1,900 matches
-
metabolismului glucidic, lipidic, al sărurilor minerale și al celui energetic. Astfel, s-a stabilit o reactivitate mărită a sistemelor ce reglează nivelul glucozei în sânge, o tendință spre hipocaliemie, hipofosfatemie, hipernatriemie însoțită de eozinofilie, hipoholesterinemie, activarea peroxidării lipidelor, diminuarea proceselor anaerobe, însoțită de creșterea celor aerobe ale metabolismului energetic, ultima fiind considerată drept reacție de adaptare survenită în urma deminuării proceselor metabolice din scoarța cerebrală la indivizii cu nevroze. În nevroze se relevă tendința de creștere a concentrației bazale în plasmă a
Nevroză () [Corola-website/Science/298705_a_300034]
-
lipide, mai ales fosfolipide, este plasată la periferie în strânsă relație cu membrana celulară , centrul fiind ocupat de hemoglobină. Metabolismul eritrocitar este destul de intens în ciuda absenței nucleului și a mitocondriilor energia fiind obținută în cea mai mare parte prin glicoliză anaerobă. Energia este folosită pentru activitatea pompei de Na+-K+, pentru reducerea methemoglobinei, ca și pentru menținerea formei specifice. ATP conținut în hematii joacă un rol important în menținerea formei acestora prin reglarea fluxului membranar de Na+ și K+ ca și
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
în menținerea formei acestora prin reglarea fluxului membranar de Na+ și K+ ca și a deformabilității. Scăderea ATP face ca hematiile să devină mai sferice prin acumularea de Na+ și apă iar membrana devine mai puțin elastică. Dintre produșii glicolizei anaerobe, 2-3 difosfogliceratul prezent în cantități mai mari decât în alte celule are rol în eliberarea O2 la țesuturi deoarece legarea sa de hemoglobină îi scade afinitatea pentru O2. In hematii există numeroase sisteme enzimatice (anhidraza carbonică, catalaze, fosforilaza, dehidrogenaza, colinesteraza
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
lungire a catenei monozaharidelor i) reacții care duc la scurtarea catenei unei oze j) transformări biochimice ale ozelor. Transformările biochimice ale glucidelor în organismele vii au loc atât în absență oxigenului cât și în prezența lui. Fermentația alcoolică este procesul anaerob în care sub acțiunea microorganismelor din drojdia de bere are loc transformarea glucozei în etanol și dioxid de carbon. 1. aldehida glicerica 2. dihidroxiacetona, este cea mai simplă trioza 3. pentozele se găsesc în natură sub formă de glicozizi, esteri
Monozaharidă () [Corola-website/Science/306988_a_308317]
-
posibil, sulfați. pH-ul a fost calculat a fi 7,7 + sau - 0,5. A fost detectat perclorat (ClO), un puternic oxidant. În anumite condiții, percloratul poate împiedica dezvoltarea vieții; unele microorganisme însă, obțin energie din această substanță prin reducere anaeroba. Cand se amestecă cu apă, el poate reduce cu mult punctul de îngheț, într-o manieră similară cu sarea. Percloratul poate, deci, duce la formarea de mici cantități de apă lichidă pe Marte. "Phoenix" poartă versiuni îmbunătățite ale camerelor panoramice
Phoenix Mars Lander () [Corola-website/Science/308747_a_310076]
-
se presupune că doar 1% din toate speciile de drojdie ar fi fost descoperite. Drojdia nu necesită lumină pentru a crește. Pentru acest scop ea utilizează resurse organice ca surse de energie. Unele specii necesită oxigen pentru “respirație”, altele, deși anaerobe, necesită oxigen pentru înmulțire. Drojdia se reproduce sexuat sau asexuat (cel mai des asexuat). Drojdia a fost cel mai mult folosită în biotehnologie. Fermentarea zahărului este cea mai veche și largă aplicație a acestei tehnologii. Multe specii de drojdie au
