2,924 matches
-
unor noi „miracole” zilnice, la Îndemîna omului acestui veac. Ulise trasează astfel de la Început mai multe filoane ale viziunii, ce se Întretaie și suprapun, Își fac ecou, Într-o alcătuire rapsodică: spectacolul orașului modern generează În egală măsură entuziasmul și angoasa, confesiunea solitarului frustrat și reveria eliberatoare a unor evaziuni dincolo de „mucegaiul birourilor”. Ca spectator-reporter al tumultului vieții pariziene, Voronca prelungește În Ulise viziunea din poemele „integraliste” Într-o sintaxă, totuși, mai destinsă. „Veacul asigurărilor și al reclamei luminoase” e surprins
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
discursul erotic din Colomba Își Împrumuta reperele În mod ca și exclusiv din același cadru, iar În Ulise și Brățara nopților deschiderile spre asemenea orizonturi echilibrau, oarecum, febra „Împărăției afișelor luminoase”. Plante și animale șterge Însă cu totul urmele vechilor angoase, pentru a se exprima ca elogiu al cosmosului primar. Sub un motto, Între altele, din San Francesco d’Assisi, se anunță o lirică a fraternității cu făpturile elementare, iar cîteva propoziții din Odobescu promit instalarea Într-un peisaj plin de
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
LÎngă vulturii voștri pe care i-ați dresat să sfîșie plămînii / Oricărui aducător de flăcări”, „Călăi sau frați, iată-mă pășesc printre voi, / Și nu știu ce-mi Înfigeți În omoplat: un pumnal sau o aripă”), poetul Își mărturisește deopotrivă angoasele și speranțele, În versuri adesea patetice, În care colocvialitatea whitmaniană concurează masiv imagismul luxuriant al poemelor de pînă acum, expresia se simplifică, devine mai directă, ajungînd frecvent pînă la transparența programatică. Iar la această limită extremă lirismul e prejudiciat de
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
acest regim vizionar, de la „frontierele somnului”. Sentimentul Înstrăinării rămîne doar o amintire dureroasă („Am fost pretutindeni omul Străin, / Care ascultă, fără să ia parte, tocmelile, căderile la Învoială”), fiind larg compensat acum de starea de beatitudine a omului eliberat de angoase, ajuns la mult rîvnita „revelație”, Într-un tărîm transcendent, de unde orice senzație de constrîngere e absentă, iar cosmosul Întreg se descoperă privirii extaziate ca pură transparență, realitate esențializată, ieșită din timp: „Timpul și spațiul albesc departe ca niște resturi ale
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
ce nu eludează referința „realistă”, oricîte straturi ale fanteziei ar acoperi-o. Abia În Patmos ajunge de fapt În pragul vizionarismului oniric, ce substituie În mare măsură freneziei de „operator al limbajului” ambiguitatea specifică a unor stări de spirit aliind angoasa, stranietatea programaticului „depaysement”, cu reveria totalizantă. La Întrebările puse de G. Călinescu cu privire la apartenența poetului la una sau alta dintre orientările avangardei, se poate așadar răspunde că fiecăreia dintre acestea scrisul său Îi este dator prin cîteva note caracteristice, topite
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
1977, pp. 407-467. Panksepp, J., „Les circuits des émotions”, Les Emotions, Science et Vie, nr. 168, ediție specială, 1989, pp. 58-67. 84. Ce ne înspăimântă și ce ne face să plângem? Neurobiologia și chimia emoțiilor... Sistemul de comandă al fricii (angoasă, anxietate etc.) poate fi declanșat în egală măsură de stimulări intracerebrale, dând naștere, de exemplu, fricii de șoarece în cazul pisicii. Se pare că incitatorii naturali sunt durerea și amenințarea distrugerii. Reacțiile declanșate sunt fie fuga (atunci când aceasta e posibilă
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
pare să se datoreze selecției naturale: un animal care nu e fricos are toate șansele să fie vânat și să nu aibă posibilitatea să-și transmită genele. Fără îndoială că, din acest motiv, frica (sau forma sa cronică la om, angoasa, anxietatea) este un sistem foarte puternic, generând numeroase tulburări comportamentale sau mentale; în opinia psihologilor clinicieni, independent de orice școală sau teorie, angoasa pare să fie numitorul comun al bolilor mentale. În fine, al patrulea circuit este sistemul depresiei (al
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
să-și transmită genele. Fără îndoială că, din acest motiv, frica (sau forma sa cronică la om, angoasa, anxietatea) este un sistem foarte puternic, generând numeroase tulburări comportamentale sau mentale; în opinia psihologilor clinicieni, independent de orice școală sau teorie, angoasa pare să fie numitorul comun al bolilor mentale. În fine, al patrulea circuit este sistemul depresiei (al tristeței), care poate fi observat mai ales la maimuță și la om. Bunul mers al acestui sistem corespunde activităților sociale, printre care faimosul
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
