2,520 matches
-
motivată fie pragmatic, prin nevoia combaterii inamicului turc, fie În sensul afirmării unor solidarități comune cu frâncii, pe linia unor afinități religioase. Frâncii catolici par să fie plasați pe aceeași treaptă cu turcii păgâni și din punctul de vedere al alterității religioase, fiind percepuți În egală măsură ca străini În raport cu ortodoxismul autohton. Numai așa se explică absența unei implicări, la nivel de simbol și atitudine, În conflictul dintre cei doi. Îndemnul adresat voinicului la plecare - D-acolo să ia O cealma
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
unor confruntări militare cu efecte devastatoare pentru comunitatea tradițională, indiferent de caracterul mai familiar sau mai Îndepărtat al flamurii sub care se desfășoară. Totuși, raritatea contactului direct cu frâncii, mai ales În epoca genezei acestor motive, pledează Îndeosebi pentru conștientizarea alterității religioase și de civilizație pe care ei o reprezintă, ca principal factor generator al unei imagini și atitudini negative. Semnificativă din acest punct de vedere este și poziția pe care o ocupă „lătinul” În anumite formule ritmice, care, prin caracterul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ostilitatea față de lătinul perceput ca străin sub raport religios, „păgân” la fel ca tătarul și turcul, cât și adversitatea față de incursiunile militare otomane și austriece, cu consecințe negative resimțite În mod egal, mai ales, aici, În Banat. Totuși, nota de alteritate religioasă care Îl particularizează pe lătin, indiferent de calitatea sa de militar și invadator, rămâne bine delimitată. Mai ales atunci când el apare ca un individ oarecare, În situații incompatibile cu postura de ocupant militar, aceste trăsături sunt puternic scoase În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de disputa confesională elitară sau de prezența unui grup etnic concurențial. Este vorba așadar de un stereotip popular elementar, prin care conștiința colectivă a comunității tradiționale se delimitează de celălalt. Frâncul se asociază și el acestei imagini, situându-se, În privința alterității religioase, pe același plan cu lătinul și chiar cu tătarul și turcul. O definire foarte sugestivă a imaginii frâncului În mentalitatea populară o oferă balada „Fata de frânc”, un subiect narativ care Îl fixează cu adevărat pe frânc În folclor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
aspecte, incluzând ideea distanței, a diferenței, a relației indezirabile, a fost ales ca un suport posibil frâncul demonstrează existența unei imagini și a unei atitudini față de acesta, În acord cu trăsăturile care i se atribuie În baladă. Același aspect al alterității, conferit de dificultățile Înrudirii cu frâncul, apare și În cazul lătinului, Într-un alt subiect narativ, ilustrat de balada Letinul bogat. Având o circulație impresionantă, acest subiect narativ e atestat prin zeci de variante. Se remarcă elemente motivice și momente
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ratașabil tot zonei Dunării Mijlocii; vezi, de exemplu, forma toponimică „Dobrițin”), fapt care poate fi pus În legătură cu circulația preponderent bănățeană a respectivelor cântece epice. Totodată, din descrierea spațiului de rezidență a fetei, străin prin excelență, se degajă o notă de alteritate suplimentară, rezultată din caracterul de civilizație urbană al acestuia: Numai eu am auzit D-un oraș mare, -n Dodrin, Acolo-i o fată de lătâni, fată care are și slujnică, pe care o mână „la piaț, la cumpărat”. Persistă Însă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
fată de latini, De latinii cei bătrâni. Gruia lui Novac pleacă pentru a și-o face soție, trebuind să Înfrunte În acest scop diferite dificultăți legate de răpirea acesteia. Episodul răpirii se leagă de necesitatea scoaterii fetei din spațiul de alteritate căruia Îi aparține, element ilustrat de fuga lui Gruia. Acasă Însă, cununia este oprită În chip miraculos: Biserica tremura, Icoanele lăcrima, Maica Mărie zicea: - Preotule, blăstămate, Nu cununa sor’ cu frate, dovedindu-se că fata este sora lui Gruia. Și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