Drojdie () [Corola-website/Science/307763_a_309092]
-
Și această a doua fază absoarbe energie și în urma reformării rezultă hidrogenul. Această variantă cu două trepte este aplicată mai ales în utilaje cu capacitate mai mică. La utilizare biomasei cu umiditate mai mare, de exemplu deșeul menajer, prin fermentare anaerobă rezultă metan în procent de 60-70%. Acesta curespunde biogazului din băligar. După desulfurare biogazul se poate utiliza direct ca și combustibil în pile de combustie de tip MCFC sau SOFC, de unde este adevărat într-o anumită măsură rezultă CO2 care
Fabricarea hidrogenului () [Corola-website/Science/307810_a_309139]
-
construite (fără unitate de reformare) necesită pe post de combustil hidrogen de o anumită puritate. Apare justificată trecera alimentării de la gaz metan la hidrogen pentru a mări cererea de pile de combustie de joasa temperatura de tip PEMFC În condiții anaerobe, din biomasă se poate obține hidrogen prin fermentație direct cu ajutorul microorganismelor. Dacă se utilizează culturi bacteriele mixte, ultima verigă a lanțului nutrițional va trebui decuplată. Deoarece din considerente de cinetica reacțiilor eliberarea hidrogenului molecular de către microorganisme are loc doar la
Fabricarea hidrogenului () [Corola-website/Science/307810_a_309139]
-
30%) determină formarea cristalelor de sare pe țărmul mării. Densitatea extremă (1.24 kg/l) fac posibilă plutirea corpului uman în apă fără să fie nevoie de a înota. Contrar așteptărilor, în apa aceasta sărată pot să trăiască anumite bacterii anaerobe, ca cele care descompun salpetrul, sulful și celuloza. Chiar unele plante, ca de exemplu "Halophytele", pot supraviețui în aceste condiții extreme de mediu. Concentrația ridicată de sare a apei atrage turiștii nu numai pentru distracție (apa sărată menține corpul că
Marea Moartă () [Corola-website/Science/303975_a_305304]
-
sub acoperiș a furajelor fibroase uscate înlătură pierderile și degradările cauzate de intemperii și permite uscarea suplimentară în timpul depozitării prin infiltrarea de aer. Pentru depozitarea și păstrarea furajelor verzi se folosesc două metode de însilozare și anume: în spații etanșe (anaerobă) și în spații neetanșe (aerobă).
Construcții () [Corola-website/Science/304312_a_305641]
-
nivelul celulelor, iar dioxidul de carbon (CO) rezultat este eliminat prin intermediul expirației. Toate organismele aerobe au nevoie de oxigen pentru a-și crea energia prin respirație, prin metabolismul moleculelor bogate în energie, precum glucoza. Pe Pământ există însă și organisme anaerobe, ca de exemplu unele microorganisme din lacurile subterane. Din punct de vedere fiziologic și biochimic, se pot deosebi: respirația externă și respirația internă (sau celulară). Se deosebesc următoarele tipuri: Au loc o serie de procese biochimice la nivelul celulei (mai
Respirație () [Corola-website/Science/312093_a_313422]
-
o bacterie neflagelată, gram-pozitivă, ce au forma de ace cu gămălie. Bacterie necapsulată, si nesporulată, imobila, care la cololrația Neisser apare colorată polarizat. La microscop bacteria apare sub formă de bastonașe grupate sub forma literei V sau Y.Este facultativ anaeroba,oxidazonegativi și catalazopozitivi.Speciile cu tropism uman cele mai întîlnite șunt: 1. C.diphtheriae cu 3 biovaruri: mitis,intermedius și gravis; 2. C.minutissimum ce determină o afecțiune cutanata: eritema; 3. C.mycetoides care poate produce ulcere cutanate tropicale, etc.