al plăcerii sexuale. Astfel, cantități mari de occitocină și de neurotransmițători opiacei sunt produși în creier în momentul orgasmului. În schimb, depresia socială este provocată de absența contactului social (cald și blând) și declanșează plânsul, lamentațiile, panica, iar la om, angoasa existențială. Acest sistem corespunde și unor zone nervoase (de exemplu, stimulările intracerebrale la porcușorul de Guineea provoacă țipete de tristețe). Panksepp, care a studiat împreună cu colegii săi aceste emoții, consideră că mecanismele biochimice ale sistemului depresiei (tristețea și mâhnirea la
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
mai precis acelei regiuni din scoarța cerebrală atât de atrofiată de abundența stimulilor încât reduce totul la scheme prestabilite, stereotipuri și clișee). În cel de-al doilea caz, obiectul este cel care impune trauma propriei sale prezențe, generând perplexitate și angoasă. În plus, trebuie să precizăm că un rol important în subminarea distincției amintite revine, în cadrul modelului propus de Bottiroli, trecerii de la „global” la „local”, renunțării la articolul hotărât și postulării unei viziuni adverbiale asupra realului (perspectiva creează, la urma urmelor
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
hors-signifié), deci și în afara limbajului, în acel ținut al nimănui din care pândește spaima și nebunia. Este aproape de prisos să mai adăugăm că, în acest al doilea caz, obiectul este cel care impune trauma propriei sale prezențe, generând perplexitate și angoasă. Ponge însuși făcea o distincție similară într-un „proem” intitulat Les Façons du regard, referitor nu numai la posibilele moduri de a privi, ci și la acelea de a scrie. Din punctul său de vedere, ar exista cel puțin două
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
și simplu „mincinoasă”, dispusă să inducă în eroare, mimând coerența într-o lume prin excelență incoerentă ș.a.m.d. Nu putem spune cu precizie. Totuși, putem bănui că, mai mult decât proza romanelor (fie ele polițiste, realiste, de atmosferă etc.), angoasa provoacă „proza lumii”, în care se pot recunoaște evenimente și personaje livrești, ca și cum acestea ar căpăta o existență independentă față de cărțile care le-au generat și ar amenința să răstoarne în uitare „clipele trăite, prea asemănătoare clipelor din literatură, când
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Impaciența și lăcomia acumulării „În sfîntul meu nesațiu, delirul meu cel mare” Pentru Ion Heliade Rădulescu a scrie Înseamnă, În sensul cel mai plin, a crea, a face. Noțiunea de gratuitate (plăcere) nu intră În limbajul său. Nici aceea de angoasă, răspîndită printre spiritele Întemeietoare. Limpede, hotărît este la Heliade sentimentul datoriei. Literatura este o datorie, o politică („iată dar că adevărata literatură a unei națiuni este adevărata ei politică”) și competența ei se Întinde de la gramatică la ideea de divinitate
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Îmbată, se-ncîntă, se uimește, Nu știe ce s-admire, căci tot aici răpește. Și sufletul rămîne, o dată ce-am privit, Sub farmecile artii, aicea lănțuit, Sclavie mult mai dulce decît chiar libertatea!...” neliniște repede convertită Într-o plăcere fără margini. Angoasa nu-i făcută pentru Bolintineanu. Tristețea cea mai adîncă (aceea a lui Conrad) devine hrana unei zgomotoase bucurii lirice. O bucurie ce ia ușor drumul desfătării. Există mai multe trepte ale voluptății În poezia lui Bolintineanu și pe treapta de
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
limbajul. Bolintineanu are, În aceste timpuri fierbinți, o psihologie de risipitor. Scrie mult (19 volume Într-un răstimp de 25 de ani), În toate genurile. Scrie, bănuim, cu bucurie. Din nici un rînd nu se poate deduce, repet, oboseala, decepția, panica, angoasa, bolile subtile ale creatorului. Chiar și În durerea cea mai neagră, scrisul lui este jovial, În tragedia cea mai atroce se găsește cîte o vorbă drăguliță, o dalbă silabă care să trădeze pleniludinea afectivă a celui ce așterne pe hirtie
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de durere, Plîng oftez, suspin, mă vaiet, lumina nu-i la vedere.” Conachi este primul nostru poet astenic. Conachi este primul nostru poem astenic. Romanticii vor da o mai mare identitate lirică acestor nuanțe ale suferinței erotice. Melancolia, sentimentul solitudinii, angoasa sînt simptome curente În poezia lor. N-a dispărut nici plăcerea chinului erotic. Sihleanu spune Într-un vers: „iubesc a mele chinuri și voi a suferi”. Și tot el: „Iubirea pentru mine e numai o durere, Un șir de suferințe
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
a peisajului liric se profilează aici: un loc plin de jele, un spațiu-martor, În care pustiul, ceriul și stelele devin complicii și mesagerii unei mari pasiuni. Peisajul liric are o mai mare consistență atunci cînd poetul vorbește mai direct de angoasa lui erotică. În Scrisoare către Zulnia aflăm imaginea unui mare neastîmpăr și a unei voințe energice (În contradicție cu scopul ei) de singurătate. Traduse În semnele naturii, ele configurează un peisaj liric caracterizat prin cîteva elemente materiale: „Călători pe văi
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
