4,171 matches
-
nu textele lui Artaud au fost cele care s-au aflat în mod nemijlocit la originea acestui proiect. El s-a născut la răspântia unde, la un moment dat, s-au întâlnit două discursuri: unul venit din teatru, celălalt din antropologie, discursuri pe care le-am ascultat dialogând, răspunzându-și unul altuia. Primul dintre ele, cel teatral, era înscris într-un text al lui Gordon Craig, „Despre fantomele din tragediile lui Shakespeare” (în cartea Arta teatrului). Craig vorbește aici despre obligația
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
și manechin sau marionetă. Un actor situat între imobilitatea statuii și mișcarea corpului viu. Un actor pentru care statuia însuflețită ar putea fi metafora ideală. Avem convingerea că, în soluționarea tuturor acestor probleme, întâlnirea discursului teatral contemporan cu cel al antropologiei va putea duce la o mai exactă înțelegere a ceea ce înseamnă astăzi un teatru confruntat cu fantomele. Efigiile interstițiului: de la eidolon-ul și de la colossos-ul Greciei Antice la zeul-obiect africantc "Efigiile interstițiului\: de la eidolon‑ul și de la colossos‑ul Greciei Antice
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
exactă înțelegere a ceea ce înseamnă astăzi un teatru confruntat cu fantomele. Efigiile interstițiului: de la eidolon-ul și de la colossos-ul Greciei Antice la zeul-obiect africantc "Efigiile interstițiului\: de la eidolon‑ul și de la colossos‑ul Greciei Antice la zeul‑obiect african" Într-adevăr, antropologia ne oferă un întreg ansamblu de date referitoare la procedurile rituale care, în practicile simbolice, au rolul de a articula raporturile dintre vii și morți. Iar în centrul acestor proceduri, raporturile vizibilului cu invizibilul se stabilesc în jurul unor ritualuri ce
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
obiectul fetiș în funcția lor de dublu al celui mort. Mort care poate intra în legătură cu cei vii prin intermediul unor „apariții efective”, dar care poate și să se arate în vis sau să-și facă simțită prezența în actul posedării. Oare antropologia nu ne pune astfel la îndemână uneltele cele mai potrivite pentru a circumscrie cât mai bine mizele prezenței fantomelor în teatru, în relația lui cu o estetică a întrupării invizibilului în vizibil, în cadrul căreia actorul ar avea sarcina de a
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
sarcina de a deveni dublul unui mort? Și asta cu atât mai mult cu cât, dincolo de variabilele proprii fiecărei culturi, se configurează scheme de proceduri simbolice cu valoare universală. În acest sens, câteva chei de acces ne sunt oferite de antropologia istorică a Greciei arhaice, aliată cu antropologia africană. În Grecia antică, așa cum arată Jean-Pierre Vernant 1, problema fantomei se înscrie în sfera eidolon-ului și a diferitelor sale forme. Eidolon este cuvântul ce desemnează atât fantoma care se arată, cât și
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
Și asta cu atât mai mult cu cât, dincolo de variabilele proprii fiecărei culturi, se configurează scheme de proceduri simbolice cu valoare universală. În acest sens, câteva chei de acces ne sunt oferite de antropologia istorică a Greciei arhaice, aliată cu antropologia africană. În Grecia antică, așa cum arată Jean-Pierre Vernant 1, problema fantomei se înscrie în sfera eidolon-ului și a diferitelor sale forme. Eidolon este cuvântul ce desemnează atât fantoma care se arată, cât și apariția de origine supranaturală sau imaginea din
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
a pus stăpânire pe trupul posedatului. Și se poate întâmpla ca unui bacant (variantă masculină a bacantei) al lui Dionysos să i se substituie un bacant al lui Hades, ca un mort sau moartea însăși să ia în posesie trupul (antropologia africană ne-o confirmă și ea). Cu Gorgo, s-ar zice că masca se esențializează, purtând întipărit pe chip reflexul lumii de dincolo, reflex care exprimă, spune Vernant, „groaza cumplită, oroarea inspirată de o alteritate radicală” cu care omul se
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
inventariere completă a fantomelor care îl populează. Fantoma ca personaj dramatic, spectrul ce figurează în distribuție nu sunt decât punctul de plecare al unei analize ce depășește simpla lor prezență, orientându-se cu precădere spre mizele majore ale reprezentării lor. Antropologia ne permite să măsurăm întreaga valoare a intuiției lui Craig, una ce stă la baza studiului nostru: prin figura fantomei sunt aduse în discuție atât definiția teatrului ca zonă interstițială între vizibil și invizibil, între piatră și psyche, cât și
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
în Infern. Așa cum crezuse și Oreste, prizonier și el al Lussei, al eriniilor și al dansului lor bezmetic, acele erinii despre care Apollo amintește, în Eumenidele, că stăpânesc teritoriile morții violente, premature și ale răzbunării cadavrului pângărit, teritorii despre care antropologia ne spune că sunt spațiile prin excelență ale întoarcerii celui mort și ale apariției fantomei. Orestia lui Eschil e străbătută de la un capăt la altul de ideea că acolo unde întâlnești o erinie întâlnești fantoma, pe Gorgo și groaza stârnită