unei mase oarecare de țărani ardeleni, cu un profil mental omogen, În cutare garnizoană sau regiment, cât și comunicării cu cei de acasă, relatărilor făcute, fără Îndoială, la Întoarcere, cu privire la cele trăite și văzute printre străini. O Întreagă experiență de alteritate, care se transmite Într-un fel oarecare, mediată și deformată de relatări, În direcția satului ardelean. Ne lipsesc consemnările scrise ale unor asemenea experiențe, iar prezența ostașilor români În campaniile din Apus nu transpare, În această situație, decât din elemente
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
francezului, În mod incontestabil foarte puternic, este deosebit de complex, chiar contradictoriu ca sens. Dacă, pe de o parte, sporul masiv de informație cu privire la Franța și la francezi, vehiculat până În lumea țărănească, acționează În sensul scoaterii acestora din spațiul de profundă alteritate În care se găseau, apropiindu-i de români, pe de altă parte Însă, postura de adversari pe câmpurile de bătălie și mai ales propaganda austriacă antifranceză (elemente care vin pe terenul fertil al stereotipiilor defavorabile deja existente) vor acționa tot
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Liviu; Răduțiu, Aurel; Teodor, Pompiliu (coord.), D. Prodan. Puterea modelului, Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 1995. Bocșan, Nicolae; Edroiu, Nicolae; Răduțiu, Aurel (coord.), Cultură și societate În epoca modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1990. Bocșan, Nicolae; Leu, Valeriu (coord.), Identitate și alteritate. Studii de imagologie, Editura Banatica, Reșița, 1996. Bocșan, Nicolae; Mitu, Sorin; Nicoară, Toader (coord.), Identitate și alteritate. Studii de imagologie, vol. II, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1998. Bocșan, Nicolae; Mitu, Sorin; Nicoară, Toader (coord.), Identitate și alteritate 3. Studii de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Nicolae; Edroiu, Nicolae; Răduțiu, Aurel (coord.), Cultură și societate În epoca modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1990. Bocșan, Nicolae; Leu, Valeriu (coord.), Identitate și alteritate. Studii de imagologie, Editura Banatica, Reșița, 1996. Bocșan, Nicolae; Mitu, Sorin; Nicoară, Toader (coord.), Identitate și alteritate. Studii de imagologie, vol. II, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1998. Bocșan, Nicolae; Mitu, Sorin; Nicoară, Toader (coord.), Identitate și alteritate 3. Studii de istorie politică și culturală, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2003. Bodea, Cornelia, Lupta românilor pentru unitatea națională. 1834-1849
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
coord.), Identitate și alteritate. Studii de imagologie, Editura Banatica, Reșița, 1996. Bocșan, Nicolae; Mitu, Sorin; Nicoară, Toader (coord.), Identitate și alteritate. Studii de imagologie, vol. II, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1998. Bocșan, Nicolae; Mitu, Sorin; Nicoară, Toader (coord.), Identitate și alteritate 3. Studii de istorie politică și culturală, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2003. Bodea, Cornelia, Lupta românilor pentru unitatea națională. 1834-1849, Editura Academiei, București, 1967. Bodea, Cornelia, Moise Nicoară (1784-1861) și rolul său În lupta de emancipare național-religioasă a românilor din
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Carl, Regimentele grănicerești din Transilvania. 1764-1851, Editura Militară, București, 1973. Gorun, Gheorghe, Reformismul austriac și violențele sociale din Europa centrală. 1750-1800, Editura Muzeului Țării Crișurilor, Oradea, 1998. Grancea, Mihaela, Călători străini prin Principatele Dunărene, Transilvania și Banat (1683-1789). Identitate și alteritate, Editura Universității „Lucian Blaga”, Sibiu, 2002. Green, Alice Stopford, Irish Nationality, Holt, Williams and Norgate, New York-London, 1922. Guyard, Marius-François, La littérature comparée, P.U.F., Paris, 1965. Gyémánt, Ladislau, „Ecouri ale Revoluției Franceze În Transilvania”, În Crisia, XVIII, 1988
