1,850 matches
-
chiar cojit, curățat de ramuri sau ecarisat 4403 224 -- Virola, Mahogany (Swietenia spp.), Imbuia și Balsa 4407.24 225 -- Dark Red Meranti, Light Red Meranti și Meranti Bakau 4407.25 226 -- White Lauan, White Meranti, White Seraya, Yellow Meranti și Alan 4407.26 227 -- Altele 4407.29 228 ----- De lemn tropical 4407.99.96 229 -- Dark Red Meranti, Light Red Meranti și Meranti Bakau 4408.31 230 --- Altele (White Lauan, Sipo, Limba, Okoume, Obeche, Acaju de Africa, Sapelli, Virola, Mahogany (Swietenia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154865_a_156194]
-
Colecția UNIVERSITARIA 44 Seria Știin]e politice Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României DAHL, ROBERT ALAN / Robert A. Dahl; trad.: Ramona Lupașcu, Alina Maria Turcu, Mihaela Bordea, Adriana Barganștraub Iași: Institutul European, 2003 Bibliogr. ISBN 973-611-114-8 I. Lupașcu, Ramona (trad.) II. Turcu, Alina Maria (trad.) III. Bordea, Mihaela (trad.) IV. Bargan, Adriana (trad.) 321.7 Potrivit
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
NE AȘTEAPTĂ? Atunci cînd discutăm despre democrație, probabil că nimic nu naște o mai mare confuzie decît simplul fapt că "democrație" se referă și la un ideal, și la o actualitate. Și deseori nu facem clar această distincție. De exemplu: Alan spune: "Eu cred că democrația este cea mai bună formă de guvernămînt". Beth răspunde: "Probabil că ești nebun să crezi că așa-numitul guvernămînt democratic din țara asta este ceea ce putem avea mai bun! De fapt, nici nu cred că
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
cea mai bună formă de guvernămînt". Beth răspunde: "Probabil că ești nebun să crezi că așa-numitul guvernămînt democratic din țara asta este ceea ce putem avea mai bun! De fapt, nici nu cred că e vreun fel de democrație". Bineînțeles, Alan vorbește despre democrație ca un ideal, pe cînd Beth se referă la un guvernămînt real, numit de obicei democrație. Pînă cînd Alan și Beth nu își clarifică reciproc sensurile pe care le are fiecare în minte, probabil că se vor
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
este ceea ce putem avea mai bun! De fapt, nici nu cred că e vreun fel de democrație". Bineînțeles, Alan vorbește despre democrație ca un ideal, pe cînd Beth se referă la un guvernămînt real, numit de obicei democrație. Pînă cînd Alan și Beth nu își clarifică reciproc sensurile pe care le are fiecare în minte, probabil că se vor tot contrazice. Dintr-o experiență îndelungată știu cît de ușor se poate întîmpla acest lucru o recunosc cu părere de rău chiar
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
Yale University Press, 1967. Sartori, Giovanni. Comparative Constitutional Engineering: An Inquiry into Structures, Incentives, and Outcomes. London: Macmillan, 1994. Shugart, Mattew Soberg și John M. Carey. Presidents and Assemblies: Constitutional Design and Electoral Dynamics. New York: Cambridge University Press, 1992. Ware, Alan. Citizens, Parties, and the State: A Reappraisal. Princeton: Princeton University Press, 1988. CONDIȚII FAVORABILE ȘI NEFAVORABILE Archibugi, Daniele și David Held, ed., Cosmopolitan Democracy: An Agenda for a New World Order. Cambridge: Polity Press, 1995. Gutmann, Amy și Dennis Thompson
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
ajuns la ultimele canale, la nu știu ce canal de business și finanțe obscur. Fac eforturi să-mi amintesc la ce număr e setat Living Channel, cînd atenția Îmi e atrasă de un tip corpolent În smoching, de pe ecran. Îl recunosc. E Alan Proctor, de la Foreland Investments. Și uite-o și pe fata aia, Jill, de la Portfolio Management, chiar lîngă el. Ce Dumnezeu... Nu-mi vine să cred. E transmisiune directă de la Finance Awards! Pe nu știu ce canal la care nu se uită nici
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
2.1. Peter Ackroyd: Simultaneitatea universală / 67 2.2. Peter Ackroyd: Lirism înainte de toate / 75 2.3. Peter Ackroyd: Textul de dincolo / 84 2.4. Martin Amis: Tehnica derulării inverse / 89 2.5. Malcolm Bradbury: Distopia criticului / 96 2.6. Alan Brownjohn: Romancierul alb / 98 2.7. Aldous Huxley: Anularea viitorului / 101 2.8. Kazuo Ishiguro: Viitorul ca vină / 104 2.9. Doris Lessing: Un Nobel pentru Domana de Fier a romanului contemporan / 110 2.10. David Lodge: Simplitatea Desperado / 118
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
