbrăreșteanul Vasilică Trifan, tehnician agronom în perioada interbelică la Tecuci, ne relata prin anii ’70 că auzise de la străbunicii săi cum aceștia aveau o predilecție deosebită pentru albinărit. Ei obțineau cantități mari de miere, o încărcau în poloboace puse pe care, o transportau și o
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nu se putea vinde la preț bun ca urmare a abundenței lui aici. Știrea e credibilă fiindcă informatorul era om cu pregătire intelectuală și avea bune cunoștințe despre trecutul și oamenii localității noastre. El a lucrat o vreme alături de inginerul agronom Eugen Podoabă, la Casa Rurală umbrăreșteană, participând atât la înființarea acesteia pe plan local, ca societate de agricultură, cât și la stabilirea și vânzarea loturilor de pământ, deci luând și având îndeaproape contacte cu bătrânii satelor noastre. 2. Meșteșugurile sătești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
prevederile Legii Casei Rurale, în care, printre altele, scria: „subsemnații debitori afectăm și ipotecăm Casei Rurale fiecare loturile noastre cumpărate prin osebitu act de vânzare încheiat astăzi...”. Cumpărătorii conveneau și acceptau „numirea de către Casa Rurală încă de acum a unui agronom plătit de noi cu retribuțiunea ce se va fixa de Casa Rurală; iar în caz de neplată de către noi, ea se va plăti de către Casa Rurală în contul nostru și încasarea acestei lefi va fi urmărită de Casa Rurală în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]