2,537 matches
-
avion? — Nu știu, un Tarom, să zicem. Adică tot un Boeing capturat de teroriști. — Păi, ce să aibă teroriștii cu România? Săracă e, în NATO n-o să intre nici la paștele cailor, și pe deasupra mai are și o faimă antisemită. — Antisemită? — Da, antisemită. Cine spune asta? — A scris și în Le Monde. — Dar în România nu mai sunt evrei. Bucureștiul nu e New York! — Păi, d’aia nu mai sunt, din cauza antisemitismului. Și a sărăciei, adaug eu cu jumătate de gură. — Vorbești
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
știu, un Tarom, să zicem. Adică tot un Boeing capturat de teroriști. — Păi, ce să aibă teroriștii cu România? Săracă e, în NATO n-o să intre nici la paștele cailor, și pe deasupra mai are și o faimă antisemită. — Antisemită? — Da, antisemită. Cine spune asta? — A scris și în Le Monde. — Dar în România nu mai sunt evrei. Bucureștiul nu e New York! — Păi, d’aia nu mai sunt, din cauza antisemitismului. Și a sărăciei, adaug eu cu jumătate de gură. — Vorbești prostii! — Ai
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
Pen că din cauza străinilor (care sunt mai ales arabi) toată lumea, inclusiv cititorii români - că doar ei nu sunt arabi! -, riscă să se aleagă cu mai puțini covrigi și atunci e absolut logic ca acești arabi, care pe deasupra mai sunt și antisemiți - ori, mai precis, anti-evrei (nu ca cititorii români!) -, să fie alungați, iar în locul lor să fie aduși europeni din Est, mai ales români, superiori din toate punctele de vedere celorlalți... La urma urmei, o bună parte din acești cititori au
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
pentru că nu m-am gândit încă la asta. Și nici n-am să mă gîndesc". Filozoful își intitulează, cu secretă maliție, un volum cu termenul nautic Roza vânturilor, înțelege "în bătaia tuturor curentelor", și privește mefistofelic discordia dintre semiții și antisemiții de sub aripa sa, care îl cred deopotrivă de al lor, neînțelegînd sofistica subțire a acestui brăilean. Ecoul acestei doctrine a fost mare printre literați. Mircea Eliade în Soliloquii, căci nu-și permite studiul, nu se teme de contradicție și se
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
totuși a cunoaște cu răceală. Această poziție dă interes artistic cărții și deși, evident, eroul nu va putea ieși din cercul său vițios, opera rămâne un document foarte obiectiv al unei mentalități ireductibile. Spre a experimenta tragicul, eroul înfruntă opoziția antisemiților, se lasă bătut, exagerând evenimentul cu o vocație patetică pe care și-o recunoaște lucid, frecventează apoi și pe evrei și se simte străin în cercul sioniștilor și printre cultivatorii idișului. Locul pe care îl iubește e acest "ținut". Eroul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
străină, tradusă din grecește). El urăște atât de mult liberalismul, încît acuză pe boierii Golești că s-au amestecat cu "roșii". Ura lui Eminescu împotriva lieralismului, pe care el îl traduce prin "fanariotism", e așa de mare, încît el, deși antisemit, preferă pe evrei grecilor, cu alte cuvinte, preferă pe evrei liberalilor. Evreii, zice el, sunt de zece ori mai onești, mai morali, mai umani decât roșii, urmașii grecilor de la 1821 2! Așadar rezumând, Eminescu - critic al curentelor lingvistice, literare și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
p. 323. 2 O altfel de mică burghezie, rămasă în stare mai patriarhală, pentru că a trăit departe de influența Bucureștilor, zugrăvește dl Sadoveanu din Folticeni în opera sa. și nu de mica burghezie - poate din cauza aceasta Caragiale n-a fost antisemit. Dacă nu cumva din cauza, ori, și din cauză că, acestei puternice inteligențe antisemitismul i-a repugnat ca o manifestare instinctivă, aproape zoologică; din cauză că acest nobil intelectual n-a voit să aibă nimic comun cu băcanul din colț, cum se zice, furios că
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
i-am acuza de hoție pe ivriți ar fi prea puțin pentru fapta lor ce nu are seamăn în istoria omenirii pentru că mozaicii fac numai ce trebuie și spun numai adevărul, iar cei care le dovedesc minciunile și nelegiuirile sînt antisemiți! Pe la începutul secolului lV î.e.n. au înnebunit ei toți după atîta supt la țîța Sata- nei și au început să se maimuțărească cu tăierea împrejur că ar fi singurii aleși de tartorul lor Iahwiță cu cornițe ce trebuie să călărească
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
pretenții de adevăruri sacre revelate de Iahwe numai lor care nu au putut fi confirmate de istorie! De aceea ei consideră că nu au nevoie de istorie în scrierea propriei existențe și nimeni nu are voie să- contrazică fiindcă devin antisemiți! Ultima menționare a filistenilor ca popor vine chiar din pana ivriților turbați ca-re pe la începutul secolului l al erei noastre și-au propus să distrugă sau să robească tot neamul omenesc sub directa îndrumare și ajutați de Iahwe. În manuscrisul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
