13,659 matches
-
R.S.S. (1963-1968, precum și în 1986), în Canada (1970-1973) Deputy Chief of Mission D.C.M. prim-colaborator; în Egipt (1979-1980) D.C.M.; în S.U.A. (1980-1982) D.C.M. și Însărcinat cu afaceri; Însărcinat cu afaceri a.i. în Costa Rica și alte state centro-americane și caraibiene (1988). Ambasador în Venezuela (1990-1991). Ambasador în Malaiezia (1993-1999). De asemenea, ambasador nerezident în Brunei Darussalam (1995-2006). Însărcinat cu afaceri a.i. în R.P.D. Coreeană (2003-2006). A deschis în august 1970 Ambasada României în Canada, fiind primul diplomat român cu reședința în capitala
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
1986), în Canada (1970-1973) Deputy Chief of Mission D.C.M. prim-colaborator; în Egipt (1979-1980) D.C.M.; în S.U.A. (1980-1982) D.C.M. și Însărcinat cu afaceri; Însărcinat cu afaceri a.i. în Costa Rica și alte state centro-americane și caraibiene (1988). Ambasador în Venezuela (1990-1991). Ambasador în Malaiezia (1993-1999). De asemenea, ambasador nerezident în Brunei Darussalam (1995-2006). Însărcinat cu afaceri a.i. în R.P.D. Coreeană (2003-2006). A deschis în august 1970 Ambasada României în Canada, fiind primul diplomat român cu reședința în capitala federației canadiene; de asemenea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
of Mission D.C.M. prim-colaborator; în Egipt (1979-1980) D.C.M.; în S.U.A. (1980-1982) D.C.M. și Însărcinat cu afaceri; Însărcinat cu afaceri a.i. în Costa Rica și alte state centro-americane și caraibiene (1988). Ambasador în Venezuela (1990-1991). Ambasador în Malaiezia (1993-1999). De asemenea, ambasador nerezident în Brunei Darussalam (1995-2006). Însărcinat cu afaceri a.i. în R.P.D. Coreeană (2003-2006). A deschis în august 1970 Ambasada României în Canada, fiind primul diplomat român cu reședința în capitala federației canadiene; de asemenea, a fost primul ambasador român în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
De asemenea, ambasador nerezident în Brunei Darussalam (1995-2006). Însărcinat cu afaceri a.i. în R.P.D. Coreeană (2003-2006). A deschis în august 1970 Ambasada României în Canada, fiind primul diplomat român cu reședința în capitala federației canadiene; de asemenea, a fost primul ambasador român în statul Brunei Darussalam. În 1991, a fost reprezentantul personal al președintelui României la instalarea noului președinte al Republicii Dominicane. A fost expert al delegației guvernamentale care a vizitat Afganistanul, în decembrie 1984. S-a ocupat un timp de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
și de întărire a contactelor și colaborării cu emigrația română, de creștere a schimburilor economico-comerciale. Eugen Popa își aduce contribuția la adoptarea proiectului și a deciziei de construire a unei biserici românești la Caracas, prima biserică românească din America Latină. Ca ambasador la Kuala Lumpur, a negociat și încheiat Convenția româno-malaieziană de desființare reciprocă a vizelor pentru toate categoriile de pașapoarte, reprezentând un deosebit sprijin pentru lărgirea contactelor și schimburilor bilaterale. În timpul activității sale în Malaiezia, schimburile comerciale bilaterale au crescut de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
numeroase interviuri îndeosebi în Venezuela și Malaiezia, a participat la conferințe și emisiuni radiofonice și de televiziune. Diverse Este membru al A.D.I.R.I., membru fondator al "Casei Americii Latine", membru fondator al "Asociației Române de politică externă", precum și al Asociației Ambasadorilor și Diplomaților de Carieră din România. OVIDIU CORNELIU POPESCU Născut la 29 iulie 1927, în orașul Cugir (jud. Alba). Studii Liceul Militar "Mihai Viteazul" Târgu Mureș și Timișoara (1938-1946). Facultatea de Medicină Cluj și București (1946-1952). Medic specialist în medicina
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
culturale și științifice, 1963-1967. Consilier în Ministerul Afacerilor Externe. Membru al delegației României la Consultările de la Helsinki pentru securitate și cooperare în Europa, 1972-1973. Membru al delegației României la Negocierile de la Viena pentru reducerea trupelor și armamentelor în Europa, 1973-1974. Ambasador în Maroc, 1974-1982. Îndepărtat din M.A.E. și reluat activitatea medicală, 1983-1990. Rechemat în M.A.E. și numit ambasador în Belgia și la N.A.T.O., 1990-1992. Senator și apoi șef al departamentului pentru Relații Parlamentare Externe al Senatului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
în Europa, 1972-1973. Membru al delegației României la Negocierile de la Viena pentru reducerea trupelor și armamentelor în Europa, 1973-1974. Ambasador în Maroc, 1974-1982. Îndepărtat din M.A.E. și reluat activitatea medicală, 1983-1990. Rechemat în M.A.E. și numit ambasador în Belgia și la N.A.T.O., 1990-1992. Senator și apoi șef al departamentului pentru Relații Parlamentare Externe al Senatului, 1992-2000. Autor a peste 200 de lucrări și articole publicate, din domeniul medicinii și al relațiilor externe. Coordonator și coautor al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
