1,906 matches
-
Democrat, viceprimar este Florea Ispas, din partea PSD, în timp ce secretarul comunei este Florin Ilie. Consiliul Local este unul bicolor, compus din 11 consilieri, grupați astfel: Dumitru Caracostea - critic, istoric literar și folclorist Dumitru Popovici - critic și istoric literar Dumitru Caciona - inginer agronom de elită, poet clasic aromân (alias Tache Caciona) Teiu Păunescu - senator Anual, începând din 2010, are loc la Șerbănești, pe 20 iulie, în ziua de Sfântul Ilie, manifestarea culturală ”Sărbătoarea secerișului”, manifestare organizată de Primăria comunei Șerbănești cu sprijinul Consiliului
Comuna Șerbănești, Olt () [Corola-website/Science/302022_a_303351]
-
Institutul Agricol din Chișinău, pe care l-a absolvit în 1961. A făcut aspirantura la Catedra de fitotehnie a aceluiași Institut (1970-1972), obținând titlul științific de doctor în științe agricole. De specialitate este agronom-savant. În anii 1961-1968 a lucrat în calitate de agronom și președinte de colhoz în satul Lunga (raionul Florești). Ulterior a deținut funcțiile de: director al Stației Experimentale pentru Culturile de Câmp (1968-1973), șef al Direcției principale știință agricolă a Ministerului Agriculturii (1973-1978), director general al Asociației Științifice de Producție
Mircea Snegur () [Corola-website/Science/302112_a_303441]
-
s-a numarat și Eleanor Roosevelt, viitoarea activistă feministă și primă doamnă a Americii. O nouă etapă din viața Vioricăi Văsescu este povestea de dragostea trăită cu tânărul, mai mare cu cinci ani decât ea, Ion C. Agarici, proaspăt inginer agronom, licențiat al Universității berlineze de la Charlottenburg. Primii fiori ai iubirii între cei doi s-au întrezărit încă din anii copilăriei Vioricăi petrecuți la moșia Morțunilor, bunicii dinspre mamă, de la Dămienești, regiunea în care își avea proprietățile și familia boierilor Agarici
Viorica Agarici () [Corola-website/Science/304144_a_305473]
-
Universității berlineze de la Charlottenburg. Primii fiori ai iubirii între cei doi s-au întrezărit încă din anii copilăriei Vioricăi petrecuți la moșia Morțunilor, bunicii dinspre mamă, de la Dămienești, regiunea în care își avea proprietățile și familia boierilor Agarici. Tânărul inginer agronom, instruit la Berlin, Ion Agarici a format pe moșiile sale de la Călugăreni și Drăgești o adevărată școală de cercetare agricolă, realizând noi soiuri de grâu și ovăz rezistente la dăunători și boli. Urmând exemplul bunicului său, va fi predispus și
Viorica Agarici () [Corola-website/Science/304144_a_305473]
-
etc. Înainte de intrarea în viața politică, s-a distins ca militar, ca unul din comandanții brigăzii de parașutiști, fondator al unității de comando 101 și ca general-maior, comandant al trupelor frontului de sud. Tatăl său, Shmuel Scheinermann era un tehnician agronom originar din Brest-Litovsk, pe atunci Lituania în sensul lărgit, în Imperiul Rus. Mama sa, Vera sau Dvora, născută Schneier, era medic, originară din Mohilev, în Belarus. Bunicul patern Mordehai Scheinerman a fost fiul unui „cantonist”, adică al unui evreu luat
Ariel Șaron () [Corola-website/Science/304393_a_305722]
-
Afacerilor Externe al Republicii Socialiste Sovietice Moldovenești (1981-1990). s-a născut la data de 18 iunie 1932, în municipiul Chișinău, într-o familie de țărani. A absolvit cursurile Institutului Agricol din Chișinău în 1955, după care a lucrat ca inginer agronom în raionul Orhei. În decursul carierei sale, a deținut diverse funcții de partid și de stat. În perioada 1972-1975 el a îndeplinit funcția de viceministru al Agriculturii al RSSM. În anul 1975 a intrat în serviciul diplomatic al Uniunii Sovietice