care au fermecat adunările publice, s-a răspândit în toată Moldova, și mulți proprietari mari, din deosebite județe, au venit într-adins la Iași ca să-i ofere spontaneu concursul lor, influențând pe lângă rude, prieteni și cunoscuți în favorul candidaturii filosofului antisemit. El se alese în sfârșit cu mare majoritate, împreună cu tovarășii săi de luptă, Ciupercescu și alții. Triumful său a fost cu bucurie auzit de toată țara. Radu Mihaiu apucase deja să previe guvernul că nici o putere omenească nu va putea
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Dionisie Cărbunar, văzând că ăla mai mare Îl bate pe ăla mai mic, s-a dus și l-a apărat. L-a scăpat de ăsta lung... și-am plecat. Ei, ăsta mai mic era evreu. Eu n-am avut sentimente antisemite niciodată și nici În familia noastră n-a existat așa ceva. Omul este om... Și ceea ce m-a șocat a fost că acum, când mi-am consultat dosarul la Securitate, am văzut că acolo scria că noi l-am bătut pe
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cu putință să creadă publicul cum că bărbații conducători, oamenii politici, ziariști, parlamentari, publiciști de tot soiul pot fi împărțiți în două categorii: unii cu steaua patriotismului pe frunte, ceilalți cu pata indelibilă a trădării de neam. Domnilor naționaliști și antisemiți, toți suntem buni români. Toată deosebirea e una: pe când d voastră strigați aceasta în fiecare zi de mai multe ori, alții se mulțumesc să fie buni români fără ca să o strige.“11 Observație - după cum se vede - permanent valabilă când se
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
alcătuiește fieșce cuvânt, urmează să arăt întâi pentru slove și pentru împărțeala lor fiindcă acestea sunt acelea ce făcând adunare întru una arată și termenii și cuvântul la vedere.“59 Etc. etc. cestiunea evreie În țară era un puternic curent antisemit care creștea. Motivul era că, de câte ori se ivea prilejul, întotdeauna evreii se adresau Puterilor streine ca să intervină în România spre a rezolva cu autoritate cestiunea evreie. Când, după detronarea lui Cuza, Constituanta, sub presiunea străi nătății, a voit să introducă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Moldova, de la Herța la Galați (I.C. Codrescu, deputat al orașului Bârlad, Cotropirea judovească în România. Interpelare făcută Ministerului în ședința Adunării Deputaților din 16 decembrie 1869, București, 1870). Când toate aceste fapte și declarațiuni au fost cunoscute în țară curentul antisemit a crescut. Fierbere mare a produs, mai ales, tonul arogant al evreilor cari veneau din afară ca reprezentanți ai Alianței istraelite. Tonul acesta a crescut când Mihail Kogălniceanu a luat două măsuri, întâia o circulară adresată prefecților prin care le
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
172 bucureștii de altădată C.A. Rosetti a fost dintre aceștia. Ceilalți ziariști: Valentineanu, Bassarabescu, Fundescu etc. nu aveau personalitate, lumea îi ignora. Ziarele lor d-abia erau citite. Cezar Bolliac a rămas uitat sub pulberea trecutului, fiindcă a fost antisemit. Evreii, cari desmormântează pe toți ziariștii trecutului și-i acoperă de laude dacă au fost filosemiți, fac tot ce pot să fie uitat Cezar Bolliac, care a fost și un mare democrat, dar și un foarte mare român.336 Dar
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
situația internă foarte compromisă, mai ales în urma dării în judecată a tuturor fruntașilor săi, a căutat să sape situația guvernului în afară. Atât la Paris, cât și la Berlin, Viena și Budapesta, regimul era acuzat că face o politică revoluționară, antisemită și rusofilă.* Din corespondența intimă a lui Nicolae Ionescu, ministru de Externe de scurtă durată în 1876, se vede cu ce greutăți avea de luptat guvernul. Finanța evreie era ațâțată ca să nu dea concurs guvernului, deși nici un act de antisemitism
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
intenționatele. 3. Ambele „protestări“ sunt reproduse după Românul („Închipuitele persecuțiuni în contra evreilor“, an. XXI, 2, 3, 4 ianuarie 1877, p. 6), unde textul acestora era precedat de o notă redacțională în care se preciza că afirmațiile calomnioase privind închipuitele persecuții antisemite din România apăruseră în presa maghiară, oficiosul liberal conchizând: „În fața acestor categorice declarări, repetăm că presa maghiară - oricari ar fi simțămintele ei către România - dacă mai are vreo urmă de loialitate și de bună credință, nu poate decât [agitația politică