1. T.S. Eliot: Intensitatea lirică modernistă / 151 3.2. T.S. Eliot: Tradiția bucuria secretă a poetului modernist / 154 3.3. Peter Ackroyd: Tradiția basmului marea absentă din poem / 157 3.4. Fleur Adcock: Convenția sentimentului în poem / 162 3.5. Alan Brownjohn: Ce pune la cale limpezimea textului de după Modernism / 170 3.6. Ruth Fainlight: Poeta verticală / 174 3.7. Mimi Khalvati: Poeta din zid / 181 3.8. Philip Larkin: Poetul reticent / 183 3.9. John Mole: Lirismul atașant / 189 3
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
197 4.1. Peter Ackroyd: Mintea este suflet" / 197 4.2. Peter Ackroyd: "Fiecare carte e o rațiune de a fi" / 200 4.3. Julian Barnes: "Am o relație foarte strânsă și afectuoasă cu lectorul meu prezumptiv" / 212 4.4. Alan Brownjohn: "Mi-e de ajuns să se înțeleagă ce spun indiferent dacă poezia mea place ori nu" / 217 4.5. Ruth Fainlight: "Scriitorii pot schimba lumea" / 220 4.6. Ruth Fainlight: New York / 226 4.7. Elaine Feinstein: "Îmi descopăr vocea
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Memoirs of a Survivor), Malcolm Bradbury (Rates of Exchange, Mensonge), Alasdair Gray (Lanark, Poor Things), David Lodge (Nice Work), Julian Barnes (Staring at the Sun, The Porcupine), Peter Ackroyd (The Plato Papers), Kazuo Ishiguro (The Unconsoled, Never Let me Go), Alan Brownjohn (The Long Shadows) și lista poate continua. Nu întodeauna avem de-a face cu tărâmuri științifico-fantastice. De cele mai multe ori e vorba de o lume aparent normală. Distopia începe cu defamiliarizarea familiarului. Prezentul cunoscut, exagerat și bine înnegrit, e proiectat
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
prezentul operei, și apoi se infiltrează brusc în secole anterioare. Autorul ne urmărește cum ne scufundăm și transa aceasta a lipsei de pământ sub picioare e scopul, e maniera lui narativă. Mai puțin agresiv, dar în esență cu aceeași intenție, Alan Brownjohn (în The Long Shadows) amestecă prezenturile până ce nu mai știm: e o carte, o carte în carte, sunt persoanje literare ori ființe vii? Delimitarea prezent-trecut e un indiciu care separă între ei pe autorii Desperado de cei ai manierelor
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
mai slab dar real, din 1917, de fapt) vestul a resimțit atât repulsie cât și fascinație față de est. De la Orwell la Huxley, Burgess (Honey for the Bears), Lessing (The Golden Notebook), Malcolm Bradbury (Rates of Exchange), Julian Barnes (The Porcupine), Alan Brownjohn (The Long Shadows), Graham Greene (The Human Factor), scriitorii occidentali au sondat constant ceea ce se petrecea dincolo de perdelele trase ale comunismului. Estul avea două opțiuni: să emigreze sau să fie "pe linie" din punctul de vedere al partidului comunist
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
cumva Cortina de Fier s-ar prăbuși peste noapte, iadul comunist ar putea inunda lumea bună. * Exilatul din comunism ca erou comic: trilogia universitară a lui Bradbury are câteva personaje secundare care sunt refugiați din est. Cu toții sunt bizari. Când Alan Brownjohn aduce o eroină tânără și frumoasă într-o călătorie în Anglia, ea devine brusc stângace, imprevizibilă, ilogică. Se trezește alergând înapoi acasă, de frică să nu fie bănuită că ar vrea să rămână în vest (de ce n-ar trebui
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de critica agresivă, care nu are nevoie de limbaj limpede, care se dispensează de fapt de comunicare, chiar de textul autorului. Cartea lui Bradbury dovedește cu succes inutilitatea ininteligibilului. Putem uza dar nu trebuie să abuzăm de limbaj. 2.6. Alan Brownjohn: Romancierul alb Poetul Alan Brownjohn este și critic literar și romancier. Primul roman pe care l-a publicat a fost To Clear the River (Curățarea râului), în 1964. Este un roman despre adolescență și o primă iubire tăinuită. Acțiunea
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
are nevoie de limbaj limpede, care se dispensează de fapt de comunicare, chiar de textul autorului. Cartea lui Bradbury dovedește cu succes inutilitatea ininteligibilului. Putem uza dar nu trebuie să abuzăm de limbaj. 2.6. Alan Brownjohn: Romancierul alb Poetul Alan Brownjohn este și critic literar și romancier. Primul roman pe care l-a publicat a fost To Clear the River (Curățarea râului), în 1964. Este un roman despre adolescență și o primă iubire tăinuită. Acțiunea se petrece pe fundalul unei
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
simplă, tradițională, cu urme clare de flux al conștiinței în modul cum sunt analizate perosnajele din interior, chiar dacă totul e relatat la persoana a treia, și fără multe incidente, lucru care ar trebui să ne dea de gândit. În poezie, Alan Brownjohn este, am putea spune, prototipul poetului Desperado, fiindcă scrie poeme albe. Acest roman despre aproape nimic, cel mult despre prima tresărire a unei iubiri pe care o părăsim total neconturată în final, este aparent alb. Așa cum scria Virginia Woolf
