5,509 matches
-
a triunghiurilor platoniciene și a atomilor lui Epicur... în mod similar, Venus, care deschide De natura rerum și care, conform lui Lucrețiu, trece drept principiul vital, suflul, cauza oricărei angrenări atomice a lumii, nu există în mod flagrant contradictoriu cu anima mundi a lui Platon. La originile unui real tangibil, găsim în acest context două nume diferite, desigur, dar ele formulează o aceeași putere genezică și genealogică. Și în această privință Marsilio Ficino se folosește de serviciile lui Epicur și Platon
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
lui Raymond Sebond că a fi creștin înseamnă a fi drept, milostiv și bun... Suficient pentru a se putea vorbi de demarcarea sa de teologie și de o tentativă de secularizare a moralei evanghelice. De altfel aceeași Marie de Gournay animă în locuința ei de la Paris un cenaclu în cadrul căruia se întâlnea floarea gândirii libertine franceze. Cea care citește, meditează și redactează scrisori adresate lui Francisc de Sales este frecventată adesea și de către Thăophile de Viau care miroase a pucioasă: va
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
certitudine: hedonismul cirenaicului și inventarea de către el a unei plăceri demne de acest nume, pozitivă, cinetică, dinamică și solară. Cât despre trupul aristipian, un concept mult prea vag, nu știm cu ce seamănă: oare este făcut numai din materie? Este animat de un principiu spiritual: un suflet imaterial sau material? Coruptibil sau incoruptibil? Dezinteresul mărturisit al filosofului pentru problemele științifice exclude existența în opera lui a unei fiziologii, a unei patologii, a unei anatomii sau a unei medicine care ne-ar
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
vid, mișcare, iată leitmotivul din care decurge totul. A ieși din această explicație duce drept în zidul intelectual. Redusă la ceea ce o constituie, luminată până în cele mai mici colțișoare, lumea apare drept ceea ce e: o mașină, un mecanism, o mașinărie animată de fluxuri, mișcări, energii, forțe, tot acest ansamblu vibrând asemeni unui imens corp plin de viață. Bilanțul și rezultatele lecțiilor de fizică date de Epicur în scrisorile către Pythocles asupra naturii și către Herodot asupra fenomenelor cerești: infinitatea întregului; așadar
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Luminilor, metafora omului-mașină a accentuat această trăsătură: scripeți, roți dințate, angrenaje, înainte ca revoluția industrială să adauge pistoane, tracțiuni, presiuni și ca referința la motor să dispară apoi în favoarea alteia: discul dur informatic. în orice caz, cauzalitățile oarbe par să anime o filosofie stigmatizată pentru simplificările ei exagerate. Opoziția dintre viață, idee, imaterialul spiritualiștilor, și mecanică, atom, materia adepților imanenței pure, acționează ca un topos al istoriei filosofiei. Totuși, platonicienii nu exclud particulele concrete, lumea reală, după cum nici epicurienii nu exclud
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
puterea îLucrețiu și dorința lui de a-l converti pe Memmius), epicurismul a cunoscut metamorfoze, evoluții. Dar această revoluție pare inaugurală: a gândi Grădina ca un model comunitar pentru întreaga societate, iată o magistrală sinteză a tendințelor contradictorii ce-i animă pe epicurieni timp de patru secole... De fapt, spre sfârșitul acestui scurt tratat asupra afecțiunilor și acțiunilor, Diogene face un tablou idilic al timpurilor viitoare: dreptatea domnește în mod absolut, iubirea reciprocă triumfă, fortificațiile cetăților nu mai au nicio utilitate
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
raison d’Etat a Franței a constat tocmai în faptul că a reușit să slăbească în foarte mare măsură Sfântul Imperiu Roman - și Spania, odată cu el. Acest lucru a constituit însă ulterior un stimul pentru regele Ludovic al XIV-lea, animat de dorința de a controla centrul Europei. Pacea de la Utrecht (1713) În urma semnării în 1713, la Utrecht, a păcii care a încheiat războiul spaniol de succesiune (1701-1713), sistemul internațional suferă din nou o serie de schimbări importante. Este vorba în
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
și economic, dar eventualitatea - fie și numai ipotetică - a anulării autorității statelor este indezirabilă, întrucât statele sunt nu numai cele mai înalte forme de organizare colectivă coezivă, ci și singurele capabile să asigure simultan securitate și bunăstare. Prin opoziție, hiperglobaliștii animați de valori neoliberale consideră statul un construct anacronic, inadaptat și ineficient în epoca globalizării și salută triumful autonomiei individuale și al principiilor economiei de piață asupra stat-centrismului. Dincolo de aceste evaluări mai mult sau mai puțin ireconciliabile, înrădăcinate în tradiții filosofice