Corynebacterium diphtheriae () [Corola-website/Science/310851_a_312180]
-
parenchim aerifer, ferigi). Pentru desfășurarea tuturor activităților plantele au nevoie de energie. Pentru această se ard o parte a substanțelor organice proprii (substanțe din structura organismului) ce se transformă în energie. Există două tipuri de respirație la plante: aeroba și anaeroba. Prin respirația aeroba sunt degradate substanțele organice proprii cu consun de oxigen și rezultă compuși anorganici H20 și CO2 + energie. Acest tip de respirație are loc doar când oxigenul lipsește și poate satisface nevoile organismului un timp limitat și scurt
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
respirația aeroba sunt degradate substanțele organice proprii cu consun de oxigen și rezultă compuși anorganici H20 și CO2 + energie. Acest tip de respirație are loc doar când oxigenul lipsește și poate satisface nevoile organismului un timp limitat și scurt. Respirația anaeroba degradează incomplet substanțele organice proprii rezultând alte substanțe organice (cu moleculă mai mică) + energie. De aceea energia produsă este foarte mică. Ca urmare a acțiunii factorilor de mediu apar frunzele metamorfozate, cu roluri fiziologice diferite. -întreaga frunză se transformă într-
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
lacurilor și al mlaștinilor. Unele se pot înmulți în tuburile de fier ale conductelor de apă pe care le astupă. În lipsa sărurilor feroase, unele bacterii feruginoase pot oxida și săruri manganoase formând zăcămintele de mangan. Bacteriile metanogene sunt bacterii obligat anaerobe producătoare de metan. În prezența unor catalizatori celulari ele reduc dioxidul de carbon (CO) în metan (CH) în condiții anaerobe: Sunt reprezentate de genurile "Methanobacillus" și "Methanothrix". Bacteriile metanogene sunt răspândite în bălți și lacuri, în nămolul mlaștinilor și în
Chemosinteză () [Corola-website/Science/304753_a_306082]
-
În lipsa sărurilor feroase, unele bacterii feruginoase pot oxida și săruri manganoase formând zăcămintele de mangan. Bacteriile metanogene sunt bacterii obligat anaerobe producătoare de metan. În prezența unor catalizatori celulari ele reduc dioxidul de carbon (CO) în metan (CH) în condiții anaerobe: Sunt reprezentate de genurile "Methanobacillus" și "Methanothrix". Bacteriile metanogene sunt răspândite în bălți și lacuri, în nămolul mlaștinilor și în apele de canal. Trăiesc și în stomacul animalelor erbivore, unde participă la degradarea hranei vegetale. Ele sunt importante pentru producerea
Chemosinteză () [Corola-website/Science/304753_a_306082]
-
în urmă cu 400 de milioane de ani alcătuia adevărate păduri, azi feriga are între 9000 și 12000 de varietăți. După moartea lor aceste plante se scufundau în mlaștină unde fiind izolate de aerul atmosferic urmează o serie de procese anaerobe, în primele faze se formează "turba". Prin migrația marilor aceste mlaștini au fost acoperite cu sedimente, creându-se temperaturi și presiuni ridicate, care intensifica procesele de incarbonizare, presiunea elimina apă din "turba" astfel ia naștere "cărbunele brun" (Lignit). Dacă aceste
Cărbune () [Corola-website/Science/304844_a_306173]
-
benzoatul de sodiu este permis ca aditiv alimentar de la până la 0,1%, în conformitate cu buletinele oficiale AFCO Acest mecanism începe cu absorbția de acid benzoic în celulă. Dacă în pH-ul intercelular apar modificări la 5 sau mai jos, de fermentare anaerobă a glucoză prin fosfo-fructo-cinesă sau microbiană este scăzut cu 95%. În combinații cu acid ascorbic (vitamina C, E300), benzoatul de sodiu și benzoatul de potasiu poate forma benzen, un cunoscut carcinogen. Căldura, lumina, concentrația și alți factori pot afecta rata
Benzoat de sodiu () [Corola-website/Science/314530_a_315859]
-
procesul natural de descompunere a materiilor organice este accelerat. Compostarea poate fi efectuată atât în mici instalații individuale din gospodării, cât și în mari instalații industriale (ex. stații de epurare). Ea poate avea loc atât prin fermentare aerobă, cât și anaerobă. O altă sursă de biogaz sunt nămolurile municipale, rezultate din stațiile de epurare a apelor uzate orășenești sau din stațiile de epurare industriale. Materiile combustibile pot fi obținute atât prin prelucrare biologică, cât și prin procese de piroliză și gazeificare
Gestionarea deșeurilor () [Corola-website/Science/313818_a_315147]
-