Petru Comendant () [Corola-website/Science/312578_a_313907]
-
(n. "Teodor Mehtupciu", 1810 - 1841), a fost un reprezentant al socialismului utopic în Țara Românească. În 1835 a înființat, la Scăeni, județul Săcueni, un falanster, intitulat "Societatea agronomică și manufacturieră" sau "Colonia soților agronomi". Societatea a fost desființată de autorități un an mai târziu. A preconizat lichidarea analfabetismului și a superstițiilor, dezrobirea țiganilor, precum și ideea unirii instrucției copiilor cu munca productivă. S-a născut în Moldova. Era un om de frunte, inteligent, muncitor, stăruitor
Teodor Diamant () [Corola-website/Science/312138_a_313467]
-
colectivități de familii, aduse de Diamant, care dorea înființarea unui falanster, un fel de colonie agricolă-industrială care funcționa după principiile socialismului utopic. Falansterul a fost înființat la 10 martie 1835 și avea denumirea "Societatea agronomică și manufacturieră" sau "Colonia soților agronomi". Înainte de desființare avea aproximativ 100 de membri. Ea a eșuat după mai puțin de un an, „soții agronomi” părăsind-o, nemulțumiți de rezultate, de condițiile de muncă, și de lipsa interesului lui Bălăceanu față de proiect. Cartea sa, „"Scrieri economice"”, a
Teodor Diamant () [Corola-website/Science/312138_a_313467]
-
după principiile socialismului utopic. Falansterul a fost înființat la 10 martie 1835 și avea denumirea "Societatea agronomică și manufacturieră" sau "Colonia soților agronomi". Înainte de desființare avea aproximativ 100 de membri. Ea a eșuat după mai puțin de un an, „soții agronomi” părăsind-o, nemulțumiți de rezultate, de condițiile de muncă, și de lipsa interesului lui Bălăceanu față de proiect. Cartea sa, „"Scrieri economice"”, a apărut postum, la Editura Științifică, în 1958, în timpul regimului comunist care identificase în el un precursor și care
Teodor Diamant () [Corola-website/Science/312138_a_313467]
-
(n. 16 octombrie 1957, Suceava) este inginer silvic, publicist și scriitor român. S-a născut în familia lui Aurora (fostă Moroșan), profesoară de biologie-geografie și Vasile, inginer agronom. Părinții îi dau două nume de botez, Cezar și Mihai, între cei apropiați cel mai cunoscut fiind primul. Este nepotul lui Traian Straton, voce reprentativă a muzicii populare din Bucovina. A urmat cursurile școlii generale din Ițcani, cartierul de nord
Cezar Straton () [Corola-website/Science/311487_a_312816]
-
(n. 1 mai 1940) este un agronom moldovean, specialist în genetică, care a fost ales ca membru corespondent al Academiei de Stiinte a Moldovei. S-a născut la 1 mai 1940 în satul Scorțeni, raionul Telenești. După absolvirea școlii de 7 ani din satul natal urmează studiile
Andrei Palii () [Corola-website/Science/311106_a_312435]
-
aleasă ca președinte al Consiliului rural din localitatea Novotiraspol. În anul 1988 este numită ca șefă a Oficiului de Stare Civilă din cadrul Comitetului executiv municipal Tiraspol. În același timp cu activitatea profesională, a absolvit cursurile Institutului Agronomic din Chișinău ca agronom (1989) și apoi pe cele ale Facultății de Drept ale Universității de Stat "Taras Șevcenko" din Tiraspol, ca jurisprudent (1998). Între anii 1999-2000, a condus Departamentul instituțiilor judiciare, notariatelor și actelor de stare civilă din cadrul Ministerului Justiției al autoproclamatei Republici
Galina Antiufeeva () [Corola-website/Science/311172_a_312501]
-