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cele două războaie mondiale și de după. În 1993, când injuriile contra blasfemiatorului alogen și transfug continuau În presa română (aveau să continue, sporadic, mai mulți ani, fără a amuți vreodată cu totul), am simțit nevoia, după lectura articolului „De ce detest antisemiții?”, să-i scriu autorului. Obișnuit cu capriciile poștei românești, am păstrat o copie a scrisorii. Nu știu dacă „adrisantul” a primit scrisoarea mea, dar răspunsul său nu mi-a parvenit (tot din cauza „capricioasei” intermediare?) sau Radu Enescu a Întârziat excesiv
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și acum, de dincolo de zarea noastră, Familia, presupun că Îi va face plăcere să revadă acest schimb epistolar. New York, mai 1999 3.XI.1993 Dragă Domnule Radu Enescu, Tatăl meu mi-a trimis acum câteva zile textul Dvs. „De ce detest antisemiții?”, apărut În Noua Gazetă de Vest. Am fost cu atât mai surprins, cu cât nu mi-a dat nici o explicație asupra modului cum textul a ajuns la el. Tatăl meu trăiește, Începând din vara lui ’89, la Ierusalim, unde a
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
că Norman Manea s-ar fi stabilit În Germania Federală. Este cert că numele lui Norman Manea a devenit cunoscut Occidentului Înaintea prozei sale, grație mai multor incidente petrecute În lumea literară românească. Poziția sa curajoasă față de ieșirile naționaliste și antisemite ale unor pseudoscriitori români l-a condamnat de mai multă vreme la o izolare treptată și la sancțiuni de ordin administrativ din partea autorităților culturale bucureștene. După cum scria Edgar Reichmann În LeMonde, din 20 martie 1987, „laureat al premiului eseului românesc
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
cu acel prilej, și unele pagini „neoficiale”, despre care discutasem deja și care Îl interesau cu deosebire. Textele proveneau de la Comunitatea Evreilor și vizau proaspătul scandal provocat de apariția volumul IX din Opere de Eminescu (În care se păstraseră pasajele antisemite, dar se omiseseră, din considerente politice, multe dintre cele antirusești). Ca de obicei, ambiguitățile bine manipulate de oficialitate Își aveau rostul lor. Obroșură antisemită legată de acest „scandal”, editată În românește În Italia În condiții grafice excepționale și adusă În
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
care cumula și funcția de președinte al comunității evreiești. Sperau să obțină, Înțelegeam, prin acest contact, o conecție „externă” (iudeo-americană) care să exercite presiuni Împotriva terorii oficiale (ca și a servilor din jurul Săptămânii, organul de șantaj și amenințări nu doar antisemite, ci și antiintelectuale). Șef-rabinul României socialiste, intermediarul prin excelență, conectat și la Comitetul Central al Partidului, și la Departamentul de Stat al Statelor Unite, și la guvernul israelian, putea fi, credeau ei, un factor de influență moderatoare. * Corespondența cu Mircea Zaciu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Doamna Livezeanu se Îndoiește de onestitatea Memoriilor lui Eliade. „Le consider lipsite de sinceritate”, spune profesoara americană. „Îmi amintesc gândind că dacă știi, de fapt, publicațiile pentru care scria, poți să-ți dai seama că scria pentru presa fascistă și antisemită; dacă le citeai Însă ca un american naiv, dacă nu le cunoșteai și el spunea « În acest segment al vieții mele am scris pentru x, y, z», totul devenea fără sens.” Referindu-se la cariera lui Mircea Eliade la Universitatea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
priveau direct. La un moment dat, mi-a relatat totuși câte ceva din zvonistica bucureșteană. S-ar fi șușotit și chiar strigat că sugerasem Fundației Soros din New York să retragă subvenția României literare, În urma publicării unor texte cu abia voalate inserții antisemite. I-am replicat că, deși nu am nici un fel de relații cu Fundația Soros, intervenisem, totuși, Într-adevăr. Aflând de la amici bucureșteni de Îngrijorările și zvonurile dâmbovițene privind suspendarea sponsorizării Soros, telefonasem, Într-adevăr, directorului, ca să intervin În favoarea, nu În defavoarea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ultimei pagini exprimă concluzia, plină de Învățăminte, a cercetării: „O «afacere Dreyfus» În România În anii ’30 nu e de imaginat”. Temeinică, sobră, nuanțată, analiza lui Leon Volovici considera, În final, că „dintre intelectualii români dintre cele două războaie mondiale, antisemiți extremiști au fost puțini, dar atașamentul la o anumită idee de conștiință națională - În care exista, uneori, latent, o percepere a evreului ca străin și, În anumite Împrejurări, ca dăunător sau periculos- este o caracteristică a majorității. De aceea nu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]