una din cele șase forțe care determină cursul dezvoltării și reglează comportamentul. Ea constituie aspectul vieții mentale cel mai direct legat de Întregul organism. Din lipsa de afecțiune părintească iau naștere unele conflicte ale adolescenților cu adulții, apariția stărilor de angoasă, a sentimentelor de culpabilitate sau frustrare.” Adolescența este numită de unii psihologi „vârsta entuziasmului juvenil”, având caracteristică o agitație a comportamentului. Noua etapă este cea a afirmării pozitive de sine. Între copilăria amorțită Încă și maturitatea deseori sărăcită, viața În
EDUCAȚIA RELIGIOASĂ – O NECESITATE PENTRU SUFLETUL TUTUROR COPIILOR. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mariana DINTER, Adriana NASTASĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2133]
-
o respingi. Uite, focul nu țâșnește direct din nări, ci de mai departe. Aripile sunt mai mari și mai întinse decât de obicei. Ochii nu au pupile, sunt ca ai statuilor vechilor greci... Ce înseamnă asta ? — Ești confuză. Sentimentul unei angoase, mai bine totuși decât gândul morții. Nu uita, e anul dragonului. Vremea începuturilor. Închise caietul și i-l dădu înapoi. Ea își lăsă mâna într-a lui. — Cum de reușești toate astea ? șopti. Să te simt, dintr-odată, atât de
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
lecția despre măsură și mai avem căteva noțiuni de recuperat pentru că, așa cum aserta C. Noica, „o școală în care profesorul nu învață și el, este o absurditate”. Fiindcă de la plictis și indiferență e un simplu pas pănă la frustrare și angoasă. Și pentru că tot este blamat, tot irită și naște controverse, dezvoltă repulsii intestine, Mihai Eminescu, închei prin căteva cuvinte ale sale care ne invită să nu uităm că „în fiecare om universul se opintește”.
Profesorul, interfaţă la un nonsens – apologii, frustrări şi nostalgii subiective. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Daniel Murăriţa () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2312]
-
din monedele non-capitaliste, făcând în același timp să persiste afectele și raporturile care dirijează universurile relaționale capitaliste. Într-adevăr, se manifestă o puternică rezistență față de dar ca raport în afara oricărei contabilizări și, în mod mai general, actorii exprimă o reală angoasă față de datorie ca dependență de colectiv, desemnând "conturi în negativ" sub o formă finalmente foarte apropiată de ceea ce ar sugera un cont bancar. Această constatare se dovedește cu atât mai pertinentă cu cât SEL apare într-o conjunctură a hegemoniei
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
și protective), aceste temeri se transformă în fobii. Există, prin urmare, și temeri disproporționate, decalate, paralizante, care sunt dacă nu distructive, periculoase, atunci inutile. Fobia constituie un exces de frică, o frică intensă și prelungită. Ea este "o istorie a angoasei, adică un sentiment de insecuritate incontrolabil, care se traduce printr-o focalizare maniacă pe o amenințare" (Braud, 2008, p. 114). Caracterizate prin apariția unor temeri foarte intense, legate de situații considerate fără pericol major de către indivizi aparținând aceleași culturi și
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de soartă, când este evidentă starea de vulnerabilitate umană. Pare însă că ceva ne răscolește. "Imaginea nenorocirii celuilalt pune grav în pericol sentimentul de invulnerabilitate pe care fiecare dintre noi îl avem în mod obișnuit. Expunerea la suferința altuia generează angoasă pentru că persoana expusă conștientizează brusc că este potențial vulnerabilă în fața unei nenorociri similare" (Rimé, 2008, p. 240). Pentru o atitudine și un comportament prompte și cât mai coerente este esențial să înțelegem faptul că situațiile de suferință sunt complexe și
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
și înțeleaptă rezolvare a conflictelor, efortul merită depus. Într-un conflict nu putem trece cu vederea convingerile, valorile, simțămintele, pasiunile, motivațiile și frustrările părților. Este necesar să găsim o cale pentru a ne (men)ține sub control emoțiile/sentimentele/îngrijorările/angoasele și de a ne ocupa de izbucnirile (emoționale ale) celuilalt. În situație de conflict relațional putem formula mai multe opțiuni pentru a crește probabilitatea ca soluția să fie utilă ambelor părți. Cu cât cele două părți profită de soluție, cu
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
dramatice experiențe, când multe dintre postulatele lui (superioare) nu mai stau în picioare, individul se trezește față-n față cu o lume care (aproape în totalitate sau în fundamentele ei) se prăbușește, iar această (neașteptată, șocantă) experiență dă naștere unei angoase extreme. Se pot instaura condițiile unui traumatism psihologic (poate fi vorba chiar de un brusc și nescontat moment de fericire ce poate produce un riscant șoc psihologic!). În ceea ce le privește, postulatele abstracte (aflate, precum am văzut, la nivel superior
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]