3,481 matches
-
anxietate, timiditate, comportare retrasă, instabilitate emotivă, controlul și coordonarea fină a activității motrice, impulsivitatea, agresivitatea; interpretarea testelor se poate face și de către specialiștii din cadrul Centrului de Asistență Psihopedagogică. Condiții de administrare: se precizează un criteriu; se avizează o diagnoză anume; ambianță lipsită de stres; cel care administrează trebuie să stăpânească cu precizie noțiunile referitoare la trăsăturile pozitive și negative de caracter, în vederea unei interpretări reale; testul se administrează de la „diagnoză” către o „prognoză” pedagogică. Aspecte ale interpretării: analiza situației; studiul de
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
FIȘĂ DE CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICĂ I. DATE PERSONALE • Numele și prenumele • Locul și data nașterii • Domiciliul • Unitatea de învățământ II. DATE REFERITOARE LA FAMILIE 1. Structura familiei (componența, tipul familiei) 2. Ocupația și locul de muncă al părinților tata mama 3. Ambianța educativă: ο climat stimulativ marcat de raporturi pozitive între părinți, părinți și copii ο neînțelegeri minore și trecătoare între părinți ο dezacorduri relevante cu influență nefavorabilă asupra copilului ο familie dezorganizată 4. Atitudinea familiei față de copil ο îi acordă atenție
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
sunt mai puțin numeroase. ELEVII: Un sfert din elevi sunt deci activi în mediere, fapt impresionant și, în același timp, îmbucurător. Vom cita unele cuvinte: „Când eram în clasa a 7-ea, ei se băteau, nu vroiau să vorbească. Era o ambianță! Certuri aproape în fiecare săptămână. Acum, sunt din ce în ce mai puține... una sau două. De vreo trei-patru luni, nu s-a mai folosit bățul”. „Am două surori mici. Când ele se supără, eu le fac să vorbească. Le spun: „vorbește mai întâi
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3138]
-
insiste asupra dezvoltării calităților motrice deoarece aceasta este vârsta cea mai favorabilă pentru influențarea dezvoltării lor; să acționeze în direcția corectării și consolidării deprinderilor motrice de bază; să asigure condiții corespunzătoare de igienă pentru efectuarea exercițiilor fizice; să se creeze ambianța educativă favorabilă influențării pe planuri multiple a dezvoltării personalității elevilor. PROFILUL BIOMOTRIC AL ELEVULUI DIN CICLUL PRIMAR Perioada ciclului primar constituie pentru majoritatea elevilor o etapă de început în pregătirea fizică organizată și obligatorie. La încheierea ei, mod sigur, va
Minte sănătoasă în corp sănătos by Maria Larisa Arseni () [Corola-publishinghouse/Science/1706_a_2942]
-
periodic, practicantul să-și monitorizeze reacțiile fiziologice rezultate ca urmare a efortului depus, în vederea cunoașterii propriului corp, a reacțiilor acestuia, dar mai ales a menținerii funcțiilor organismului în limite normale, pozitive pentru starea de sănătate (obiectiv central). Ținând cont de ambianța și condițiile de desfășurare a joggingului, pulsul (frecvența cardiacă) este un reper simplu, eficient și foarte practic pentru monitorizarea reacțiilor organismului. Delimitarea teoretică a pulsului, ca rezultat al funcției cardiovasculare, ne sugerează că acesta reprezintă o manifestare Dan Iulian Alexe
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
limbii române, dicționar ce interesează mai mult din punct de vedere științific nefiind o capodoperă lexicografică. Aparținând catedrei de Filologie romanică el cercetează și graiurile dacoromâne și dialectele și problemele păstoritului. „Filologia romanică este un corolar de cultură, mediul și ambianța universalității, a limbii noastre” În legătură cu ortografia. Densusianu are propriul său sistem. Consideră sistemul fonetic al Academiei la 1904 ca un sistem fluctuant, de aceea, recomandă când are prilejul, moderația, dar nu compromisul, preconizând pentru neologisme un regim tolerant și pasiv
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
urmă îi repară o mare eroare în legătură cu denigrarea lui Mihai Eminescu. Ii accepta pe Alecsandri, Creangă G. Coșbuc ca și pe Macedonski. Inspirat din lecturile sale propune drept criteriu de clasificare a creației literare: momentul concepând studiul literaturii vechi în ambianța totală a istoriei. În această vastă operă, fenomenul literar românesc vechi este observat până în secolul al XII-lea Ovid Densusianu integrând acestei perioade și literatura populară. „Monumente” literare de care se ocupă sunt: Alexandria, Pravila mică de la Govora, (1640 ) Cronica
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
anilor '90, se arată că printre romi, 44% dintre bărbați și 59% dintre femei nu știau să citească, că 79,4% erau necalificați și 45,2% șomeri, că locuiau în condiții mizere 159, nu era de mirare că moștenirea și ambianța culturală precare au dat modele educative cu consecințe în manifestările deviante incriminate. Deoarece, în ciuda faptului că, mai ales în urma evenimentelor din Italia din anii 2006 și următorii, romii au intrat în atenția lumii, această ideea s-a amplificat. Cert este