cântece și dansuri românești "Ciocârlia", și s-ar putea menționa multe alte asemenea manifestări. Pentru a face mai bine cunoscută România în mediile universitare, a ținut numeroase conferințe într-un mare număr de universități. În marea majoritate a acestor activități, ambasadorul Ovidiu Popescu a fost secondat de soția sa, medic stomatolog, vorbitoare și ea de franceză și engleză. Dr. Ovidiu Popescu a subliniat, în numeroase ocazii, rolul (pozitiv sau negativ) pe care poate să îl joace soția în activitatea unui diplomat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
luat un grup de presă și televiziune, și împreună cu echipajul s-a ajuns la 18 persoane. Pe parcursul vizitei, ministrul Corneliu Mănescu a fost primit cu multă atenție de miniștrii de externe ai țărilor vizitate. Unii dintre ei care au fost ambasadori sau șefi de delegații la Sesiunea Adunării generale a O.N.U., când Corneliu Mănescu a fost președintele sesiunii, se adresau cu formula "Mon président". Corneliu Mănescu a fost primit și de șefii statelor respective, s-au semnat un număr
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
armamentelor. Deși au fost făcute unele concesii la formulări, delegația română, pe baza instrucțiunilor ferme, a fost singura care s-a abținut de la votul final al documentului. Prin Decret Prezidențial, din 1 octombrie 1974, Dr. Ovidiu Popescu a fost numit ambasador în Maroc, unde a lucrat 8 ani. În Maroc, a întâlnit o atmosferă favorabilă datorată în principal bunelor relații dintre regele Marocului și președintele Rom'niei, care efectuase deja două vizite în Maroc, în 1970 și 1973. A organizat o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
și grupuri mai mici de alți specialiști (în agricultură, în foraje petroliere etc.), ceea ce a făcut ca numărul de români care lucrau în Maroc, cu familiile lor, să ajungă la aproape 1500, răspândiți pe întreg teritoriul marocan, în toate provinciile. Ambasadorul român se întâlnea cu specialiștii, făcea vizite Guvernatorilor provinciilor. În presa centrală marocană apăreau articole și știri despre România, în mod frecvent. În domeniul cultural: se prezentau multe expoziții, în special de pictură; ansambluri folclorice românești prezentau spectacole; s-a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
știri despre România, în mod frecvent. În domeniul cultural: se prezentau multe expoziții, în special de pictură; ansambluri folclorice românești prezentau spectacole; s-a realizat și o coproducție cinematografică filmul "Brațele Afroditei"; s-a participat la multe manifestări sportive etc. Ambasadorul român a avut prilejul să cunoască, în Maroc, importante personalități, care au vizitat în acei ani Marocul: Regina Elisabeta a Angliei, Regele Juan Carlos al Spaniei, regele Arabiei Saudite, Președintele Senegalului, Leopold Senghor, membru al Academiei Franceze, Președintele Zairului, Emirul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Informatica Medicală", prima carte de acest gen editată în țară, la editura Medicală 1988, carte care, în 1991,a primit premiul Academiei. După evenimentele din decembrie 1989, la 15 februarie 1990, a fost rechemat în Ministerul de Externe și numit ambasador în Belgia, apoi și la N.A.T.O.. La Bruxelles, activitatea i-a fost umbrită de mineriada din iunie 1990; a reușit, totuși, prin acțiuni organizate perseverent, să influențeze, pozitiv, evoluția relațiilor româno-belgiene, în toate domeniile de activitate; s-a implicat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Belgia ansambluri folclorice și alte grupuri artistice; s-a participat la târguri internaționale și s-au organizat întâlniri ale oamenilor de afaceri din cele două țări. S-a acordat atenție diasporei române, stabilindu-se bune relații cu personalități de prestigiu. Ambasadorul Ovidiu Popescu a călătorit în Belgia, pentru a participa la acțiunile organizate de "Sate Românești", prilej de a face vizite guvernatorilor provinciilor și primarilor multor localități; secretul reușitelor a fost munca de relații, atât în rândul parlamentarilor, cât și al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
vizite guvernatorilor provinciilor și primarilor multor localități; secretul reușitelor a fost munca de relații, atât în rândul parlamentarilor, cât și al membrilor guvernului, conducerilor partidelor politice și reprezentanților puterilor locale. Activitatea cea mai incitantă și stimulatoare a fost cea de "ambasador de legătură" la N.A.T.O., primele contacte cu Secretarul general al N.A.T.O. și alți înalți responsabili din Secretariatul general al N.A.T.O., cu ambasadori la N.A.T.O. ai țărilor membre; participarea la o serie de reuniuni la nivelul miniștrilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
politice și reprezentanților puterilor locale. Activitatea cea mai incitantă și stimulatoare a fost cea de "ambasador de legătură" la N.A.T.O., primele contacte cu Secretarul general al N.A.T.O. și alți înalți responsabili din Secretariatul general al N.A.T.O., cu ambasadori la N.A.T.O. ai țărilor membre; participarea la o serie de reuniuni la nivelul miniștrilor de externe ai țărilor N.A.T.O., începând cu reuniunea Consiliului N.A.T.O. la care a fost creat Consiliul de Cooperare Nord-Atlantică, un parteneriat între țările