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
București, 1980. Zöllner, Erich, Istoria Austriei, Editura Enciclopedică, București, 1997. Zub, Alexandru, Cunoaștere de sine și integrare, Editura Junimea, Iași, 1986. Zub, Alexandru, „Europenism și francofilie”, În Dacia literară, IV (serie nouă), 1993, nr. 4 (11). Zub, Alexandru (coord.), Identitate/alteritate În spațiul cultural românesc, Editura Universității „Al.I. Cuza”, Iași, 1996. Zub, Alexandru (coord.), La Revolution français et les Roumains, Universitatea „Al.I. Cuza”, Iași, 1989. Zub, Alexandru; Antohi, Sorin, Oglinzi retrovizoare. Istorie, memorie și morală În România, Editura Polirom
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pedagogică, București, 1974; Ion Radu, Psihologie socială, Universitatea Babel-Bolyai, Cluj-Napoca, 1977; Ana Tucicov-Bogdan (coord.) Psihologia socială În România, Editura Academiei, București, 1984; alte repere bibliografice, la Pantelimon Golu, Orientări..., ed. cit., pp. 181-223. Pentru tendințe mai recente În studiile de alteritate din spațiul psihologiei sociale, vezi Aurora Perju-Liiceanu, „A VIII-a Adunare Generală a Asociației europene de psihologie socială experimentală, Budapesta, 19-23 iunie 1990”, În Revista de psihologie, 37, 1991, nr. 1-2, pp. 93-95; ibidem, Septimiu Chelcea, Imaginea de sine a
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Stanciu, Imaginea Lumii Noi În țările române și primele lor relații cu Statele Unite ale Americii până În 1859, Editura Academiei, București, 1977. Vezi infra, paragraful 5.4., consacrat preocupărilor de imagologie comparată asumate din direcția istoriei relațiilor internaționale. Pentru studiile de alteritate din sfera istoriei mentalităților, exemplific cu Louis Trenard, „Les répresentations collectives des peuples”, În Bulletin de la Section d’Histoire Moderne et Contemporaines, IV, 1962, pp. 9-23; Louis Trenard, „Images d’Italie dans la presse française d’Ancien Régime”, În Ethnopsychologie
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
mentalités: une histoire ambiguë”, În volumul Faire de l'histoire, Gallimard, III, Paris, 1974, pp. 82-90. Astfel, pentru Occidentul medieval, outsiderii erau: schismaticii, mongolii, musulmanii și evreii (vezi Jacques Le Goff, Civilizația Occidentului medieval, Editura Științifică, București, 1970). Gradul de alteritate creștea odată cu Îndepărtarea de occidentalul privitor. Se observă Însă că este vorba de o ierarhie a prejudecăților ordonată după criterii preponderent cultural-religioase, și nu etnico-naționale. Ibidem; vezi și comunicările prezentate la Congresul de istorie de la Stuttgart, În cadrul temei „L’image
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
I, pp. 13-26; D. A. Lăzărescu, „Imagologia - o nouă disciplină socială de graniță”, În Magazin istoric, 26, 1992, nr. 4, pp. 55-58, 88. Publicată sub formă de volum: Mihaela Grancea, Călători străini prin Principatele Dunărene, Transilvania și Banat (1683-1789). Identitate și alteritate, Editura Universității „Lucian Blaga XE "Blaga" ”, Sibiu, 2002. Melinda Mitu, Problema românească reflectată În cultura maghiară din prima jumătate a secolului al XIX-lea, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2000; precedată de volumul de studii Melinda Mitu, Sorin Mitu, Românii văzuți
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
-lea, Editura Fundației pentru Studii Europene, Cluj-Napoca, 1998. Lucian Boia, Anca Oroveanu, Simona Corlan-Ioan (coord.), Insula. Despre izolare și limite În spațiul imaginar, Colegiul Noua Europă, București, 1999. „Analele Universității București”, Istorie, 33, 1984; 41, 1992. Alexandru Zub (coord.), Identitate/alteritate În spațiul cultural românesc, Editura Universității „Al. I. Cuza”, Iași, 1996. Nicolae Bocșan, Valeriu Leu (coord.), Identitate și alteritate. Studii de imagologie, Banatica, Reșița, 1996; Nicolae Bocșan, Sorin Mitu, Toader Nicoară XE "Nicoară" (coord.), Identitate și alteritate. Studii de imagologie