a născut la data de 21 decembrie 1917/3 ianuarie 1918, în satul Alexandrovca din regiunea Nikolaev (astăzi în Ucraina), într-o familie de țărani. După absolvirea în anul 1937 a Colegiului Agrotehnic din Voznesensk (regiunea Nikolaev), a lucrat în calitate de agronom superior al SMT Catarjinscaia, raionul Țebricovo, regiunea Odessa. Între anii 1938-1942 a fost student la Academia de Medicină Veterinară a RKKA (Armata Roșie a Muncitorilor și Țăranilor) (Moscova). În anul 1940 a devenit membru al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice
Ivan Bodiul () [Corola-website/Science/311961_a_313290]
-
prim-adjunct al comisarului poporului pentru agricultură din Sovietul de Miniștri (1946-1948), controlor al Consiliului pentru treburile colhozurilor de pe lângă Guvernul URSS pentru RSS Moldovenească (1948-1951), prim-secretar al Comitetului raional Chișinău al PCM (1951-1952) și director al Casei Republicane a Agronomilor (1952-1954). Este numit apoi în funcțiile de prim-secretar al Comitetelor raionale de partid Volintiri (1954-1956) și Olănești (1956), ambele localități fiind aflate astăzi în raionul Ștefan Vodă din sudul Republicii Moldova. În anul 1956 pleacă la Moscova, unde studiază la
Ivan Bodiul () [Corola-website/Science/311961_a_313290]
-
(n. 22 februarie 1899, Tulcea - d. 23 octombrie 1977) a fost un inginer agronom și profesor universitar doctor. Absolvă în 1919 liceul de băieți din Tulcea, după care frecventează Școala Superioară de Agricultură de la Herăstrău, absolvind-o ca șef de promoție. A obținut din partea Ministerului Agriculturii, o bursă în străinătate și s-a înscris
Nicolae Cornățeanu () [Corola-website/Science/311435_a_312764]
-
Fundației Rockfeller și timp de un an a studiat organizarea agriculturii americane din marile regiuni agricole. În toamna anului 1936 a fost numit profesor universitar la facultatea de Agronomie din București. În 1938 a fost ales președinte al Societății Inginerilor Agronomi din România. A făcut parte din Comitetul de redacție al revistei „Viața agricolă”, a contribuit la editarea „Calendarului țăranului” pe mai mulți ani. Educația agricolă a țăranilor a constituit o idee centrală a activității de o viață a profesorului. A
Nicolae Cornățeanu () [Corola-website/Science/311435_a_312764]
-
actorii Marin Moraru, Draga Olteanu-Matei, Dumitru Furdui, Maria Ploae, Emil Hossu și Sebastian Papaiani, în timp ce naratorul poveștii este Octavian Cotescu. După terminarea facultății, trei absolvenți, profesoara de limba franceză Mariella Tudor (Maria Ploae), medicul Ovidiu Ghiculescu (Emil Hossu) și inginerul agronom Geo Severus (Dumitru Furdui), pornesc fără să se cunoască spre satul Viișoara, aflat la 599 km de București, unde au primit posturi prin repartiție. Ovidiu este fiul unui medic celebru și a terminat facultatea cu media 7,99; deoarece tatăl
Toamna bobocilor () [Corola-website/Science/312955_a_314284]
-
a fost dată astfel ca exemplu de înaltă conștiință civică pe facultate și a primit în consecință o repartiție într-un sat îndepărtat. Geo sosește în sat cu un Trabant și se laudă peste tot că el a lucrat ca agronom în Africa, America și în sud-estul Europei. Potrivit comentatorului (Octavian Cotescu), Viișoara este un sat inexistent pe hărțile turistice, pe care se ajungea fie pe calea ferată fie pe un drum cu dale de piatră rămas de pe vremea romanilor. Cei
Toamna bobocilor () [Corola-website/Science/312955_a_314284]
-