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
istoriografiei ardelene românești prin raportare la viața politică a românilor ardeleni. Prin cunoașterea istoriei Transilvaniei, Lapedatu a relaționat scrisul istoric cu factorii politici. De aceea a remarcat că istoriografia română din Ardeal s-a născut și s-a dezvoltat în ambianța în care s-a desfășurat viața politică a românilor de peste Carpați. Semnalând inexistența unei tradiții istoriografice medievale la românii ardeleni, istoricul precizează, în opinia sa că istoriografia critică ardeleană a fost determinată de împrejurările vieții politice ale secolului al XVIII
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
se oferă astfel o masivă depoziție-anamneză, dicțiunea protagonistului având o tonalitate imperativ-ultimativă, monologică, dezlănțuită și totodată epică, analitică, poematică. Caracterizarea personajelor are loc prin implicare și transfer emoțional și, când e cazul, printr-o redutabilă obiectivare realistă în abordarea moravurilor, ambianțelor și tipologiilor oferite de Italia zilelor noastre, portretizate incisiv și memorabil. Forța stilistică a autoarei rezidă în vizualizarea exactă, chirurgicală și totuși mereu în răspăr, a miilor de detalii fizice, anatomice sau de contrast ținând de mediul urban, provincial, felurite
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
amândoi resemnându-se în cele din urmă la prestații ce țin mai degrabă de divertisment decât de artă. Unde sunt geniul și insurgența lui Luc, unde sunt verva si febra amoroasă a lui Gabriel? Zugrăvindu-și personajele pe fundalul unor ambianțe, climate și locații emblematice, Pascal Bruckner face tipologie și totodată frescă. Introvertitul și melancolicul Luc se confundă cu fauna zgomotoasă a unei discoteci, să zicem, ceva între vacarm și epilepsie. Îngrețoșat de provocările gregare ale unor indivizi-roboți imitând o criză
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
istoriografiei ardelene românești prin raportare la viața politică a românilor ardeleni. Prin cunoașterea istoriei Transilvaniei, Lapedatu a relaționat scrisul istoric cu factorii politici. De aceea a remarcat că istoriografia română din Ardeal s-a născut și s-a dezvoltat în ambianța în care s-a desfășurat viața politică a românilor de peste Carpați. Semnalând inexistența unei tradiții istoriografice medievale la românii ardeleni, istoricul precizează, în opinia sa că istoriografia critică ardeleană a fost determinată de împrejurările vieții politice ale secolului al XVIII
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
orfanul prototipic, Golanul Primordial, binevoiește să se fixeze În lume, de cele mai multe ori cu o anumită misiune, ascunzîndu-și În multiplicitate Unitatea, e vorba de o Învăluire cu scopul precis de a veni măcar cu periferia lui aparentă În contact cu ambianța. În cazul pajului, al iatromantului-șaman se verifică și de data aceasta similitudinile imagistice dacă nu și tehnica, ustensilul, cuvînt atît de drag lui Heidegger das Werkzeugsau mai nou, aceeași cutie de scule folosită de Culianu În depanarea aparatului pneumatic. „Învăluirea
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
majore pe tărâmul gândirii, atunci ar fi fost poate mai potrivit ca el să-și aducă aminte de Spinoza sau de Kant. Aceștia au fost oameni pentru care o viață netulburată de evenimente exterioare, de drame personale a putut asigura ambianța propice unei reflecții tenace și prelungite.2 De îndată ce și-au recunoscut vocația, biografia lor nu a mai reprezentat decât o succesiune de pași prin care a luat naștere acea operă pe care au lăsat-o posterității. Viața lor a fost
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
început încă din anii adolescenței. Întrebarea va fi, așadar: care au fost germenii acestei prefaceri, o prefacere care a putut apărea uimitoare celor ce l-au cunoscut atunci? Ludwig Wittgenstein a crescut în mediul culturii vieneze a epocii. Iar în ambianța familiei iradierea la care a fost expus era deosebit de puternică. Tatăl său a fost un protector al artelor frumoase, un sprijinitor al avangardei artistice, bunăoară al compozitorului Arnold Schönberg sau al pictorului Gustav Klimt, iar mama făcuse din palatul familiei
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
Weininger. Impactul mesajului lor asupra formării personalității lui Ludwig Wittgenstein trebuie să fi fost foarte puternic. Căci acest mesaj venea cel mai mult în întâmpinarea înclinației sale spre idealism moral și autenticitate, o înclinație care a fost favorizată și de ambianța intelectuală și artistică a familiei sale. Sora lui, Margarethe (Gretl), o persoană deosebit de cultivată, care înregistra tot ceea ce se petrecea pe scena intelectuală și artistică vieneză, era o admiratoare entuziastă a lui Karl Kraus. Dată fiind influența ei asupra intereselor