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
limite În spațiul imaginar, Colegiul Noua Europă, București, 1999. „Analele Universității București”, Istorie, 33, 1984; 41, 1992. Alexandru Zub (coord.), Identitate/alteritate În spațiul cultural românesc, Editura Universității „Al. I. Cuza”, Iași, 1996. Nicolae Bocșan, Valeriu Leu (coord.), Identitate și alteritate. Studii de imagologie, Banatica, Reșița, 1996; Nicolae Bocșan, Sorin Mitu, Toader Nicoară XE "Nicoară" (coord.), Identitate și alteritate. Studii de imagologie, II, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1998; Nicolae Bocșan, Sorin Mitu, Toader Nicoară (coord.), Identitate și alteritate 3. Studii de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Zub (coord.), Identitate/alteritate În spațiul cultural românesc, Editura Universității „Al. I. Cuza”, Iași, 1996. Nicolae Bocșan, Valeriu Leu (coord.), Identitate și alteritate. Studii de imagologie, Banatica, Reșița, 1996; Nicolae Bocșan, Sorin Mitu, Toader Nicoară XE "Nicoară" (coord.), Identitate și alteritate. Studii de imagologie, II, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1998; Nicolae Bocșan, Sorin Mitu, Toader Nicoară (coord.), Identitate și alteritate 3. Studii de istorie politică și culturală, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2003. Iolanda Țighiliu, Societate și mentalitate În Țara Românească și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
coord.), Identitate și alteritate. Studii de imagologie, Banatica, Reșița, 1996; Nicolae Bocșan, Sorin Mitu, Toader Nicoară XE "Nicoară" (coord.), Identitate și alteritate. Studii de imagologie, II, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1998; Nicolae Bocșan, Sorin Mitu, Toader Nicoară (coord.), Identitate și alteritate 3. Studii de istorie politică și culturală, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2003. Iolanda Țighiliu, Societate și mentalitate În Țara Românească și Moldova. Secolele XV-XVII, Editura Paideia, București, 1997, cap. V: „Imagine, imagologie și cuvânt”, pp. 281-340. Toader Nicoară XE "Nicoară
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
al XVIII-lea, Editura Antet, București, 1996, p. 35. Daniel Barbu XE "Barbu" , Bizanț contra Bizanț..., ed. cit., p. 126; Scrisoare pe nisip..., ed. cit., p. 36. Mihaela Grancea, Călători străini prin Principatele Dunărene, Transilvania și Banat (1683-1789). Identitate și alteritate, Editura Universității „Lucian Blaga XE "Blaga" ”, Sibiu, 2002, p. 166. Daniel Barbu XE "Barbu" , Bizanț contra Bizanț..., ed. cit., p. 116; idem, Scrisoare pe nisip..., p. 28. Mihaela Grancea, op. cit., p. 172, bazându-se, În parte, pe argumentele lui Alexandru
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
social În Transilvania, Asociația Istoricilor din Transilvania și Banat, Oradea-Cluj-Napoca, 1995-1996, pp. 229-241; Toader Nicoară XE "Nicoară" , „Românii din Transilvania În imaginarul aristocratic maghiar În secolul al XVIII-lea”, În volumul Nicolae Bocșan, Sorin Mitu, Toader Nicoară (coord.), Identitate și alteritate. Studii de imagologie, II, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1998, pp. 123-135. Vezi Sorin Mitu, National Identity of Romanians in Transylvania, CEU Press, Budapesta-New York, 2001. Bibliografia istorică a României, vol. VIII (1989-1994), pp. 80-81, Înregistrează 69 de titluri la secțiunea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
morala cuplului În societatea românească la Începutul secolului XIX”, Secolul 20, 1996, nr. 7-9, pp. 94-115; Rudolf Gräf, „Imaginea românului din Banat În viziunea unor cărturari și funcționari austrieci”, În Nicolae Bocșan, Sorin Mitu, Toader Nicoară XE "Nicoară" , Identitate și alteritate. Studii de imagologie, II, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1998, pp. 116-118; Melinda Mitu, op. cit., pp. 528-532; Sorin Mitu, op. cit., pp. 142-143; Mihaela Grancea, Călători străini prin Principatele dunărene, Transilvania și Banat (1683-1789). Identitate și alteritate, Editura Universității „Lucian Blaga XE
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]