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
reuniuni și emisiuni de televiziune. A scris cartea "Diplomat pe trei continente" (513 pagini și 75 fotografii), apărută în Editura România în Lume, lansată la 25 octombrie 2007, al cărei rezumat este cuprins în aceste pagini. Este membru al Asociației Ambasadorilor și Diplomaților de Carieră din România. A fost decorat cu ordine și medalii românești și străine. ION POROJAN Născut la 15 ianuarie 1938, comuna Uliești, satul Ragu, județul Dâmbovița. Căsătorit, are doi copii. Studii Licențiat al Facultății de Economie și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
de stat cu probleme internaționale din M.A.E. (1991-1992); Însărcinat cu afaceri a.i. la A.I.E.A. și organismele internaționale de la Viena (1992-1995); Șef serviciu Balcani și țări ex-sovietice (1995-1997); Însărcinat cu afaceri a.i. la Ambasada României din Turkmenistan (19972001); Ambasador al României în Turkmenistan (20012004). A participat la pregătirea și negocierea unor documente de colaborare bilaterală în domeniile politic, economic, cultural-științific și de învățământ dintre România și unele țări socialiste. A participat la reuniunile C.A.E.R. pe problemele coordonării
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
dolari. Totodată, a organizat, în anii 1993 și 1995, vizita în țara noastră a directorului general al A.I.E.A., Hans Blix, ca și a directorului general U.N.I.D.O, Maria de Campus (1994). În calitate de Însărcinat cu afaceri a.i. și de ambasador la Așhabat, a contribuit nemijlocit la recuperarea creanțelor României din Turkmenistan, făcute ca urmare a lucrărilor executate de "Rompetrol" și ARCOM (30 milioane de dolari). A contribuit la obținerea unor proiecte importante în domeniul construcțiilor de locuințe și cultural-sportive în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
al XVII-lea M.Mahtumkuli. A scris și prezentat, împreună cu soția sa, cartea " Obsesie și adevăr" (2006) și "Convulsiile sfârșitului" (2007) Diplomați români la Moscova. O preocupare aparte în ultima perioadă diplomatică, în calitate de Însărcinat cu afaceri a.i. și, ulterior, ca ambasador, a fost aceea de a prezenta lucrări și studii privind conexarea țării noastre la marele magistrale de transport al hidrocarburilor din țările bogate în asemenea materii prime spre Europa și a sprijinit acele proiecte care urmau să tranziteze România. A
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
română, strămutați din Basarabia în ținuturile Asiei Centrale, și a sprijinit, ca un gest reparatoriu, trimiterea la studii liceale și universitare în România a unor loturi de tineri din această comunitate. AUREL PREDA Născut la București, la 12 iunie 1940. Ambasador în Centrala M.A.E.; Profesor universitar; General (r), magistrat. Studii Școala elementară de 7 ani (1947 1959); Liceul militar "Ștefan cel Mare"; Școli militare "Arme întrunite" și Aviație; După licențierea din armată (1959), s-a înscris la Facultatea de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
și este promovat la gradul de Consilier diplomatic (în urma unui examen 1990). Între anii 1992 2005, îndeplinește funcțiile de director adjunct și, respectiv, director al Direcției juridice și a tratatelor, este numit Consul general la Milano, Ministru-consilier și, în fine, Ambasador în Centrala M.A.E. În aceste poziții: Redactează Declarația de la Chișinău a Conferinței internaționale cu tema "Pactul Ribbentrop-Molotov și consecințele sale asupra Basarabiei" (Chișinău, 26 28 iunie 1991). Elaborează proiectul Declarației de independență a Republicii Moldova, adoptat fără modificări de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
a negociat Tratatele politice de bază ale României cu Lituania, Letonia, Estonia, Macedonia, Cehia, Slovacia etc., documente în care reușește să includă condamnarea, atât a Pactului Ribbentrop-Molotov, cât mai ales a consecințelor acestuia. În anul 1999, ca urmare a intervenției ambasadorului unei puteri străine cu care se negociau două importante acorduri politico-economice, a fost exclus din delegația română intervenție care a avut loc la nivelul ministrului afacerilor externe și președintelui țării. Prin compensație, în același an, i s-a acordat gradul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
puteri străine cu care se negociau două importante acorduri politico-economice, a fost exclus din delegația română intervenție care a avut loc la nivelul ministrului afacerilor externe și președintelui țării. Prin compensație, în același an, i s-a acordat gradul de Ambasador în Centrala M.A.E., fiind propus a fi trimis ambasador la Vilnius, propunere care nu s-a concretizat. Între anii 1999 2005, a îndeplinit funcția de Șef al Corpului de Control al ministrului, efectuând scurte misiuni în probleme juridice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]