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
Wittgenstein i-a împărtășit lui Pinsent planul său de a părăsi Cambridge pentru a lucra câțiva ani, în deplină singurătate, într un loc izolat din Norvegia. El ajunsese la concluzia că numai dacă va întrerupe pe deplin contactul cu o ambianță în care se cultiva subtilitatea sofistică, o virtuozitate intelectuală ostentativă, dacă se va desprinde de stereotipiile și distracțiile unei vieți burgheze, va putea înfăptui o operă autentică. Lui Pinsent i-a spus că nu există ceva demn de atenție între
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
trăiască și ce să facă. Acest contrast a fost accentuat de faptul că, atât în Austria cât și în Anglia, contactul lui cu viața oamenilor obișnuiți a fost aproape inexistent. Își dorea însă o viață plină de neajunsuri, într-o ambianță neprietenoasă, ca probă aspră a caracterului. Iată prima lui însemnare, la 10 august 1914, în notele sale scrise într-un cod: „îmbrăcat ca recrut, puține șanse să-mi pot valorifica cunoștințele tehnice. Am nevoie de foarte multă bună dispoziție și
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
atâta putere pentru a nu pierde buna dispoziție și energia“33. Mulțumirea de sine, prostia obraznică și răutatea multora din jurul său fac ca aproape orice activitate să fie un chin pentru cel care până atunci a putut să-și aleagă ambianța și să dispună în ceea ce privește contactele cu semenii. Chin în care Wittgenstein preferă să vadă puterea purificatoare a suferinței. Are parte curând de experiențe zguduitoare. La sfârșitul lui august, fratele său Paul, un pianist virtuoz, își va pierde pe front mâna
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
Ca orice autor care crede că are ceva de spus, dar nu a publicat încă, Wittgenstein simțea nevoia să discute cu cineva ideile sale. Russell era departe. Totodată, Wittgenstein bănuia încă de pe acum că o persoană atât de străină de ambianța culturală în care a crescut va avea greutăți să perceapă miza centrală a scrierii sale. Trimis în toamna anului 1916 la Olomouc, în Moravia, la o școală de ofițeri de artilerie, Wittgenstein a avut norocul să-l cunoască pe Paul
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
care el vedea obiectivul ultim al activității filozofice. A lucrat mult și a avut impresia că înaintează în munca lui. L-a ajutat însă să lucreze și să se simtă mai bine, într-o măsură greu de apreciat, și acea ambianță intelectuală și afectivă pe care i-au oferit-o noii săi prieteni de la Cambridge. Prietenii reprezintă un capitol aparte în viața lui Wittgenstein, asupra căruia se cuvine să stăruim. Spre deosebire de filozoful modern tipic, care intră în posesia ideilor sale prin
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
căutat să-i îndepărteze pe cei în prezența cărora nu se simțea bine și nu putea gândi bine.77 Deoarece orele petrecute cu studenții erau ore de intensă concentrare, ore în care „lucra“, Wittgenstein s-a străduit să creeze o ambianță cât mai puțin formală. După ce a folosit o scurtă perioadă de timp spațiile Universității, el și-a invitat studenții în propriul apartament de la Trinity College. În încăperea în care îi primea nu era loc mult și intra un mic număr
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
pe care cu greu îi pot întâlni în lumea universitară. Cea mai rară și mai prețioasă virtute a filozofului este sinceritatea și simplitatea. Este însă tocmai însușirea pe care un tânăr o va putea păstra cel mai greu într-o ambianță intelectuală rafinată și snoabă. Atunci când Drury i-a povestit despre un prieten al său care a investit trei ani de zile de muncă susținută pentru a scrie o teză de doctorat în filozofie și a renunțat apoi să o prezinte
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
sale. 39 L. Wittgenstein, Geheime Tagebücher 1914 1916, ed. cit., p. 70. 40 Ibidem, p. 74. 41 Paul Engelmann, op. cit., p. 96. Mărturiile lui Engelmann au constituit punctul de plecare al unui șir de lucrări care discută Tractatus-ul pe fundalul ambianței culturale vieneze a epocii. 42 Răspunzând unor observații ale lui Russell, Wittgenstein îi scria la 19 august 1919: „Acum mi-e teamă că tu nu ai sesizat cu adevărat afirmația mea esențială, față de care întreaga chestiune privitoare la propozițiile logice
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
au expresiile limbajului în variate contexte ne ajută să ne împotrivim tentației puternice de a accepta că noi înțelegem o expresie doar în relația cu ceea ce se petrece în noi atunci când o pronunțăm sau auzim, și nu cu o întreagă ambianță din trecut și din prezent. Cu referire la expresia „a vorbi ca un automat sau ca un papagal“, Wittgenstein evocă ideea că deosebirea dintre ceea ce desemnează această expresie și una care stă pentru vorbirea omului care reflectează la ceea ce spune
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]