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
suspectate de a fi aproximări ale adevărului la soluțiile complementare soluțiilor date de psihologie, pe de o parte, și sociologie, pe de altă parte, ca vecine ce străjuiesc teritorialitatea spirituală a economicului. Pentru această misiune, Economia se impregnează de spiritul antropologiei și își sprijină construcția pe schelele logicii situaționale. Principala obiecție în legătură cu gradul redus de științificitate care caracterizează Economia se întemeiază pe rezultatele neconcludente în materie predictivă, mai ales în privința crizelor. Acuza explicit formulată de fizicieni (Bouchaud, 2008) este preluată în
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
se întâmple lucruri bine făcute este rapidă și radicală. Problema nu este că Economia nu prevede crizele, ci că se acumulează îngrijorător încălcările legilor naturii, când intervin dereglări și în logică și în psihologie care afectează profund adevărul și în antropologie și în sociologie. Criza ca aglomerare de lucruri rău făcute este o problemă cu soluții multiple la care se ajunge cu modele explicative conjugate din toate științele sociale nu doar din Economie. În fond, nici nu trebuie să vorbim despre
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
care le dăm zilnic nevoilor de subzistență și supraviețuire. Propensiunea către mai mult, în sens de avuție, necesită contribuția pentru înțelegere și explicație și a altor științe sociale, nu doar a Economiei, cum ar fi psihologia, în diferitele ei expresii, antropologia, sociologia, dar și ramuri speciale ale cunoașterii socialului și individualului de genul psihologiei, logoterapiei, ca și cu ajutorul oricăror metodologii dezvoltate de alte științe în conjuncție cu Economia (econometria, econofizica, economia neuronală etc.). Dincolo de universul cunoașterii mecanismelor acționale și cognitive implicate
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
de a ține departe de luminile rațiunii procesul de elaborare a unei istorii a filosofiei prezentate ca fiind unică și exclusivă, canonică și obiectivă, univocă și de necontestat? Pentru că degeaba caută cineva în fragmentele disciplinei - etică și estetică, epistemologie și antropologie, logică și politică etc. - sau în studiile adiacente așa-numitelor științe umane o secțiune consacrată examinării condițiilor scrierii sale. Nicăieri nu sunt cercetați presupușii autori care scriu istoria și care, într-un fel, o fac. Într-adevăr, un filosof, o
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Africa, nici oamenii de aici nu știu ce ar fi bine, tot expertul decide”, „Noi suntem experții, ce să mai pierdem vremea cu consultările” etc. Lista prejudecăților și ilustrarea lor prin exemple ar putea ușor să ofere material pentru un volum de antropologie a prejudecăților în dezvoltarea comunitară; privilegierea contextului, a practicilor de dezvoltare comunitară ce pot fi evaluate în funcție de context și participativ, cu beneficiarii proiectelor nu numai în mod neutru, din afară; menținerea unui dialog permanent între teorie și practică. Mai exact
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
obstacol major pentru continuitatea eforturilor de dezvoltare comunitară este slaba acceptare a birocrației în sens weberian. Ce variabilă determină unele comunități să accepte mai repede regulile scrise, procedurile izvorâte din aplicarea unor principii, iar pe altele nu? Răspunsul în termenii antropologiei culturale nu poate fi evitat: probabil că responsabilă de aceste diferențe ar fi acea cultură înțeleasă în termeni de cunoștințe, experiențe, practici, reguli scrise și nescrise. Ce se poate face? Dacă acceptăm teoriile funcționaliste, atunci vom constata că se ajunge
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
Aldine de Gruyter, New York. Careja, R., 2003, Dezvoltarea comunitară în România. Starea domeniului, Cluj. Campfens Hubert (ed.), 1999 [1997], Community Development around the World: Practice, Theory, Research, Training, University of Toronto Press, Toronto. Chelcea, L., 2006, „Cultură și dezvoltare: perspectiva antropologiei culturale”, în C. Zamfir, L. Stoica (coord.), O nouă provocare: dezvoltarea socială, Editura Polirom, Iași. Cojocaru, Ș., 2005, Metode apreciative în asistența socială. Ancheta, supervizarea și managementul de caz, Editura Polirom, Iași. Consorțiul pentru Dezvoltare Rurală, 2005, Întărirea capacității administrațiilor
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