de hipoclorit de sodiu), sau hidroliza în continuare a 2-oxopropiononitrilui, formate prin reacția clorurii de acetil pe cianură de potasiu: Piruvatul este produsul final al căilor de catabolizare a glucozei (glicoliza, calea pentozo-fosfaților, Entner-Doudorov). Este substrat pentru fermentarea în condiții anaerobe, iar în ciclul Krebs in condiții aerobe. Aceste reacții apar în citoplasmă. În celulele musculare (transformare lactică) sau în drojdie de bere (pentru fermentație alcoolică). Fermentații suplimentare sunt posibile la enterobacterii. A se vedea căile fermentative ale enterobacteriilor. enzima lactat
Acid piruvic () [Corola-website/Science/319430_a_320759]
-
care degradarea biologică a produselor de origine animală se realizează în condiții aerobe; 49. Unități de prelucrare a subproduselor de origine animală prin producere de biogaz - unități în care degradarea biologică a produselor de origine animală este realizată în condiții anaerobe pentru producerea și colectarea de biogaz; 50. Centru de colectare a subproduselor de origine animală ce nu sunt destinate consumului uman - unitate de colectare și tratare a unor subproduse de la animale, destinate pentru a fi utilizate pentru furajarea animalelor care
NORMĂ SANITARĂ VETERINARĂ din 16 martie 2010 (*actualizată*) privind procedura de înregistrare/autorizare sanitar-veterinară a unităţilor/centrelor de colectare/exploataţiilor de origine şi a mijloacelor de tranSport din domeniul sănătăţii şi al bunăstării animalelor, a unităţilor implicate în depozitarea şi neutralizarea subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman şi a produselor procesate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265171_a_266500]
-
ambalaje - operațiunea de reprelucrare într-un proces de producție a deșeurilor de ambalaje pentru a fi folosite în scopul inițial sau pentru alte scopuri. Termenul include reciclarea organică, dar exclude recuperarea de energie; ... t)reciclare organică - tratarea aerobă (compostare) sau anaerobă (biometanizare), în condiții controlate, utilizându-se microorganisme, a părților biodegradabile ale deșeurilor de ambalaje, care produc reziduuri organice stabilizate sau metan. Depozitarea în depozite nu poate fi considerată reciclare organică; ț) reutilizarea ambalajelor - orice operație prin care un ambalaj care
LEGE nr. 249 din 28 octombrie 2015 (*actualizată*) privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273045_a_274374]
-
organismului 2.282 Examenul lichidului spermatic 2.2820 Spermograma 2.2821 Examen citologic \- frotiu colorat 2.2829 Alte investigatii privind examenul lichidului spermatic 2.3 BACTERIOLOGIE VIRUSOLOGIE 2.30 Bacteriologie 2.300 Hemocultura 2.3000 Bacterii aerobe 2.3001 Bacterii anaerobe 2.3002 Mycobacterium sp. 2.3009 Alte investigații privind hemocultura 2.301 Lichide de puncție 2.3010 Lichide cefalorahidian 2.30100 Examinarea sedimentului pe frotiu colorant Gram - prezenta bacteriilor 2.30101 Cultivarea sedimentului pentru bacterii 2.30102 Decelare de antigene
ORDIN nr. 1.782 din 28 decembrie 2006 (*actualizat*) privind înregistrarea şi raportarea statistică a pacienţilor care primesc servicii medicale în regim de spitalizare continuă şi spitalizare de zi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273188_a_274517]
-
decelare BAAR 2.30105 Cultivare Mycobacterium 2.30109 Alte examinări privind lichidul cefalo- radihian 2.3011 Alte lichide de puncție - pleural, pericardic, articular, peritoneal 2.30110 Examinare pe frotiu - colorat Gram 2.30111 Cultivare bacterii aerobe 2.30112 Cultivare bacterii anaerobe 2.30113 Frotiu pentru BAAR 2.30114 Cultivare Mycobacterium 2.30119 Alte examinări privind alte lichide de puncție 2.302 Tract respirator superior 2.3020 Prelevare din cavitatea bucală 2.30200 Cultivare bacterii aerobe 2.30201 Cultivare bacterii anaerobe 2
ORDIN nr. 1.782 din 28 decembrie 2006 (*actualizat*) privind înregistrarea şi raportarea statistică a pacienţilor care primesc servicii medicale în regim de spitalizare continuă şi spitalizare de zi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273188_a_274517]
-
bacterii anaerobe 2.30113 Frotiu pentru BAAR 2.30114 Cultivare Mycobacterium 2.30119 Alte examinări privind alte lichide de puncție 2.302 Tract respirator superior 2.3020 Prelevare din cavitatea bucală 2.30200 Cultivare bacterii aerobe 2.30201 Cultivare bacterii anaerobe 2.3021 Aspirat bucal, biopsie bucală 2.30210 Cultivare bacterii aerobe 2.30211 Cultivare bacterii anaerobe 2.3022 Exsudat nazal 2.30220 Staphylococcus aureus - portaj 2.30221 Streptococcus pyogeaes - portaj 2.3023 Leziuni mucoasa nazală 2.30230 Cultivare bacterii aerobe
ORDIN nr. 1.782 din 28 decembrie 2006 (*actualizat*) privind înregistrarea şi raportarea statistică a pacienţilor care primesc servicii medicale în regim de spitalizare continuă şi spitalizare de zi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273188_a_274517]