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Florina BRAN Gheorghe MANEA Ildikó IOAN Carmen Valentina RĂDULESCU Cuvânt-înainte Globalizarea este astăzi o realitate situată dincolo de controverse, interesul pentru analiza și cunoașterea procesului fiind animat nu atât de nevoia de a demonstra existența lui, cât de aceea de a pregăti o gestionare adecvată. Aceasta este necesară pentru a se asigura fructificarea oportunităților și evitarea pierderilor pe care globalizarea are potențialul să le producă, având în
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
globalizare Sub formă de concept, termenul de globalizare a fost folosit prima dată de Theodorov Levitt în lucrarea Globalization and Marketing, în anul 1980. În delimitarea unui concept - categorie filosofică - o etapă importantă este definirea forțelor motrice, a principiilor care animă conceptul și-l aduc în lumea reală și căror obiective servește conceptul. Literatura de specialitate oferă o gamă largă de opțiuni (caseta 2), care nu sunt convergente, împărțite de altfel și între actorii implicați în procesul de globalizare: oamenii obișnuiți
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
ales viitorul indivizilor, comunităților, populației Terrei (care au aparținut cândva unor state-națiuni). Ca fenomen, globalizarea operează în economia concretă, aducând schimbări profunde de ordin economic, financiar, social, informațional, al comportamentelor umane, al modelelor de producție și consum. Forțele motrice care animă globalizarea sunt inspirate de conceptele neoliberalismului, ale economiei de piață în general, perfecționate de însuși fenomenul ca atare precum fluxurile de informații și cunoștințe, liberalizarea capitalului, a pieței forței de muncă, atotputernicia (financiară, politică, managerială etc.) a corporațiilor transnaționale etc.
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
deșeuri de fontă, fier și oțel), IMM-urile nu sunt încurajate să acceadă și să-și consolideze poziția pe piețele externe. Ele puteau prelua o parte din cele circa patru milioane de locuri de muncă desființate în timpul „tranziției” și să anime activitatea economică în România. Nu a existat o gândire coerentă, proactivă, profesionistă a decidențelor din domeniul agriculturii, pentru a dinamiza acest sector care, în 1989, avea un aport de 14,9% la formarea PIB-ului și numai de 6% în
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
tribul Tiv reușesc să propună o lectură În forță a lui Hamlet, cu toate că, În aparență, e complet străină piesei lui Shakespeare, asta se Întâmplă pentru că se simt că sunt profund implicate credințele lor ancestrale În așa măsură, Încât ajung să animeze cartea-fantomă, inventată de ei printr-o formă trecătoare de existență. * Înseamnă să spui cât de mult oferă discursul despre cărțile necitite, dincolo de cheia personală care atrage finaluri defensive, același lucru ca și autobiografia - pentru cel care știe să-i sesizeze
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
nu crede În nimic o face nu numai dintr-un sentiment de blazare, ci și dintr-o anumită comoditate sufletească: căci a dori să cunoști, tot mai mult, adevăruri care dor, a dori să-ți lași tot mai mult sufletul animat de elanuri care ard Înseamnă de fapt să-ți iei În serios existența, să iei În serios atitudinea față de viață. Μ Prin iubire depășim conflictele legate de subiectivitatea noastră egoistă. Μ Stilul de viață interioară al unora este curiozitatea de
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Μ Din perspectivă pur psihologică, iubirea este În afară de bine și de rău: este doar simțire, șuvoi de simțire; este o suferință a tensiunii trăirii. Din perspectivă etică Însă, iubirea poate să Însemne multe Înălțări sau coborâșuri, În funcție de scopul care o animă (de exemplu, poate să Însemne șantaj, minciună, desfrâu disimulat sau, dimpotrivă, devotament, inocență, sacrificiu altruist, exaltare divină etc.). Μ Inventând cuvintele și botezând cu ele lucrurile și evenimentele, omul s-a putut desprinde de aceste aspecte ale realității și astfel
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
parte, a unui geniu hiperlucid, care are facultatea de a se evalua sau caracteriza. Acesta din urmă este caracteristic, desigur, lumii umane, dar trebuie remarcat un neajuns al lui chiar și În această lume: nu Întotdeauna exponentul geniului uman este animat și de un ridicat simț al responsabilității față de opera creată, ceea ce ar putea pune astfel În pericol Însăși siguranța speciei umane. Μ De ce unii oameni iubesc situațiile de risc? Sunt atrași de risc mai ales aceia care consideră că numai
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
pe care un semen i-a adresat-o la un moment dat, În mod nejustificat, să răspundă Într-o manieră similară). Μ Poziția În plan social a oricărei personalități este fixată de reperele: admirație, invidie, indiferență. Μ Bătrânul care este animat de dorința de a cunoaște lucruri noi nu este bătrân. Μ Poate a devenit banală observația că unii oameni Își limitează sensul evoluției psihologice doar la efortul de a realiza un progres de ordin intelectual. Totuși trebuie accentuată mereu această