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
în final, este aparent alb. Așa cum scria Virginia Woolf la început de secol XX, romanul modern nu mai are nevoie să ofere cronologie, personaje unitare, acțiune antrenantă sau intrigă amoroasă. Romanul s-a schimbat demult la față, iar ceea ce scrie Alan Brownjohn e de fapt o revoltă împortiva revoltaților care aduceau pe scenă Fluxul conștiinței. Tony Finley și Christine Wait sunt adolescenți, elevi încă, provenind din familii simple și nu tocmai înstărite. Ei au complexele și timiditățile tipice vârstei lor, pe
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
fapt își retrage emoțiile și ne lasă în compania unei simple foi de hârtie și a unor eroi deliberat goliți de orice reacție în afara neliniștii stârnite de senzația de gol. Romancier alb, care scrie despre pericolul roșu cu aparentă seninătate, Alan Brownjohn reușește și aici, ca și în poeme, să ne convingă de contrariul afirmațiilor lui. Romanul există printr-o imagine virtuală: o posibilă cameră obscură a ființei noastre de lector developoează o imagine pe care Brownjohn are mare grijă să
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
o trădeze cu nimic. Dacă e să apreciem acest gen de proză, trebuie să ne schimbăm deprinderile de lectură și să "curățăm" nu numai râul, ci și propria noastră sensibilitate, care abia așteaptă să fie solicitată de text. Textele lui Alan Brownjohn refuză să ne implice. 2.7. Aldous Huxley: Anularea viitorului Ceea ce îl leagă pe Huxley de epoca Desperado, cu toate că el a murit în 1963, când simptomele erau încă vagi, este mai ales ironia. Huxley este maestrul ironiei. Huxley a
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
drag-fag). Rimele sunt cel mai bun rezumat al poemului. Limbajul e brutal, ironic și se dorește șocant. Mesajul este că țigările sunt mai puțin dăunătoare decât sexul. E un mesaj la vedere. Poemul e mai mult un exercițiu de rime (Alan Brownjohn a făcut ceva asemănător în lungul său poem 2001). Poeții Desperado vor să recupereze și să demitizeze rima în același timp. În poemul menționat, Fleur Adcock afirmă ce are de spus fără reticență. Ea sfidează lectorul. Avem rime. Avem
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
locul hârtiei, chiar dacă mulți resping cu încăpățânare textul virtual și se agață de vechea legătură a gândului cu degetele care scriu pe un suport concret. T.S. Eliot declara că scrie direct la mașină și acest lucru face versul mai bun. Alan Brownjohn scrie și el la mașină, dar refuză computerul. Asistăm la nașterea unui nou reflex, și lucrurile se vor schimba drastic pentru cei născuți într-o casă cu computer. Autorii Desperado sunt în parte scriitori care au descoperit computerul ceva
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
perseverenți, se încăpățânează să rescrie toate tehnicile și limbajele. În ciuda faptului că are nenumărate trăsături Desperado, ne punem în final întrebarea dacă nu cumva Fleur Adcock scapă de fapt acestei definiții și pornește pe un drum încă nenumit. 3.3. Alan Brownjohn: Ce pune la cale limpezimea textului de După Modernism Născut în 1931 (la nouă ani după publicarea poemului Tărâm Pustiu), Alan Brownjohn este tipul poetului de După Modernism, După Eliot, pe scurt Desperado. El are o sensibilitate intensă și retrasă. Cuvintele
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
dacă nu cumva Fleur Adcock scapă de fapt acestei definiții și pornește pe un drum încă nenumit. 3.3. Alan Brownjohn: Ce pune la cale limpezimea textului de După Modernism Născut în 1931 (la nouă ani după publicarea poemului Tărâm Pustiu), Alan Brownjohn este tipul poetului de După Modernism, După Eliot, pe scurt Desperado. El are o sensibilitate intensă și retrasă. Cuvintele sunt mai zgârcite în imagini decât ar fi putut însuși T.S. Eliot să prevadă. Scrie versuri aparent plate, adunând câte un
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Figlia Che Piange). Condiționalele, de pildă, apar în ultimele trei strofe, după tiparul " Dacă ar suna / ar scrie / ar veni până la mine", urmate de întrebarea simetrică "să răspund oare? / aș răspunde..? / i-aș spune..?" Ca orice bun artizan al cuvântului. Alan Brownjohn are o gramatică a sensului. Povestea e simplă: o fată părăsită vrea dar nu poate să uite, în clipa de față bărbatul fiind (tipic pentru Brownjohn) absent. E aici un ecou al Tărâmului Pustiu (Eliot), unde, în grădina cu
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]