-i pune pe ei într-o situație proastă. Motivul înmânării negațiilor îl constituia faptul că majoritatea absolvenților repartizați în Viișoara în anii trecuți au plecat la puțină vreme după sosire. Unii dintre ei au produs și dezastre; spre exemplu, inginerul agronom sosit înaintea lui Geo a hotărât să nu se mai cultive cartofi, sfeclă și porumb pe ogoarele comunei, așa cum se cultiva de zeci de ani, plantând grâu care nu s-a copt. Absolvenții încep un adevărat război cu președintele CAP
Toamna bobocilor () [Corola-website/Science/312955_a_314284]
-
așa cum se cultiva de zeci de ani, plantând grâu care nu s-a copt. Absolvenții încep un adevărat război cu președintele CAP-ului și sătenii. Medicul îi amendează pe grăjdari pentru că nu respectau regulile de igienă a muncii, iar inginerul agronom îi obligă pe tractoriști să reia arăturile de toamnă pe motiv că s-a arat la o adâncime de 15 cm în loc de 25 cm. Profesoara Mariella se confruntă însă cu lipsa de interes a elevilor pentru limba franceză și-și
Toamna bobocilor () [Corola-website/Science/312955_a_314284]
-
Ovidiu afirmă că vor să rămână în sat pentru a contribui la dezvoltarea sa. Profesoara Mariela a decis să plece din sat. La finalul filmului, Geo îi spune lui Ovidiu că a mințit atunci când a afirmat că a muncit ca agronom în Africa, America și sud-estul Europei. El lucrase șase ani ca mecanic în uzină, urmând apoi liceul la seral și facultatea. Trabantul era cumpărat în comun cu un coleg de facultate ce obținuse repartiție în satul învecinat Pogoanele. Singura sa
Toamna bobocilor () [Corola-website/Science/312955_a_314284]
-
criticul Călin Căliman considera că scopul filmului nu a fost atins, iar „comedia s-a „legat” greu”. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Foarte tinerii intelectuali (un medic, o filologă, un agronom) se confruntă, într-un sat transilvan, la primul lor loc de muncă, cu aplicarea celor învățate în laboratorul facultății. „Locomotivă” care a tractat încă două „vagoane”, corespunzătoare anotimpurilor „bobocilor”, menită să ajungă la concluzia-mesaj: „N-am venit ca să plecăm, am
Toamna bobocilor () [Corola-website/Science/312955_a_314284]
-
o fabrică de pantofi, "Prima-Banat", apoi a intrat la Facultatea de Agronomie pe locul...106, adică ultimul pe listă. De pe băncile facultății fostul mare sportiv s-a trezit șef al secției viticole din Recaș când în anul 1954 devine inginer agronom având specialitatea viticultură. Cei trei ani petrecuți “în vie” au fost un chef continuu, rememorează vedeta. În 1957 a dat și luat concursul de actor al Teatrului German de Stat din Timișoara: “după concurs, am omenit tot juriul cu vin
Alexander Ternovits () [Corola-website/Science/310261_a_311590]
-
(n. 21 noiembrie 1896 - d. 1978) a fost un agronom român, care s-a remarcat ca antrenor de fotbal, fiind unul dintre cei importanți teoreticieni și tacticieni ai acestui sport în România. s-a născut la data de 21 noiembrie 1896. După absolvirea școlii primare, a urmat cursurile liceale la
Virgil Economu () [Corola-website/Science/309245_a_310574]
-
pentru o perioadă, în ciuda tinereții, funcția de ministru adjunct. În anul 1923, Virgil Economu a pus bazele primei școli de arbitri de fotbal din România. Apoi a antrenat echipele Pepiniera Istrița și Vârtejul Buzău (1923-1927) - localități în care muncea ca agronom - Unirea Tricolor București (1927-1928), cu care a câștigat campionatul Capitalei, și Gloria C.F.R. Arad (1928-1930), cu care a ajuns în finala campionatului național, ediția 1929/1930. Începând din anul 1930, a fost directorul ziarului "Sportul Capitalei" și șeful rubricii de
Virgil Economu () [Corola-website/Science/309245_a_310574]