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Μ În adevărata dragoste nu există o competiție de sentimente și, implicit, un Învingător sau un Învins, deși unii știu În sinea lor că Își caută prin iubire compensații la complexele pe care le au, iar alții simt că sunt animați de o curiozitate ascunsă și vanitoasă de a vedea până unde poate merge În dragoste Încrederea partenerului. Μ Fiecare are - chiar dacă nu-și dă bine seama pe moment - firea sa, personalitatea sa, adică o originalitate psihologică de un anumit fel
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
și modești, cu cefele lor frumoase, cu chipurile lor senine care se ivesc de sub șuvițe demne și nevinovate. Și iată că, într-o seară, plimbându-mă pe strada principală, am zărit, printre toți acei tineri de modă veche, falnici și animați de antica demnitate omenească, două ființe monstruoase: nu erau chiar niște pletoși, dar părul lor era tuns după moda europeană, lung la spate, scurt pe frunte, cu aspect ca de câlți de la atâta tras, prins în mod artificial în jurul feței
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
exemplar, acela al călugăriței. Un set de povestiri consemnează soluția de acceptare a dramelor vieții, salvatoare În condiții extreme, precum deportarea sașilor În lagărele de muncă din Uniunea Sovietică. Supraviețuirea, reîntoarcerea și reluarea cursului normal au fost țelurile care au animat pe protagoniștii unui asemenea destin tragic. O altă serie de declarații Învederează modul de adaptare la viața postbelică a României comuniste: dificultățile inițiale de aprovizionare, construirea căminului, educația copiilor, manifestările de divertisment, lipsurile provocate de politica dură de economii pe seama
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Procanonul, îngr. C. Erbiceanu, București, 1894; Scrisori și documente inedite, îngr. și pref. Nicolae Albu, București, 1968; Scrieri, I-II, îngr. Florea Fugariu, pref. Maria Protase, București, 1976; Protopapadichia, îngr. și introd. Ioan Chindriș, Cluj-Napoca, 1997; Scripta minora (Ars literaria. Anima adversiones. Epistolarium. Ultimae), tr., îngr. și pref. Ioan Chindriș, București, 1997. Traduceri: Fénelon, Întâmplările lui Telemah, fiului lui Ulise (Odisseus), Buda, 1818. Repere bibliografice: At. M. Marienescu, Viața și operele lui Petru Maior, București, 1883; G. Bogdan-Duică, Petru Maior, Cernăuți
MAIOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287961_a_289290]
-
ar fi funcția artei într-un regim dictatorial sau libertatea interioară și libertatea politică. Romanul Zilele și jocul (1977) prezintă personaje cu apariții episodice, care reapar în scenă sub alte măști, păstrându-și însă fișa de bază, ca ființe devitalizate, animate de pulsiuni carnale, cu un proiect jucat în falsa alternativă moralitate slabă - imoralitate mediocră. Volumul Anii de ucenicie ai lui August Prostul (1979; Premiul Asociației Scriitorilor din București) e constituit din două secțiuni, prima cuprinzând eseuri sau recenzii empatice despre
MANEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287978_a_289307]
-
lungul anilor -, apărute din 1920 în „Viața românească” și „Adevărul literar și artistic”. Reconstituirea pasionată a lumii unei copilării marcate de o sensibilitate febrilă păstrează în mare măsură vioiciunea, curiozitatea, candoarea vârstei, cu bucuriile și spaimele ei. Rețin îndeosebi secvențele animate de duioșie despre prieteniile din școala primară sau despre „descoperirile” mișcătoare ale psihologiei infantile. Ultimele episoade ale acestui roman autobiografic (pregătit pentru tipar în 1927) urmăresc în special drama tinerei care își caută un drum, dar este puternic contrariată de
MARINO-MOSCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288039_a_289368]
-
și mat”). Critica vremii, apoi istoricii literari au apreciat atât aportul tematic - contribuția la cunoașterea psihologiei feminine și infantile, în „admirabile pagini de introspecție” -, cât și capacitatea autoarei de a pătrunde realitatea, talentul de a evoca firesc, într-o narațiune animată de dialogul nervos, cu putere de caracterizare. Aproape necunoscut și necomentat este alt roman, Din zilele și gândurile mele, publicat în „Adevărul literar și artistic” (1937-1938), conceput sub formă de jurnal al unei fete de boier de prin anul 1855
MARINO-MOSCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288039_a_289368]
-
ales printre cei care voiau să folosească puterea statului pentru a determina schimbări utopice ale obiceiurilor de lucru, ale vieții și comportamentului moral al oamenilor și a viziunii lor asupra lumii. Această abordare utopică nu era periculoasă În sine. Când anima planurile unor societăți parlamentare liberale, deci ale unor țări În care planificatorii trebuiau să negocieze cu cetățeni organizați, putea stimula reforma. Combinația primelor două elemente devine potențial letală numai atunci când acestora li se adaugă un al treilea: un stat autoritar
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]