dintre lumea satelor și România urbană (vezi Comșa, M., Cele două Românii, în Barometrul de opinie publică, noiembrie 2003). În calitate de consultant al Fondului Român de Dezvoltare Socială sau de cercetător universitar. Vezi numeroasele detalii oferite în Dicționar de etnologie și antropologie, coord. P. Bonte, M. Izard, Polirom, 1999. D. Sandu, 2003, pp. 9-13, 2005. C. Câmpean, 2005, studiu intern al FRDS. Pentru distincția dezvoltare comunitară/dezvoltarea comunității, vezi D. Sandu, 2005, p. 34. Detalii pe paginile Web ale FRDS și PDR
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
FENOMENULUI DE FRUSTRAȚI Ediția a doua revăzută și adăugită Distinsului meu profesor, academician VASILE PAVELCU, profundă gratitudine. PREFAȚĂ Relația dintre „eu” și „altul” implică o vastă problematică a psihologiei generale și diferențiale, individuale și sociale, normale și patologice, până la o antropologie culturală și filosofică. Autorul își propune elucidarea unuia dintre aspectele esențial dinamice ale personalității umane, ființă biopsiho-socială, în dinamica echilibrării ei psiho-sociale. Relația dintre oameni nu poate fi redusă la un simplu transfer sau dialog semantic de informații; ea este
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de muncă trebuie să aibă priceperea de a adopta comportamentul potrivit, cerut de fiecare împrejurare concretă din viața grupului său și de particularitățile psihice ale fiecăruia dintre subordonații săi. 5. Teoria frustrării interferează și cu o serie de probleme ale Antropologiei și Etnologiei care, în vederea caracterizării colectivităților umane, fac apel la studiul psihologic. Africa, Insulele Hawaii au HYPERLINK "constituit.de"constituit, de regulă, terenul de aplicare a tehnicilor psihologiei experimentale, îndeosebi a „Testului de frustrație Rosenzweig” (test care a suferit, cu
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
mult. Mitologia inițială gnostică este evreiască la fel de puțin cum este și iraniană sau creștină. Atunci ce este mitologia gnostică? Studioșii gnosticismului au de obicei formație de filologi și de teologi, dar nu prea sînt la curent cu modul În care antropologii definesc și analizează mitul. Prin urmare, ori de cîte ori li se atrage atenția asupra rădăcinilor pur și simplu „dualiste” ale mitului gnostic, ei rezolvă chestiunea afirmînd cu mîndrie că, și dacă ar fi adevărat că gnosticii au „Împrumutat” unele
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
povești populare asupra facerii lumii, au făcut din ele ceva cu totul superior și aproape filozofic. Și totuși, se mai ridică o chestiune, pe care teologii au tendința s-o interpreteze destul de naiv, dintr-o perspectivă pe care, din fericire, antropologia a abandonat-o: dacă e vorba de un „Împrumut”, atunci trebuie să i se afle o sursă precisă. Cu alte cuvinte, dacă mitul gnostic a fost „Împrumutat” din „religia populară”, oriunde și oricînd ar fi avut loc acest transfer e
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
involuntară scăpare. Atunci cînd, În 1973, mi-am schimbat aria de cercetare din indologie În gnosticism și am studiat cu Ugo Bianchi la Milano, aproape patru ani, timp În care am dat diferite examene de creștinism timpuriu, Noul Testament, teologie biblică, antropologie, istorie medievală și alte cîteva discipline, m-am simțit atras de gnosticism Într-un fel pe care Hans Jonas - cu care am avut privilegiul de a mă Întîlni personal de multe ori, mai tîrziu - l-ar fi numit „cu rădăcini
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
sau născut după ea (uneori chiar din Ființa Primordială Însăși), deteriorează creația, din pricina neîndemînării sale sau, mai frecvent, din pricina pornirii sale irezistibile de a face pozne. Într-adevăr, acest personaj e cunoscut drept un Poznaș, un șarlatan - un Trickster 5.) Antropologii numesc dualiste acele mituri În care Tricksterul apare ca antagonist al Ființei Primordiale 6. 2. În căutarea originilor Atunci cînd s-a descoperit masiva prezență a miturilor dualiste În Europa, istoricii au crezut, poate mai mult decît li se pare
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
are loc În două etape, prin doi demiurgi: primul, numit de Böhme Verbum fiat, este o entitate saturniană, celălalt, creatorul lumii vizibile și Suflet al Lumii, este divinitatea mînioasă a Vechiului Testament 92. O cosmologie În două faze presupune o antropologie În două faze: „Adam a fost creat cu două trupuri. Unul este trup de lumină, imagine desăvîrșită a formei omenești figurate din veșnicie de către Înțelepciune și pe care l-a avut cîndva și Lucifer. Celălalt este un trup de Întuneric
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
im 2. Jahrhundert nach Christus”, in Jacob Taubes (ed.), Gnosis und Politik, Fink-Schöningh, München-Paderborn, 1984, În sp., p. 179. 27. Vezi Cancik, op.cit., p. 172. 28. Vezi Henri Crouzel, În U. Bianchi și H. Crouzel (ed.), Arché e Telos: L’Antropologia di Origene e di Gregorio di Nissa, Vita e pensiero, Milano, 1981, p. 272. 29. Enneades II.9; vezi cartea mea Gnosticismo e pensiero moderno: Hans Jonas, L’Erma di Brettschneider, Roma, 1985, pp. 112 sq. 30. Gilles Quispel, „Gnosis
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]